Ziua Logo
  Nr. 4267 de miercuri, 25 iunie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Dialoguri
Sorin ILFOVEANU
As picta "Capela Sixtina" in stil bizantin
-- Pentru ca singura imagine care-l releva pe Dumnezeu este icoana bizantina
Simplitatea inseamna eliminare, pentru a ajunge la esenta. Tehnica pe care
o folosesc ma duce catre aceasta simplitate si esenta. Daca lucrezi o icoana, ea te obliga sa nu revii asupra etapelor, spre de ulei care iti permite sa revii. Eliminand culoarea, ramane desenul care prin forta si simplitatea lui poate sa spuna mai mult decat culoare, ton, in pictura..
Sorin Ilfoveanu, o opera importanta pe langa vocatia artistului, are in constructia ei si harul unor maestri, al unor mentori.
Eram in anul V de facultate, si tin minte ca aveam la capataiul patului doua carti: Van Gogh si Ciucurencu. Intalnirea cu C. Baba mi-a deschis lumea lui Velasquez si Vermeer - lumea "pictorilor aristocrati". Apoi am descoperit singur, in depozitul Palatului Stirbei, lumea icoanelor si a scoartelor populare, atat de fascinant cromatica. Aveam un caiet cu fragmente de scoarte populare, de care se bucura (Dumnezeu sa-l ierte!) Mihai Driscu, care-mi era coleg de facultate. Am avut revelatia picturii catalane. Imi cumparasem de la libraria Cretulescu un album de arta catalana cu fresce din sec. XI. Intre timp mi-am implinit visul, vazandu-le pe viu la "Muzeul de Arta Catalana". Emotia produsa de icoana bizantina a fost de asemenea foarte vie.
Si ti-a influentat desenele.
Da, am fost influentat in desenele mele. Ca si de crucile pictate in nordul Olteniei-Gorj. In seria mea "Anabasis" expusa la Palat in 2000 se poate vedea acest lucru.
"Pasarea", "Pasararul", "Pestele" au fost prezente aproape obsesiv in desenele si picturile tale.
In "Dictionarul de simboluri" pasarea este spiritul, alaturi de peste care are cele mai multe conotatii.
Tapul si berbecul, virilitatea diurna si nocturna, cainele pamantului, simbol initiatic, sunt alte prezente
in panzele tale...
"Cainele pamantului" te inghite intuneric si te scuipa lumina. Dar, dupa cum bine stii, aceste simboluri nu sunt in sine, ele sunt legate de om.
Nu l-am uitat nici pe omul care duce un cos in spinare, carand cate ceva spre un "incotro" misterios.
Este personajul meu drag dintr-o perioada mai veche. In general nu am explicat lucrarile pe care nu le-am legat de o poveste. De multe ori povestea a venit dupa terminarea lucrarii.
Ai facut ilustratii la scriitorii: Agutakawa, Panait Istrati, Borges, Marquez, Agopian.
Cu Agopian am realizat seria expusa la "Muzeul National al Literaturii".
S-a numit
"Maculata conceptie".
Ii voi face noi lucrari la textele lui Agopian.
Mi-au placut mult si peisajele tale din anii 90, expuse la Teatrul National. Aveau o insingurare dramatica, pareau fragmente din "Calauza"
lui Tarkovski.
Acea perioada este incheiata pentru mine. Radestii si Valea Popii sunt locurile care mi-au inspirat picturile. Am privit peisajele din unghiuri diferite, de zeci, de sute de ori si le-am transpus pe panza in tehnica temperii grase si a emulsiei de ou.
Este un timp prielnic
pentru arta si artisti?
Imi pare rau ca mi-ai pus aceasta intrebare, pentru ca sunt obligat sa raspund: nu e un moment bun. Spun asta de mult. Pe plan social artistul nu are sustinere. Statul nu prea sustine cultura vizuala. O neglijeaza. De altfel, acelasi lucru il fac si cei din lumea culturii vizuale, care ar trebui sa se ocupe de acest lucru. Si acum, ca o observatie: are Presedintia un consilier cultural? Cultura vizuala este primul bun cultural usor de exportat.
Dar numai atunci, cand piata de arta nu este haotica, asa cum este la noi, cand ar avea curatori aplicati si extrem de bine directionati...
Cele doua-trei case de licitatii nu acopera piata de arta contemporana. Curatori exista, foarte buni, dar numai pe multimedia. Vreau sa subliniez ca o mare parte a perioadei 1970-2000 nu este cunoscuta.
Da, intre Muzeul National de Arta, care se termina pana in 1970, si Muzeul National de Arta Contemporana, care acopera arta alternativa, este un gol.
Daca mai adaug si faptul concret, demonstrabil, ca Uniunea Artistilor Plastici a devenit depasita, un loc mort...
Ce ai da ca solutie viabila, imediata?
Ca tinerii artisti sa participe la transformarea acestei institutii intr-un loc viu, pentru ca niciodata nu a fost o mai mare efervescenta. Spun asta fiindca de la arta traditionala romaneasca, cu mare grad de inovatie, pana la explozia artei multimedia din ultimii ani orice exprimare isi gaseste locul.
Aceasta efervescenta contine si multa superficialitate.
Poate, dar nu e relevanta. Media de arta buna arata ca putem sa scoatem multe varfuri.
De ce arata galeriile UAP ca niste consignatii, cu vagi tentative estetice?
Pentru ca statutul lor este de consignatie, fiecare artist avand dreptul sa-si dea lucrari spre vanzare. Nu se promoveaza valoarea, nu exista un program al galeristului. Totul pare improvizat, neprofesionist.
Artistii importanti nu mai expun. Solutia ar fi cat mai multe galerii particulare.
Sigur. Uite, cateva s-au si deschis: Galeria "Luchian" a lui Pavel Susara, Galeria "Posibila" a lui Matei Caltia...
Ce se mai intampla prin Universitatea de Arta?
Se schimba generatiile. Generatiile marilor artisti deveniti profesori si generatiile tinerilor artisti care s-au format ca profesori in acesti ani.
Cum bine ai spus, Universitatea are in momentul de fata ca profesori mari artisti.
Florin Ciubotaru, Marin Gherasim, Mircea Spataru, Paul Vasilescu, Vladimir Zamfirescu, Stefan Caltia...
Mircea Dumitrescu, Teodor Moraru...
Imi cer scuze fata de cei pe care i-am omis. Consider scoala un conclav, o familie, o breasla, in care maestrul, profesorul, trebuie sa-l ajute pe student, pe ucenic, sa se perfectioneze...
Multi artisti plastici, marturisind sau nu, scriu literatura. Nu te-am intrebat niciodata, tu scrii?
Stand multe seri vara, impreuna cu Agopian la casa mea de la Radesti, am inceput sa cred ca insemnarile mele de atelier, notatiile mele vor trebui publicate. Dar in economia paginii, aceste insemnari vor fi mai putin de jumatate. Restul va fi fotografie si asta pentru ca am avut marea sansa ca fiul meu cel mic, Nicu Ilfoveanu, sa fi fost langa mine cu aparatul de fotografiat.
Cu ce texte ai mai vrea sa-ti insotesti desenele ?
Cu poeme de Daniel Turcea, cu care am fost coleg la liceul Bratianu din Pitesti. Si pe care l-am pretuit foarte mult.
Ar fi o insotire de o profunda simplitate.
Si iubire.
Am facut de mult o serie de desene la textele lui, apoi din pacate le-am distrus. Regret foarte mult acest gest.
Prin ce incercari trece arta romaneasca, Sorin Ilfoveanu?
Pe zi ce trece, incep sa ma conving ca arta romaneasca este in haos si lipsa de respect.
Se poate reface acel respect care-i unea pe artistii unor generatii mai vechi? (Prin perdeaua deasa a ploii, se vede ca prin ceata Palatul Brancovenesc de la Mogosoaia). Imi aduc aminte de Marin Preda, care s-a plimbat ani de zile prin aceste locuri...
Aceasta reapropiere plina de respect de care vorbesti se poate intampla in gradina la Suciu, in cartile tale cu artisti plastici pe care le scrii si le vei scrie (de exemplu), prin participare la evenimente, conversatii, stand la mese comune, bucurandu-ne impreuna.
Dar critica de arta, cum se mai simte?
In mare parte, critica este complezenta, lipsita de vitalitate, aproape lenesa. Mi-as dori prezenta permanenta a unui critic cum este Erwin Kessler.
Esti unul din cei mai importanti artisti ai momentului. Cum traiesti acest adevar?
Te rog sa ma scoti din intrebare! Ce se intampla cu artisti ca: Bitzan, Florin Mitroi, Bernea, Paul Neagu, Alin Gheorghiu, cand nu exista spatii, muzee, fundatii in care sa fie prezenti?
As da un raspuns, dar ar fi dureros. Chiar crezi ca trebuie sa alergam dupa Europa, ca eventual sa putem fi vazuti?
Arta romaneasca este aici, in locul ei. Ei trebuie sa ne cuprinda, nu noi sa alergam spre ei. Ne vor, suntem aici.
Ce regreti, Sorin Ilfoveanu, ca nu mai poti face pentru arta ta?
Acele lucruri care nu ma puteau rupe nici o clipa de atelierul meu. Sau de gradina mea de la tara. Faptul ca trebuie sa fiu la scoala, desi nu regret, ma face sa ajung din ce in ce mai rar in micul rai de la Radesti, din care a disparut pana si cainele Sicuta, satul de atata asteptare. Dar am mica mea gradina in Bucuresti, in strada Virgil Plesoianu, si oricum nu este saptamana sa nu merg cu prietenul Stefan Caltia, "gradinarul-sef", in curtea Universitatii de Arta, unde este o gradina plina de farmecul florilor si al ierbii.
Ce este desenul? Ti-ai numit desene cele
11 lucrari din incinta "Lapidarium-ului". De ce ai tinut sa le numesti asa?
Daca ma intrebi ce e desenul, nu pot sa-ti raspund. In seara asta o sa incerc sa aflu, dar numai dupa ce plecam de pe pridvorul cuhniei, racoriti de ploaie.
O ultima intrebare, : Daca ar trebui sa pictezi "Capela Sixtina", cum ai face-o?
As picta-o in stil bizantin.
De ce?
Pentru ca singura imagine care-l releva pe Dumnezeu (daca il releva) este icoana bizantina.
Parasim Mogosoaia si mirosul proaspat de iarba, cu credinta ca arta este o cale de mantuire si de supravietuire. Mai arunc o ultima privire Palatului Brancovenesc, martor in timp al multor bucurii si tragedii.
Iolanda MALAMEN 
 Afisari: 490  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 4 Afiseaza toate comentariile  
Slava Domnului ca nu poti !   de demetrius
As picta "Capela Sixtina" in stil bizantin   de OldPhil
Casa Verdi sau Casa Verde ?   de cotrofelnitza
Nu mai este nevoie de repictarea Capelei Sixtine, ramasitele    de briel
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Nationalizarea a invins (3217 afisari)
 Impuscaturi la plecarea lui Sarkozy (1926 afisari)
 Muschii lui Basescu (1581 afisari)
 L-am dat afara! (1203 afisari)
 Lech Walesa agentul "Bolek" (1201 afisari)
 Cei mai frumosi copii din lume, un roman si o rusoaica (6466 afisari)
 Cristiano Ronaldo "incins" de iubita, pe o plaja din Italia (2595 afisari)
 Sase romani arestati in Germania dupa ce au jefuit din mers un TIR care circula cu 100 km pe ora (2361 afisari)
 Iranul va fi ''nimicit'' daca indrazneste sa atace Israelul (1851 afisari)
 Colin Farell a slabit ingrozitor (1839 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02370 sec.