George DAMIAN 

Uniunea Europeana cauta cu disperare un acord al tuturor membrilor sai pentru recunoastere independentei Kosovo. Statele Unite isi doresc un Kosovo independent. Pozitia Romaniei a fost clara prin vocea presedintelui Traian Basescu: un Kosovo independent nu poate fi recunoscut in lipsa unei intelegeri intre Belgrad si Pristina sau in absenta unei rezolutii a Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite. Mai mult, Traian Basescu s-a dus la Belgrad pentru a afirma aceasta pozitie a Romaniei. Nu este foarte greu de descifrat de ce are Romania o pozitie diferita fata de aliatii sai. In primul rand, afirmatia de la Lisabona a presedintelui rus Vladimir Putin care a indicat Romania ca un posibil nou teren al separatismului pe criterii etnice. Intr-o logica europeana, amenintarea Kremlinului este usor deplasata. Romania respecta Conventia Cadru privind protectia minoritatilor etnice a Consiliului Europei si detine cea mai permisiva legislatie in domeniu. Limbile minoritare pot si sunt folosite in administratie, scoala, justitie si biserica. Reprezentantii minoritatilor nationale participa in viata politica a Romaniei la nivel parlamentar si guvernamental. Nu au existat in ultimii 18 ani acte de violenta motivata etnic. Nu de mult, Basescu s-a confruntat la Bruxelles cu eurodeputatul UDMR Csogor Csaba, care a facut o paralela deplasata intre situatia din Kosovo si cea din Romania. Eurodeputatul l-a intrebat pe Basescu daca este de parere ca, intr-un eventual precedent Kosovo, minoritatea maghiara din Romania ar putea reprezenta o amenintare. Basescu a raspuns ca aceasta minoritate nu reprezinta o amenintare pentru Romania pentru ca exista o Constitutie si exista institutii care sa o apere. Referitor la faptul ca in Italia si Spania se pune problema conferirii de drepturi colective minoritatilor prezente pe teritoriul acestor state, Basescu a raspuns ca va felicita aceste tari cand acestea vor ajunge sa acorde minoritatilor drepturile pe care Romania le acorda minoritatilor de pe propriul teritoriu. Logica europeana a protectiei minoritatilor nationale s-a dovedit benefica in Romania. In Serbia nu a prea fost luata in seama, iar tensiunile nerezolvate au declansat razboaie in serie. S-a vorbit enorm despre toate popoarele din Serbia - si extrem de putin despre romanii de aici. Principalele dorinte ale comunitatii romanesti din nord-estul Serbiei sunt simple: scoli in limba romana, serviciul religios in limba romana si un minim sprijin pentru punerea pe picioare a unei prese in limba romana. Reactia sarba la aceste dorinte nu prea se incadreaza in logica bunelor relatii cu Romania. Nici una din dorinte nu este luata in seama, iar incercarile de obtinere a acestor drepturi minime sunt reprimate de autoritati. Cine s-a fript cu ciorba sufla si in iaurt: Kosovo reprezinta acum motivul de infundare (inca o data!) a minoritatii romane din Valea Timocului. Pe vremea comunismului li se interzicea sa-si joace hora. Acum nu mai joaca hora - si li se deturneaza limba. In Serbia, au fost inventate o noua limba si un nou popor: limba vlaha si poporul vlah. Anul trecut, profesorul Dusan Stojanovici din Negotin a dat la iveala lucrarea "Etnogeneza aparitiei vlahilor: Vlahii si popoarele balcanice". Pe scurt sustine ca vlahii provin din celti si slavi, in vreme ce romanii provin din daci si romani. Ca "limba vlaha" este identica cu limba romana nu-l deranjeaza pe profesorul sarb: formele regionale si arhaice ale lexicului romanesc din Valea Timocului devin rapid dovezi ale unei noi limbi. Experimentul transnistrean din perioada interbelica al "limbii moldovenesti" (abandonat de lingvistii rusi seriosi) risca sa se repete acum in Valea Timocului. In vulgata diplomatica romana circula ideea ca Serbia si Marea Neagra sunt cei mai buni vecini ai nostri. Insa eu cred ca pana cand romanii timoceni nu vor primi minimul de drepturi in folosirea limbii materne, de fapt noi suntem cei mai buni prieteni ai sarbilor, fara ca reciproca sa fie valabila.