Ziua Logo
  Nr. 4201 de vineri, 4 aprilie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
ZIUA de Weekend
A FOST ODATA...
Vintila Horia si "Dumnezeu s-a nascut in exil"
Intr-o sambata, mai exact la 4 aprilie 1992, se stingea la Collado-Villalva, Spania, un scriitor roman cunoscut sub numele de Vintila Horia. Cunoscut, desigur, mai mult in multele tari in care a locuit si mai putin in tara lui, pe care a parasit-o inca de tanar. "Ce amuzant e in gura unora cuvantul "exil"!" Pentru mine e o curgere fara odihna, o neintrerupta incordare", marturisea scriitorul in "Jurnalul unui taran de la Dunare", publicat la Madrid in 1966.
Opera lui - proza valoroasa, publicistica si eseistica foarte consistente, poezie nu tocmai remarcabila - nu si-a gasit inca locul in cultura romana. Sa fie timpul scurs de atunci prea putin? Sa fie numai faptul ca si-a scris multe romane importante in franceza, iar multe alte volume le-a publicat direct in spaniola? Cu alte cuvinte, sa fie inca o data statutul de scriitor din exil care complica receptarea operei si posteritatea ei? Este insa dincolo de indoiala ca locul lui Vintila Horia in cultura romana trebuie reconsiderat, in lumina anilor scursi din 1989.
Singurul Premiu Goncourt pentru un scriitor din Romania
Numele scriitorului i-a devenit putin mai familiar Romaniei comuniste in 1960, cand romanul "Dumnezeu s-a nascut in exil", "Dieu est ne en exil", caci in franceza a fost scris si publicat, primeste cel mai mare premiu literar din Franta: Goncourt-ul. Un episod semnificativ, chiar hotarator in destinul de scriitor al lui Vintila Horia.
Sa-l consemnam pe scurt. Asadar, "Dumnezeu s-a nascut in exil", primul roman din "Trilogia exilului", urmat de "Cavalerul resemnarii" si "Salvarea de ostrogoti", este castigatorul Premiului Goncourt in 1960, valoarea scriitorului primind astfel recunoastere critica si legitimare. Numai ca, refuzand sa fie reprezentantul scriitorilor romani promovati de regimul comunist in Franta, Vintila Horia devine tinta unei campanii orchestrate din tara sa natala, care ii fabrica un dosar de apropiat al miscarii legionare, ba chiar de ideolog al fascismului, folosindu-se de publicistica de tinerete a autorului. Rezultatul imediat? Sub presiunea imaginii negative pe care o preia presa franceza (mai ales ziarul "L'Humanite"), scriitorul refuza premiul, iar in istoria Goncourt-ului, in dreptul anului 1960, figureaza mentiunea "premiu acordat, dar nedecernat."
Totusi, Vintila Horia a ramas singurul scriitor roman posesor al acestei prestigioase distinctii. Valoarea lui "Dumnezeu s-a nascut in exil", roman al suferintei anticului Ovidiu exilat la Tomis, la marginea Imperiului Roman, reflectie asupra conditiei exilatului, a ramas nestirbita. Citit azi, romanul despre calatoria poetului pagan spre adevarul crestin, este la fel de fermecator si nelinistitor, confirmand ceea ce a scris cronicarul de la "Nouvelles Litteraires" la data aparitiei lui: "Niciodata un Premiu Goncourt n-a fost decernat cu mai multe dreptate." Ramane unul din putinele romane scrise de prozatori romani, elogiate in presa culturala din Paris, Bruxelles, New York sau Barcelona.Iata doar un pasaj din cronica lui Franz Weyergans pentru "La revue Nouvelle" din Bruxelles: "Este cu neputinta sa deschizi aceasta carte, la orice pagina, fara sa fii cuprins de durerea zdrobitoare care sta vie in fiecare paragraf, de aceea impacare care nu e decat un voal al durerii. Orice s-ar spune, ne aflam in fata unui om care da marturie de propria lui experienta. Exista un stil Horia facut din tristete profunda, dintr-o tristete responsabila, care reneaga elegantele stilului, dar care-si ghideaza gandirea cu o simplitate care e plina de rigoare. Aceea a omului smuls din pamantul lui?" Si este, fara-ndoiala, cartea pentru care scriitorul are un loc sigur in literatura noastra, desi problematic, ca locul oricarui autor din exil.
Inainte de Goncourt
Cine fusese Vintila Horia inainte de episodul Goncourt? Un roman nascut in 1915 in Dolj, afirmat in interbelic ca om de dreapta - spre sfarsitul vietii explica intr-un interviu ca fusese vorba de "o dreapta culturala, nu una politica" -, publicist controversat prin pledoariile nu tocmai inocente ideologic din "Gandirea" si "Sfarma-piatra", ispitit de legionarism, de care s-a dezis doar un an mai tarziu.
Un tanar intelectual, atasat de presa la ambasada Romaniei din Roma, destituit in 1940 chiar de guvernul legionar. Un tanar atasat de presa la ambasada de la Viena, dupa caderea legionarilor. In august 1944, un prizonier internat, impreuna cu sotia, in lagarele germane de la Krummhubel si la Maria Pfarr, eliberat de trupele engleze in 1945.
Un an mai tarziu, un condamnat al "justitiei comuniste", care prelucreaza intr-un rechizitoriu specios vechile articole, pentru a-l judeca in lotul 11 de "criminali de razboi".
Dupa razboi, un emigrat in Italia, pana in 1948, apoi un emigrat in Argentina, unde romanul licentiat in Drept si Litere devine profesor de literatura romana la Facultatea de Filozofie si Litere a Universitatii din Buenos Aires.
Asadar, un exilat care-si cauta locul si-si asuma conditia, reorientandu-se de dragul supravietuirii. In 1966 ii marturisea reporterului de la ziarul spaniol "Arriba": "Pentru a supravietui fara sa-mi pierd mintile de durere, am hotarat, cu multi ani in urma, sa largesc frontierele tarii mele si sa consider Europa ca o patrie mai mare?"
Apoi un intelectual european in Europa, stabilit la Madrid, foarte activ in domeniul umanioarelor, un scriitor care-si cauta locul si scrie "Dumnezeu s-a nascut in exil", tradus in aproape 20 de limbi.
Dupa Goncourt
Acelasi intelectual, intors in Spania in 1964 dupa un interludiu parizian, universitar reputat la Scoala Oficiala de Jurnalism din Madrid si la Universitatea Complutense din aceeasi capitala, profesor de literatura comparata la Universitatea Catolica din Paris, conferentiar neobosit despre literaratura europeana si sud-americana. Cu alte cuvinte, om de litere cu o bibliografie care trebuie sa anuleze biografia, ceea ce nu s-a intamplat niciodata: "Dominarea unei limbi straine s-a transformat pentru mine intr-un fel de tehnica de anulare a unui destin de blestem."
Multe volume de fictiune si studii de specialitate, scrise in franceza sau spaniola, care isi asteapta traducatorii. La Editura Art s-a tradus recent romanul "O femeie pentru apocalipsa", publicat in franceza in 1968. Deci romanul a avut de asteptat 40 de ani ca sa ajunga la publicul roman.
Asadar, o cariera internationala din care nu lipseste nimic, nici controversa, nici povestea, raspandite in multe, multe carti, ridicate pe conditia de exilat din Paradis, deci cautator de identitate.
Dana IONESCU 
 Afisari: 1350  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 1 Afiseaza toate comentariile  
Vintila Horia admirator al marelui Führer, Adolf Hitler   de Carol Karl
A r h i v a
  Strada primului hotel din Bucuresti    2 comentarii
  "Se iubesc" la Spice Club    
  Calatorie cu Mozart    
  Batrana cu inger    
 Top afisari / comentarii 
 Sforile lui Putin (3384 afisari)
 Prea mic pentru un Summit atat de mare (2179 afisari)
 Snopiti in bataie (2174 afisari)
 Raul Castro reformistul (1618 afisari)
 Se intareste statul politienesc (1521 afisari)
 Premiera: Imagini sexy cu Angelina Jolie, pozand in lenjerie intima la 16 ani (4079 afisari)
 Fotografii incredibile cu peisajul muntos de pe Marte (2956 afisari)
 Grizzly sugrumat de un somnambul (2776 afisari)
 Florin Piersic are o fiica secreta (2465 afisari)
 Pe agendele Summitului NATO: Statul Voivodina, un nou vecin al Romaniei (2416 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.44148 sec.