Ziua Logo
  Nr. 4172 de sambata, 1 martie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
ZIUA de Weekend
A FOST ODATA...
Gina Patrichi, o perfectionista a scenei
Nora in piesa cu acelasi titlu de H. Ibsen
Pe 18 martie 1994 se stingea la Bucuresti actrita Gina Patrichi. Din 8 martie 1936, ziua nasterii sale, trecusera doar 58 de ani. Intr-unul din ultimele interviuri pe care le daduse, realizat de Lucia Hossu-Longin, actrita citase una din ultimele replici ale Corinei, eroina din piesa lui Mihail Sebastian "Jocul de-a vacanta", rol pe care il jucase la inceputuri: "Poate ca nici n-am fost altceva decat o fata dintr-o carte, din cartea pe care o citesti.. . Poate ca, intr-adevar, totul n-a fost decat o parere, o gluma, un joc..."
Multi dintre noi o vazusera pe scena, in Romania de dinainte si de dupa 1989, altii doar in filmele difuzate la televizor sau la cinema. Semnificatia numelui ei in teatru si in cultura romana postbelica in general nu este straina nici unui coleg de breasla, nici unui amator de teatru si film. Portretul actritei in posteritate nu difera prin nimic de portretul pe care ea insasi si l-a facut in timpul vietii. Dupa disparitie, memoria n-a accentuat, dar nici n-a estompat vreuna din multele calitati ale actritei. A pastrat-o asa cum fusese pe scena: rafinata, reflexiva, deschisa, dornica sa nu lase neatinsa nici o coarda a personajului.
"Demonstrativ si fascinant"
in "Linistea din adancuri", film regizat de Malvina Ursianu
Dupa 1990, cand Teatrul Bulandra a putut sa faca turnee, "Hamletul" montat de Alexandru Tocilescu, cu Ion Caramitru in rolul principal, a ramas fara Gertrude. Gina Patrichi a inlocuit-o pe Ileana Predescu si a jucat la Royal National Theatre, Londra, apoi la Dublin si Paris. A facut o Gertrude cu-adevarat shakespeariana: sofisticata, plurivalenta, dramatica. Cu cativa ani in urma intruchipase o alta regina shakespeareina, pe Cleopatra, pe scena Teatrului National din Cluj, in regia lui Mihai Maniutiu. Criticii, dar si Mihai Patrichi, fratele actritei, autor al volumului "Gina Patrichi: clipe de viata", au auzit in acest rol un cantec de lebada.
Palmaresul actritei inclusese deja mai multe regine, de care se apropiase cu aceiasi pasi cautatori: "Ma straduiesc sa-mi gasesc momentul meu de adevar, mi-l contrazic adeseori si, atunci, fireste ca nu prea pot sa am certitudini. (...) Eu am orgoliul meseriei mele: acela de a transforma un adevar improbabil intr-un neadevar posibil. Traiesc unele momente pana la paroxism, pana la starile pe care fapturile echilibrate le vad doar in vis. Pentru a obtine asemenea strafulgerari, trebuie ca tot restul de adevar sa fie saturat de semnificatii, trebuie practicata o mare economie de mijloace - pentru ca momentul de explozie sa fie demonstrativ si fascinant in acelasi timp."
Fugind de inchistarea in formula, necrezand in tehnica lipsita de intuitie, Gina Patrichi jucase roluri de compozitie din cele mai diverse, descoperind si exploatand resurse spirituale, fugind, de fapt, de posibilitatea de a fi un executant: "Actorul deprins sa primeasca ordine pe care le executa orbeste, (...) care preia intonatii, si nu intentii, se situeaza sub nivelul unui meserias oarecare, caci el accepta din lenevie ori comoditate sa devina din subiect, obiect."
Ivona in piesa "Dimineata pierduta"
Demonstrase in fapt aceasta credinta in 1984, cand coregrafa Miriam Raducanu montase la Teatrul Bulandra un colaj de texte si de momente coregrafice care avea nevoie de un interpret flexibil, aproape de improvizatie si departe de cea mai vaga urma de rutina. Il gasise tot in persoana Ginei Patrichi. Cum reusise actrita sa construiasca mai multe voci intr-un singur spectacol, intitulat "O lume pe scena"? Datorita deschiderii, dorintei de a explora si de a descoperi: "In meseria noastra, daca nu esti in stare sa o iei mereu de la capat, esti pierdut. Incerc, pe cat se poate, sa alerg spre o noua tinerete... in teatru. Sper sa o gasesc, pentru ca, in unele cazuri - spun eu - niciodata nu-i prea tarziu. Si pentru ca nimeni, niciodata, nu este, nu poate fi, pe de-a-ntregul adult!"
Teatru si film
In cautarea perfectiunii, jucase in montari scenice ramase in istoria teatrului romanesc: "Iulius Cezar", montat de Andrei Serban, "Elisabeta I" de Foster si "Victimele datoriei", in regia lui Liviu Ciulei, "Priveste inapoi cu manie" de J. Osborne, spectacol semnat de Andrei Blaier, "Comedie pe intuneric" de Peter Scheffer, regizat de Valeriu Moisescu, "O dimineata pierduta", spectacol al Catalinei Buzoianu, dupa romanul Gabrielei Adamesteanu. Fusese Arkadina din "Pecarusul" lui Cehov, avandu-l la partener pe Victor Rebengiuc.
In film debutase in 1965, cu rolul Rozei Ianosi din "Padurea spanzuratilor", opera castigatoare a lui Liviu Ciulei. Timp de 20 de ani intruchipase personaje diverse pe peliculele a mai mult de 20 de filme: "Trecatoarele iubiri", "Nemuritorii", "Dincolo de nisipuri", "Proba de microfon", "Morometii" etc. Cat priveste diferentele dintre actorul de teatru si actorul de film, Gina Patrichi medita, ca si alti slujitori ai Thaliei, astfel: "(...) filmul este mai categoric. Intri in cadru numai atunci cand personajul tau are ceva de comunicat, in timp ce pe scena eu pot sa stau nemiscata o jumatate de ora, existand totusi.(...) Este o munca de elaborare infinit mai mare. Scena ofera consumului meu launtric un confort de creatie pe care filmul nu-l poate realiza niciodata." In salonul locuintei de la Bucuresti gazduise adesea adevarate seri de cinema, exprimandu-si admiratia pentru Giulietta Masina si Charlotte Rampling, Jack Nicholson si Robert de Niro.
Nora si Mita Baston
Cleopatra in "Antoniu si Cleopatra"
Mergand inapoi de firul cronologic al carierei sale, ajungem la rolurile inceputului, cele ce au urmat dupa debutul de pe scena Teatrului din Galati. In vara lui 1956, Gina Patrichi era o fosta studenta. In ciuda protectiei si increderii profesoarei sale, Aura Buzescu, fusese exmatriculata dupa 3 ani la Institutul de Teatru si Cinematografie "Ion Luca Caragiale", la care fusese admisa cand avea... 16 ani. Dar fostii colegi si regizorul Valeriu Moisescu o cautasera apoi pe plaja ca sa-i ofere un rol, caci numai ea era facuta pentru a juca pe eleva din piesa romatica in care a si debutat.
Urmasera, in ritm sustinut, mai mule partituri de consacrare: Varvara din "Furtuna" lui Ostrovski, hangita din piesa cu acest nume de Goldoni, Iulisca din "Mireasa desculta" de Suto Andras. Cand i-a dat viata atat de nuantat Norei, personjul lui Ibsen, avea... 23 de ani. A fost inceputul carierei ei de exceptionala interpreta a lui Ibsen. Iar publicul, a carui reactie era vitala pentru actrita, s-a lasat hipnotizat de multe alte roluri: Corina din "Jocul de-a vacanta", piesa lui Mihail Sebastian, montata de Valeriu Moisescu la Bulandra, Kitty Duval din "Clipe de viata", de Willian Saroyan, in regia lui Liviu Ciulei, sau Mita Baston din "D-ale carnavalului" de Ion Luca Caragiale, interpretata alaturi de un Nae Girimea, jucat de Octavian Cotescu, intr-un spectacol semnat de Lucian Pintilie.
Dotata cu un ascutit simt auto-critic, interpreta evitase manierismul, descoperind intotdeauna alte posibilitati de a intruchipa un personaj, folosindu-si personalitatea in functie de partitura.
Generatiei care nu cunoscuse televizorul, mirajul scenei, "fluidul nevazut al rampei" in anii '50, povesteste Mihai Patrichi in volumul mai sus mentionat, vazuse la lucru actori precum George Vraca, George Calboreanu, Lucia Sturdza Bulandra, Sonia Cluceru, Irina Rachiteanu, Maria Filotti. Ei o fascinasera pe micuta Gina, in anii cand se pragatea sarguincios pentru cariera de chimista dorita de parinti. Impreuna cu Teatrul Union, "confectionat" impreuna cu colegii de scoala, pe acoperisul Operei din Bucuresti in copilarie, ei au luat parte la nasterea unei stele.
Dana IONESCU 
 Afisari: 1415  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 2 Afiseaza toate comentariile  
Opinie personala   de HERUT
deosebit !   de the
A r h i v a
  Biserica Martisor din Strada Martisor    
  "Reglare de conturi cu adolescenta"    
  Don Juan in stil american    1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 Kosovo: Baza "Bondsteel", petrolul caspic si resursele (3224 afisari)
 Teorii antiromanesti: vlahismul si moldovenismul (2758 afisari)
 Litera "s" agita Biserica (2445 afisari)
 Capcana Bucuresti (1743 afisari)
 Soti otraviti cu antigel (1535 afisari)
 Petre si Mioara Roman s-ar putea impaca  (4342 afisari)
 I-a pus otrava sotiei in mancare pentru a-si ucide copilul nenascut (3701 afisari)
 Monstrul din Atlantic (2588 afisari)
 Radu Berceanu: Mihai Voicu ar putea fi confundat cu un cersetor (1459 afisari)
 David Beckham, in bratele unei blonde misterioase (1365 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01373 sec.