Ziua Logo
  Nr. 4251 de vineri, 6 iunie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
ZIUA de Weekend
A FOST ODATA...
Serban Titeica, omul de stiinta nascut acum 100 de ani
-- EXCLUSIV ZIUA ONLINE
Prea putin am auzit in acest an despre un centenar pe care Academia Romana il va sarbatori in 9 iunie. UNESCO va omagia, de asemenea, 100 de ani de la nasterea lui Serban Titeica. Si alte institutii de stiinta vor marca evenimentul. Numai ca astfel de manifestari nu se bucura de un grad normal de vizibilitate. Pe de o parte, este vorba de o un anume dezinteres in a comunica informatii care sa fie adaptate astfel incat sa ajunga la publicul larg. Pe de alta parte, aceasta vizibilitate mica este si un efect al reticentei presei cotidiene la evenimente de interes restrans, strict specializat, care se adreseaza unui cerc de initiati. Care ar fi, deci, solutia?
Serban Titeica, protagonistul rubricii din aceasta saptamana, este autorul unei remarcabile opere stiintifice, savantul increzator in progresul tehnologiei si al gandirii moderne, in aceeasi masura admirator al gandirii intemeietoare care a fost filozofia antica. Intr-o conferinta intitulata "Miracolul grecesc" si sustinuta in 1984, cu un an inainte disparitiei, la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, a dat o explicatie de matematician pentru titlul comunicarii sale: "Grecii sunt cei care au afirmat si au aratat ca natura poate fi inteleasa rational. In aceasta consta, tocmai, Miracolul grecesc." La doua milenii dupa Hristos, intelegerea rationala a naturii a continuat sa fie, de fapt, misiunea generala a savantului roman.
Inceputuri...
In 1929, Serban Titeica, ultimul fiu al cunoscutului matematician Gheorghe Titeica, si-a luat o dubla licenta, in stiinte fizico-chimice si in stiinte matematice, la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Bucuresti, institutie de care profesorul de mai tariu va deveni inseparabil. Fiinta cerebrala care isi administreaza eficient timpul, tanarul cercetator a facut imediat un doctorat prestigious la Leipzig, unde a studiat patru ani, sub indrumarea lui Werner Heisenberg, creator al fizicii cuantice. "Despre comportarea rezistentei electrice a metalelor in campuri magnetice", asa s-a numit teza sustinuta in 1936 si publicata in acelasi an de "Analele Fizicii", o teza care ve deveni foarte repede o sursa de inspiratie pentru viitoare cercetari.
Preocuparile stiintifice ale tanarului intors in tara s-au materializat in doua planuri: cercetare si pedagogie. Asistent universitar la "Politehnica" ieseana in 1935, Serban Titeica isi incepea o lunga cariera, care a continuat chiar si dupa pensionare. Cat priveste cercetarea stiintifica, pozitia in domeniu s-a consolidat treptat, datorita multor contributii originale. Iar in 1955 a fost numit director stiintific adjunct la Institutul de Fizica Atomica/ Institutul Central de Fizica de la Magurele. Patru ani mai tarziu, a devenit membru titular al Academiei Romane.
Mai departe...
Si nimic, nici un element al sistemului de trista amintire, nu pare sa fi stat in calea ascensiunii sale. Dupa venirea la Bucuresti, ca profesor universitar, in 1949, Serban Titeica a primit functii si titluri nenumarate. Iar lunga sa cariera universitara a insemnat cursuri din mai multe discipline: analiza matematica, structura materiei, mecanica analitiac, termodinamica si fizic statistica, electrodinamica, mecanica cuantica. Si, desigur, consiliere stiintifica pentru multe si importante lucrari de doctorat.
Cercetarile pe care le-a initiat au deschis mai multe drumuri catre teritorii nebatute ale stiintei., concentrandu-se asupra fizicii teoretice, pe care a ajutat-o sa patrunda in scolile de profil din Romania, si axandu-se pe mecanica cuantica, fizica atomica, termodinamica. Expertii spun ca principalele descoperiri prin care Serban Titeica s-a impus ca savant sunt cele legate de cuantificarea miscarii eletronului in camp magnetic, teoria radiatiei electromagnetice multipolare, ansamblul static in relatie cu teoria relativitatii generalizate. Omul de stiinta roman este autorul primului studiu cuantic asupra rezistivitatii electrice a metalelor din campuri magnetice. Serban Titeica a fost, de asemenea, initiatorul unui seminar de teoria campului si mecanica statistica.
Activitatea stiintifica i-a adus pozitii de conducere precum cea de redactor-sef la "Studii si cercetari fizice" si "Revue roumaine de physique" si afiliatii la institutii precum Societatea Europeana de Fizica, Academia Saxona din Leipzig, Academia de Stiinte de la Moscova etc.
Intre 1956 si 1981 a fost reprezentantul Romaniei in Consiliul Stiintific al Institutului Unificat de Cercetari Nucleare din Dubna, institutie la care a fost si vicedirector vreme de doi ani.
De mentionat ca vice-presedinte al Academiei Romane a incetat sa fie, dupa 22 de ani, la 28 mai 1985, ziua mortii sale.
Stiinta si muzica...
Ca nenumarati alti savanti, Serban Titeica a cazut si in mrejele artelor. Nu, n-a avut nici un fel de inclinatie catre scris. Fostii studenti spun, in schimb, ca era un talentat vorbitor si un utilizator de demonstratii si argumente elegante, subtile si clare. Iar arta care l-a prins in mreje pentru totdeauna a fost muzica. Talentul sau de pianist il cunosc apropiatii, cei care l-au vazut in exercitiul functiunii poate si in salon, si in laborator. Si era un amator instruit de pian, caci frecventase Conservatorul din Bucuresti, unde studiase armonia si contrapunctul cu un muziciant reputat, Alfons Castaldi.
Dana IONESCU 
 Afisari: 486  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
  Restaurant chinezesc in casa Cellei Delavrancea    
  Viclenia cantaretului orb    
 Top afisari / comentarii 
 Asa ne vede Europa! (4686 afisari)
 Basescu vrea alta harta (2435 afisari)
 Jurnalul lui Rasputin (2386 afisari)
 Partida liberala e in carti (2170 afisari)
 Senso TV devine Canal 1 (1681 afisari)
 Cum ar fi aratat la batranete Marilyn Monroe, Bruce Lee si Adolf Hitler (2631 afisari)
 Actrita Kate Beckinsale: Sunt prea buna la pat ca sa stau la cratita (2235 afisari)
 Prima fotografie spion cu Dacia Sandero SUV (2057 afisari)
 MIG lovit de patru obiecte zburatoare neidentificate (1820 afisari)
 Finala romaneasca la Roland Garros (1728 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01095 sec.