In Parlamentul European (PE), episcopul euparlamentar Lazslo Tokes a aderat la grupul comun Verzii Europeni-Alianta Libera Europeana, din care fac parte personaje controversate, acuzate de pedofilie, xenofobie, spionaj in favoarea Uniunii Sovietice, terorism sau sustinere a unor actiuni teroriste. Alianta parlamentara la nivel european dintre ecologisti si separatisti se bazeaza pe sustinerea unor proiecte politice comune, care merg de la autonomiile teritoriale la recunoasterea casatoriilor homosexuale si posibilitatea acestora de a adopta copii. Daniel Marc Cohn-Bendit este vicepresedinte al grupului "Verzii Europeni-Alianta Libera Europeana" din Parlamentul European, facandu-se remarcat pe scena politica a batranului continent prin sprijinul public acordat actiunilor violente ce au marcat Franta in 1968. In contextul revoltelor studentesti din Europa anilor '60-'68, Cohn-Bendit s-a impus ca un lider al stangii extremiste, fiind un apropiat al teroristului german Hans-Joachim Klein. Drept urmare a relatiilor de notorietate dintre cei doi, procurorii germani din orasul Frankfurt au cerut in 2003 Parlamentului European ridicarea imunitatii europarlamentarului pentru a facilita anchetarea acestuia, forul comunitar respingand totusi demersurile autoritatilor germane. In anul 2001, Cohn-Bendit a fost acuzat de pedofilie, presiunile publice impotriva acestuia intensificandu-se dupa reeditarea in limbile germana si franceza a cartii sale, "Marele Bazar", publicate initial in 1976, carte in care autorul descrie relatii sexuale dintre el si persoane minore. Pentru a se apara, liderul ecologist a declansat o veritabila ofensiva in mass-media occidentala echivaland acuzatiile de pedofilie la adresa sa cu atacuri la adresa miscarilor sociale din anii '60 sau atacuri cu caracter antisemit. In timpul negocierilor pentru redactarea "Tratatului Constitutional European", Daniel Cohn-Bendit s-a remarcat prin cererea sa ca statele care resping de doua ori prin referendum noul tratat sa fie excluse din Uniunea Europeana, afirmatiile sale starnind un val de proteste din partea oficialilor statelor europene. Alianta Libera Europeana Tatiana Arkadevna Zdanevka, membra a Parlamentului European din partea formatiunii "Pentru Drepturi Umane in Letonia Unita", a fost lider al miscarii extremiste rusofone "Interfront" din statul baltic, structura de sorginte KGB care milita pentru mentinerea Letoniei in cadrul lagarului sovietic reformat. In declaratiile din anii'90, actualul europarlamentar cerea interventia in forta a armatei sovietice impotriva miscarilor de eliberare nationala din fostele republici sovietice. Mikel Irujo Amezaga este membru al PE din partea partidului nationalist basc Eusko Alkartasuna, formatiune care militeaza pentru crearea unui stat independent basc pe teritoriul Frantei si Spaniei. Amezaga s-a remarcat prin apartenenta sa la miscarea de tineret, Gazte Abertzaleak, ai carei membri au fost acuzati in rapoarte ale serviciilor secrete spaniole si franceze de sustinere a activitatilor teroriste ale ETA, violente soldate cu sute de morti in ultimele trei decenii. Jillian Evans este membra a PE din partea formatiunii Plaid Cymru, partid care militeaza pentru independenta Tarii Galilor, si una din liderii Campaniei pentru Dezarmare Nucleara din Marea Britanie, structura acuzata in anii '70-'80 de serviciile secrete britanice ca fiind un paravan pentru activitatile KGB. Alyn Smith si Ian Hudghton, membri ai PE din partea Partidului National Scotian, formatiune politica ce militeaza pentru crearea unui stat scotian independent in nordul insulelor britanice, noua tara urmand sa controleze vastele resurse energetice din Marea Nordului. Esecul lui Tokes la PPE Europarlamentarul Laszlo Tokes, portavocea Partidului Civic Maghiar si autointitulat "reprezentantul european al maghiarilor din Transilvania", a aderat la grupul Aliantei Libere Europene (ALE) in 9 aprilie 2008, in urma esecului usturator in demersurile sale de a fi primit in grupul europarlamentar din Partidul Popular European (PPE). Tokes a declarat ca "a tatonat" ALE, acuzand "obstructiile din partea unor membri ai delegatiei romane din PPE" pentru infrangerea politica zdrobitoare suferita. Anterior, Tokes ceruse presedintelui roman Traian Basescu medierea conflictului cu reprezentantii PD, fara a se bucura de succesul scontat. Alianta separatistilor Cunoscuta azi ca Alianta Libera Europeana, ALE a fost constituita inca din 1981 ca o asociatie de colaborare care reunea reprezentanti ai partidelor politice ale caror ideologii puneau pe primul loc regionalismul integral. In 1994, ALE avea sa se constituie oficial intr-o federatie de partide, in conformitate cu art. 138 A din Tratatul UE, dupa care, in 2004, la 26 martie, Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana a fost refondata ca si partid politc european, conform noilor reglementari ale UE. Recunoasterea sa, ca partid politic european a venit la 13 octombrie 2004. Partidul Verzilor/ ALE este reprezentat in 13 state membre ale UE, numara 33 de partide care au aderat la aceasta structura si dispune de 200 de reprezentanti alesi la nivel european, national si regional. Presedintia grupului este asigurata eurodeputatii Daniel Cohn-Bendit si Monica Frassoni, asistati de un prim-vicepresedinte si patru vicepresedinti. Grupul Verzilor/ALE din legislativul UE numara europarlamentari din Scotia, Tara Bascilor, Tara Galilor, Belgia sau Italia, care militeaza, in special, pentru regionalism, promovand identitatile regionale in sanul Uniunii Europene. Intr-un cuvant, reprezentantii ALE sunt partizanii fragmentarii statelor europene, actiune care risca sa arunce batranul continent intr-un haos de tip iugoslav. Dar, asa cum sustin unii experti francezi, mai ingrijorator este faptul ca in spatele structurilor Verzilor/ ALE, avand legatura directa cu acest grup au proliferat numeroase institute care permit schimburile si o politica comuna intre toate aceste miscari regionaliste. Granitele europene retrasate Presa franceza a publicat harta pe care o promoveaza acest grup din Parlamentul UE, din 2004 si care, practic, prevede o remodelare completa a Europei. Pornind dinspre est spre vest, se poate vedea ca acest grup din PE prevede o Spanie fragmentata in trei regiuni suplimentare (Andaluzia, Aragonul si Insulele Baleare), Italia fiind si ea fragmentata cu regiunile Venetia si Emilia Romagna. Cele mai multe modificari le cunoaste Europa centrala, mai ales dupa valul de aderari din 2004, cu zece state, si dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, existand marcate cu alte culori sudul Lituaniei cu minoritatea sa poloneza, Transilvania, cu minoritatea sa maghiara, sau Macedonia greceasca. Desi intre Albania si provincia sarba Kosovo (care de curand si-a declarat unilateral independenta) exista in continuare o frontiera de stat, harta din 2004 a celor de la ALE prezinta aceste doua teritorii cu aceeasi culoare albastra. Rezultatul este unul vizibil: de o parte si de alta a frontierelor occidentale si orientale ale Germaniei, statele Uniunii Europene arata, cu mici exceptii, fisurate in minuscule regiuni care se vor autonome. Impreuna pentru Kosovo Alianta Libera Europeana (ALE) este constituita in principal din partide separatiste, care militeaza pentru redesenarea granitelor batranului continent, indiferent de consecintele pentru populatia locala. Dintre acestea se remarca formatiunile nationaliste corsicane, basce, catalane sau tiroleze, precum si miscari exotice ca Liga Transilvania Banat, condusa de Sabin Gherman, controversatul autor al manifestului "M-am saturat de Romania", document ce chema la autonomizarea vechilor regiuni romanesti ale Ardealului si Banatului. Alianta si-a manifestat sustinerea pentru declaratia unilaterala de independenta a regiunii sarbe Kosovo, principalii lideri ai partidelor membre ALE participand la ceremoniile de la Pristina, alaturi de eurodeputatul roman de origine maghiara Csaba Sodor si deputatul UDMR in Parlamentul de la Bucuresti, Antal Arpad Andras.

Pagina realizata de Luciana POP si Mihai ISAC