Ziua Logo
  Nr. 4172 de sambata, 1 martie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare ultrasecrete
Kosovo: Baza "Bondsteel", petrolul caspic si resursele
-- Statele Unite au denumit-o "Operatiunea Status". ONU i-a spus "Planul Ahtisaari". Declararea unilaterala a independentei provinciei Kosovo - parte a Serbiei inca din secolul al XIV-lea - pune in evidenta importanta geostrategica si geoeconomica pentru marile puteri ale acestui mic teritoriu balcanic. Presedintele Kosovo - Hashim Thaci, zis "Sarpele" - este fostul comandant UCK, grupare pe care diplomatul american Robert Gelbard a numit-o "terorista" in 1998.
Kosovo si oleoductul AMBO
Printr-o serie de razboaie si printr-o diplomatie coercitiva in anii '90, SUA si NATO au dezintegrat treptat Iugoslavia, ajutand astfel secesionarea a patru republici foste iugoslave (Slovenia, Croatia, Bosnia si Muntenegru). In 1999, Administratia Clinton a inceput cele 78 de zile de bombardamente descrise drept "umanitare".
Dupa dezintegrarea Iugoslaviei, asistam acum la inceputul procesului de dezintegrare treptata a Serbiei. Dupa Kosovo, a venit randul regiunii Novisad (Banatul sarbesc) - cu o minoritate maghiara importanta - sa aspire la cucerirea independentei, dorinta sprijinita de Germania, Austria si Ungaria. Inca din 1998, Richard Holbrooke, fost ambasador al SUA la Belgrad, a aparut in ceremonii publice alaturi de lideri din UCK, un semnal clar ca Washingtonul ii sprijinea pe kosovarii albanezi. In martie 1999, la Rambouillet (in Franta), SUA au cerut Iugoslaviei de atunci sa accepte ocuparea Kosovo de fortele NATO si sa-si retraga unilateral trupele din provincie. Cum Milosevici a refuzat, SUA au recurs la bombardamente asupra Iugoslaviei, incepand din 27 martie 1999. Aceste atacuri aeriene - primele din Europa de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial - nu au avut aprobarea Consiliului de Securitate al ONU si nici pe cea a Congresului SUA. Planurile privind Kosovo dateaza insa cu mult inainte de 1999, iar multi analisti cred ca bombardamentele, ca si discutiile de la Rambouillet, aveau in vedere insinuarea SUA in Kosovo, prin construirea celei mai mari baze militare a Statelor Unite, dupa razboiul din Vietnam: "Camp Bondsteel". Foarte aproape de oleoductul - vital pentru SUA - AMBO (Bulgaria, Macedonia, Albania), care transporta petrol din Marea Caspica. Colonelul Robert L. McCure declara, in 2004, pentru revista "Bulletin": "Planurile de inginerie pentru constructia bazei Bondsteel au inceput cu multe luni inainte ca prima bomba sa fi cazut in Iugoslavia." Inainte de a incepe campania de bombardamente contra Iugoslaviei, in 1999, "Washington Post insista: "Cu un Orient Mijlociu tot mai fragil, avem nevoie de baze militare in Balcani, pentru a putea proteja resursele noastre de petrol din Marea Caspica." Scopul principal pentru construirea marii baze militare "Bondsteel" era, asadar, protejarea oleoductului "Ambo", care va transporta petrol din Marea Caspica la Marea Neagra, in Bulgaria (Burgas). Si apoi - prin Macedonia si Albania - il expediaza prin portul albanez Vlora, de la Marea Adriatica spre SUA. Se evita astfel Stramtoarea Bosfor, care impune restrictii tancurilor petroliere pana la maximum 150.000 de tone. In schimb, in portul albanez Vlora, la Adriatica, tancurile petroliere pot atinge 300.000 de tone de petrol la un transport. Bazinul caspic are rezerve de petrol estimate la circa 50 de miliarde de barili.
Oleoductul transbalcanic "Ambo" va transporta anual 1,3 miliarde de barili. Proiectul "Ambo" a fost finantat, printre altii, de Exxon-Mobile si de Chevron, doua din cele mai mari corporatii petroliere din lume. Construirea sa a antagonizat relatia SUA cu Turcia, care s-a vazut exclusa de la traseul petrolier. Au prevalat insa in calculele Washingtonului considerentele economice, mai mult decat cele geostrategice.
Generalul britanic Michael Jackson declara, inca din 1999, in revista italiana "Sole 24 Ore": "Cu certitudine vom ramane aici, in Balcani, pentru o lunga perioada de timp. Trebuie sa garantam securitatea coridoarelor energetice care traverseaza Balcanii."
"Bondsteel": cea mai mare baza americana, dupa razboiul din Vietnam
In iunie 1999, imediat dupa bombardamentele asupra Iugoslaviei, SUA au achizitionat 1000 de pogoane de pamant in sud-estul provinciei Kosovo, langa orasul Urasevac, si au inceput, intr-un ritm alert, constructia celei mai mari baze militare americane de dupa razboiul din Vietnam. Constructia a fost incredintata companiei "Kellogg, Brown and Root Corporation" (KBR), o subsidiara a lui "Halliburton", al carei director a fost, pana in anul 2000, Dick Cheney, actualul vicepresedinte al Statelor Unite. Lucrarile propriu-zise ale bazei au fost executate de "94-th Engineer Construction Battalion". Colonelul Robert L. MacClure istoriseste in "Bulletin": "1000 de ingineri militari americani au lucrat 24 de ore din 24, intre iulie si octombrie 1999, la constructia bazei."
Baza "Bondsteel" a fost denumita astfel in memoria unui sergent din Vietnam, James Leroy Bondsteel, decorat cu Medalia de Onoare. Pe 24 mai 1969 Bondsteel - nascut pe 18 iulie 1947 - a dat dovada de un curaj remarcabil, salvand intr-o batalie de patru ore multi camarazi de arme, distrugand 10 puncte de rezistenta inamice si luand un numar de prizonieri, printre care doi comandanti. In momentul de fata, baza "Bondsteel" gazduieste circa 4000 de militari americani.
Facilitatile bazei sunt impresionante. Exista doua restaurante in interiorul bazei, cu un meniu extrem de diversificat. Doua baruri cappuccino, un "Burger King", un "Taco Bell" si o pizerie, "Anthony Pizza"; doua spalatorii si doua uscatorii, cel mai bun spital din Balcani; un cinematograf; trei sali de fitness; o statie de pompieri; doua capele pentru diferite servicii religioase; o unitate de politie, doua cladiri pentru jocuri recreative; sali pentru jocuri pe computere si biliard; doua saloane pentru masaj; doua frizerii; exista numeroase puncte de vanzare a sandviciurilor si bauturilor energizante; a DVD-urilor, CD-urilor, cartilor si revistelor; cate doua magazine de haine, de pantofi si de alimente, ca si alte produse (igienice, jocuri video, suveniruri etc.); cofetarii, gelaterii, magazine pentru fructe; sali de baschet si volei, terenuri de tenis. La baza "Bondsteel"" exista chiar un "Laura Bush Education Centre" - deservit de personal didactic universitar afiliat la "University of Maryland" si "Central Texas College" - care ofera, gratuit, cursuri dintre cele mai diverse. Doresti sa inveti albaneza, sarba sau germana? Sa te initiezi sau sa-ti imbunatatesti performantele personale pe computer? Cele doua colegii din cadrul "Laura Bush Education Centre" iti ofera sansa sa te educe si sa-ti furnizeze un certificat de absolvire, valabil in SUA.
Serviciile bazei sunt asigurate tot de "Brown&Root", care are sub contract circa 5000 de kosovari albanezi, si poate conta suplimentar pe alti 15.000 inregistrati in baza de date. Kosovo - mai ales dupa 1999 - a devenit o provincie extrem de saraca, cu o rata a somajului de aproape 80%. Asa ca albanezii care lucreaza in cadrul bazei "Bondsteel" cred ca l-au luat pe Dumnezeu de picior. Chiar daca sunt platiti cu 1-3 dolari pe ora. Intr-un peisaj cum este cel din Kosovo, baza, cu reteaua sa de antene pentru sateliti si facilitatile sale ultramoderne, apare ca un decor de "science-fiction".
Pe langa baza "Bondsteel", alti 2000 de militari americani sunt gazduiti la baza "Montieth", langa Gnjilane. Numele bazei este dat in amintirea locotenentului Jimmie W. Montieth jr., decorat pentru eroism in Franta in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
"US Army" a fost acuzata ca a utilizat intens "Bondsteel" pentru detinutii CIA, prizonieri sau suspecti de terorism capturati in Turcia, Irak si Afganistan. In noiembrie 2005, Alvaro Gil-Robles, insarcinatul pentru drepturile omului din Consiliul Europei, a descris baza "Bondsteel" ca pe o "versiune a lui Guantanamo" in Balcani. Responsabilii de la Pentagon au negat, insa, ca la "Bondsteel" ar functiona inchisori secrete.
Razboiul bazelor militare din Balcani
Este limpede ca declararea unilaterala a independentei Kosovo se bazeaza, in mare masura, pe existenta bazei militare americane, in functiune inca din 1999. Din acel moment a devenit evident ca SUA sprijina Albania, UCK si pe albanezii din Kosovo. Dar dezintegrarea Serbiei produce si reactii. Tomislav Nikolici, liderul Partidului Radical, a anuntat ca va propune Parlamentului sarb crearea unor baze de rachete rusesti in Serbia. (Itar-Tass, 25 ianuarie 2002) Instalarea unor baze de rachete ruse in Serbia creeaza insa o situatie noua: Rusia ar patrunde militar in spatiul balcanic, dominat din 1990 de NATO. Propunerea lui Nikolici este studiata in prezent la Moscova. La randul lor, SUA doresc sa-si instaleze o noua baza militara in Bulgaria, pe langa cele doua (Graf Ignatievo si Bezmea) pe care le poseda deja. Primarul din localitatea bulgara Ciubra, regiunea Burgas, Gheorghi Kendov, a facut cunoscut faptul ca spera ca noua baza americana din zona sa modernizeze infrastructura regiunii, mai ales drumurile, dupa cum preciza cotidianul bulgar "Dnevnik". In acelasi timp, Kendov a mai spus ca, din chiria incasata de pe urma bazei americane, spera sa deschida un spital, precum si un centru de urgenta modern. De asemenea, NATO va inchiria in Bulgaria cateva cladiri din orasul Aitos, unde va stoca echipamentul pentru unul sau doua batalioane care sunt incartiruite la Bezmer. Cotidianul "Dnevnik" sustine ca s-ar putea castiga din aceasta afacere circa 200 de milioane de dolari anual. In decembrie 2007, intr-o dezbatere publica, expertii americani si ai NATO afirmau ca noile baze din Bulgaria vor ramane sub comanda si steag bulgar, desi vor apartine de fapt SUA si NATO. Aceiasi experti dadeau asigurari ca localitatile de langa noile baze din Bulgaria vor beneficia de modernizarea intregii infrastructuri. Pentru Gherghi Kendov, aceste baze militare au ramas singura cale de a salva municipalitatea, inclusiv rezolvarea problemei somajului, atat de ridicat din regiune.
Chalmer Johnson, autorul cartii "America's Empire of Bases" ("Imperiul american al bazelor") sustine ca, in secolul trecut, marile imperii se socoteau dupa numarul coloniilor pe care le posedau. "Versiunea moderna a coloniei este, astazi, baza militara", afirma Chalmer Johnson. Acesta mai sustine ca "SUA detin circa 1000 de baze militare in intreaga lume". Cu alte cuvinte, Kosovo este o colonie americana. Dar pe teritoriul Serbiei. Tocmai de aceea trebuia sa fie desprinsa de Serbia. Chalmer Johnson cita aici "NATO Watch Committee" si "International Network for the Abolition of Foreign Military Bases". Hugh D'Andrade si Bob Wing, in "US Military Troops and Bases around the World, the Cost of Permanent War" din 2002, apreciau ca baze militare americane existau in 63 de state ale lumii.
In numai un deceniu, Balcanii au devenit din nou punctul fierbinte al Europei. Baza "Bondsteel" din Kosovo, bazele americane din Bulgaria si Romania, potentiale desfasurari de rachete rusesti pe Drina (Serbia) muta celebrul "Checkpoint Charly" din Berlin in Balcani. Este stiut faptul ca Balcanii au fost "butoiul cu pulbere al Europei" in ultima suta de ani. Atentatul de la Sarajevo a fost pretextul pentru primul razboi mondial. Lovitura de stat din 27 martie 1941, de la Belgrad, l-a silit pe Hitler sa intarzie declansarea "Operatiunii Barbarossa" (atacarea URSS) cu mai mult de o luna. Ceea ce a facut ca trupele germane sa dea batalia Moscovei in plina iarna, inregistrand prima infrangere. Au urmat, in anii '90, razboaiele din fosta Iugoslavie. Ultimul dintre ele, cel din Kosovo.
Ambo, oleoductul pazit de baza "Bondsteel"
Oleoductul Ambo a fost propus in 1993, pentru a transporta petrolul din Rusia, Azerbaidjan, Turkmenistan, pe coasta Marii Negre, la Burgas (Bulgaria). De la Burgas, oleoductul va traversa Bulgaria, Macedonia si Albania pana in portul albanez Vlora. In total, Ambo masoara 913 km si va transporta 750.000 de barili zilnic, 100 de milioane de tone pe an, pentru pietele petroliere din Europa Occidentala si SUA. Texaco, Chevron, Exxon-Mobile, BP Amoco, Agip, Total, Elf si Fina sunt companiile petroliere care au manifestat intens fata de proiectul Ambo. Ca oleoduct transbalcanic, Ambo face parte din "Coridorul de Transport 8", care include autostrada, retea feroviara, oleoduct, precum si retele de fibre optice pentru telecomunicatii. Ambo a costat 1,5 miliarde de dolari, furnizati in mare parte de BRD, Banca Mondiala, "International Finance Corporation" si "US Overseas Prime Investment Corp". Pe 27 decembrie 2004, prim-ministrii din Albania, Macedonia si Bulgaria au semnat o declaratie politica privind Ambo, urmata de semnarea unui memorandum de intelegere intre reprezentantii celor trei guverne si Ted Ferguson, presedintele Ambo. La 30 octombrie 2006, Albania si Macedonia au semnat un protocol care stabilea punctele de intrare ale oleoductului: Lakaica (Macedonia) si Stebleve (Albania). Un protocol similar a fost semnat de Bulgaria si Macedonia la sfarsitul lui 2006. La 31 ianuarie 2007, Macedonia, Bulgaria si Albania au semnat o conventie trilaterala pentru constructia Ambo, care a fost ratificata de parlamentele celor trei tari. Convetia a intrat in vigoare din septembrie 2007. Studiile de mediu, precum si licentele de constructie, vor fi gata la sfarsitul lui 2008.
In Balcani sunt proiectate mai multe oleoducte, care servesc insa piete petroliere diferite. Oleoductul Burgas - Alexandropoli (Grecia), Pan-European Pipeline (Constanta - Trieste), ori BTC (Baku - Tbilisi - Ceyhan) dat in folosinta de curand. Desi "Ambo Corporation" descrie oleoductul ca unul sigur (nepoluant), care creeaza slujbe in regiune si ajuta la ridicarea economica a zonei, mai multe organizatii nonguvernamentale din Bulgaria, Macedonia si Albania il considera ca un proiect primejdios pentru mediul inconjurator.
ONG-urile si ecologistii din cele trei tari atrag atentia asupra catorva consecinte pe care Ambo le implica. In primul rand, Ambo se va inscrie in "Vlore Energy Park", proiect care ameninta turismul din zona cea mai cunoscuta a Albaniei, Laguna Natra de la Adriatica, spatiu protejat prin Conventia Ramsar. Terminalul Ambo de la Burgas (Bulgaria) va creste riscul poluarii in Golful Burgas, si asa ridicat de rafinaria "Neftochim". Traficul mult crescut al tancurilor petroliere prin Marea Neagra va afecta serios ecosistemul, si va avea un impact negativ asupra turismului si pescuitului. Activitatea seismica de pe traseul Ambo este si ea foarte ridicata. La un risc seismic apreciat de specialisti intre 6,9 si 7,9 grade pe scara Richter in zona Pehcevo-Kresna, consecintele ar putea fi catastrofale nu numai pentru Macedonia, ci pentru intreaga zona balcanica. In plus, oleoductul Ambo va traversa cateva zone protejate: monumentul natural din trecatoarea Peshti (Macedonia); parcul national Rila si rezervatia lacului Atanasovo, rezervatia Ostrica si parcul natural Vitosa (Bulgaria). Oleoductul va afecta grav climatul din zona, specialistii estimand la o crestere de pana la 100 de milioane de tone de bioxid de carbon pe an, degajate de oleoduct.
Adevarata miza in Kosovo: enormele resurse minerale de la Stari Trg
Kosovo este o regiune extrem de saraca. Mai bine zis, populatia provinciei se zbate la limita subzistentei, in conditiile unui somaj de aproape 80%. Kosovo detine, insa, unele din cele mai bogate zacaminte minerale cunoscute pe plan mondial: carbune, zinc, aur, argint. Aici se afla, de pilda, exploatarea miniera Stari Trg, a treia exploatare de zinc, pe plan mondial. Se crede ca bateria urmatorului deceniu va fi cea pe baza de zinc. Minerii lucreaza la Stari Trg zi si noapte, in schimburi de sase ore.
"The New York Times" a publicat numeroase reportaje din Kosovo. Unul singur, din 8 iulie 1998, semnat de Chris Hedges, se referea la enormele resurse minerale de la Stari Trg. Hedges a vizitat Stari Trg si a descris resursele fabuloase de zinc, carbune, cadmiu, aur, argint si plumb de la complexul de stat Trepca. Potrivit directorului ansamblului minier, Novac Bjelic, "Batalia in Kosovo se da pentru mine, nimic altceva. Kosovo este un fel de Kuweit al Balcanilor. De pilda, Kosovo poseda rezerve de 7 miliarde de tone de carbune", i-a declarat Bjelic lui Chris Hedges.
Aceste enorme resurse au atras atentia tuturor companiilor specializate in extractii miniere, care doresc, fireste, privatizarea lui Stari Trg. Astfel ca insinuarea SUA in Kosovo are o legatura directa nu numai cu Ambo si petrolul caspic, ci si cu resursele minerale enorme existente in provincia separatista. In mass-media insa subiectul este tabu. Pe langa micul articol al lui Chris Hedges din "The New York Times", am mai descoperit un altul, publicat in "Wall Street Journal" din 22 iunie 1998. Si totusi, a descrie Kosovo fara sa amintesti de vastele sale resurse minerale este ca si cum ai vorbi de Kuweit fara sa pomenesti de petrol. La Stari Trg se gasesc cele mai bogate resurse de zinc si plumb din Europa. Potrivit expertilor, rezervele de lignit din Kosovo ar fi suficiente Europei in urmatoarele 13 secole! Marile resurse minerale de la Stari Trg sunt cunoscute inca din antichitate. Cu 2000 de ani in urma grecii, apoi romanii, exploatau minele de aur si argint din Kosovo. La randul lor, germanii - in timpul celui de-al doilea razboi mondial - au folosit bateriile fabricate aici pe submarinele tip UB. Profitul adus de aceste resurse minerale a salvat, in mare parte, economia iugoslava atunci cand acesteia i s-au impus sanctiuni severe. Iugoslavia a fost singura tara din Estul socialist care s-a opus privatizarii dupa 1990, atunci cand s-a urmarit privatizarea industriei, transporturilor si telecomunicatiilor, precum si a resurselor energetice si a minelor din Estul Europei. Exista analisti care fac legatura intre acest refuz al privatizarii si razboaiele care au fragmentat Iugoslavia. Din 2005, Serbia a acceptat, in parte, privatizarea si conditiile de credit ale FMI si ale Bancii Mondiale.
Stabilirea bazelor americane pe glob - asa cum este cazul si bazei "Bondsteel" din Kosovo - tine seama de interesele geostrategice, dar si de cele geoeconomice ale SUA. Prezenta "Bondsteel" langa oleoductul Ambo si marile resurse mineraliere din Kosovo explica mult mai bine insinuarea SUA in Balcani, decat "dorinta de autodeterminare" a albanezilor kosovari.
Vladimir ALEXE 
 Afisari: 3224  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 22 Afiseaza toate comentariile  
LIGNITUL   de Paul din Ohio
iskra & alwis46   de contras
Da domnule, asa-i, nu-i mai satura Dzeu. de petrol!   de giculuca
info bine selectionate   de rado
INFORMATII ESENTIALE   de saccsiv
Nici un risc   de mcollan
Toata lumea uita un detaliu   de Giuseppe Cocos
Apropo de sala de mese   de FB
frumoasa traducere....   de alex dalaion
Pt. frumoasele mele... un Martisor   de neamtu tiganu
Foarte bun articolul, dar unde este interesul UE ?   de Socrate
Petrol si rachete balistice.   de alwis46
m-am uitat cu ocheanul guglos la ei, vai saracii !!! ... N-AU NICI UN PIC DE FRENCH FRIES   de cercetas
Welcome to Kosovo! The World’s Newest Narco State   de Zenn
Articolul foarte bun   de Silviu Dumitrescu
Niste lepre    de FB
atentie, cum vorbiti de americani   de charles
asta e din seria:   de Arcturus
AICI SI-A BAGAT COADA PALESTINIENII ..... mai sigur ca mult!   de cercetas
Ce dosare secrete?   de katty1
ARTICOL EXCELENT.   de sofian
of, of, scoala asta...   de iskra
A r h i v a
  Teorii antiromanesti: vlahismul si moldovenismul    7 comentarii
  Privatizarea armatei SUA    16 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Kosovo: Baza "Bondsteel", petrolul caspic si resursele (3224 afisari)
 Teorii antiromanesti: vlahismul si moldovenismul (2758 afisari)
 Litera "s" agita Biserica (2445 afisari)
 Capcana Bucuresti (1743 afisari)
 Soti otraviti cu antigel (1535 afisari)
 Petre si Mioara Roman s-ar putea impaca  (4342 afisari)
 I-a pus otrava sotiei in mancare pentru a-si ucide copilul nenascut (3701 afisari)
 Monstrul din Atlantic (2588 afisari)
 Radu Berceanu: Mihai Voicu ar putea fi confundat cu un cersetor (1459 afisari)
 David Beckham, in bratele unei blonde misterioase (1365 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02137 sec.