Uniunea Europeana incearca sa dezvolte o politica proprie de forta in lume - tentativa cu efecte directe in politica interna romaneasca. In conditiile in care SUA solicita statelor europene membre NATO suplimentarea trupelor din Afganistan si se lovesc de un refuz, forta militara comuna europeana EUFOR se pregateste sa trimita un amplu contingent in Ciad sub mandat ONU. In conformitate cu Rezolutia 1778 a Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite din septembrie 2007, UE a insarcinat forta denumita Eufor Ciad-RCA sa protejeze personalul ONU, cu alte cuvinte misiunea de politie si pe cei 300 de instructori ai sai, precum si pe civilii si personalul umanitar expusi pericolului.

		Idriss Deby Itno, presedintele Ciadului

Eufor Ciad-RCA va trebui sa faciliteze sosirea ajutorului umanitar, contribuind la securizarea regiunii. Forta va trebui, de asemenea, sa vegheze la securitatea celor 241.000 de refugiati sudanezi din Darfur, in estul Ciadului si a altor 300 in nord-estul Republicii Centrafricane, precum si a 179.000 de ciadieni si a 20.000 de centrafricani stramutati in interiorul granitelor tarilor lor din cauza violentelor din zonele respective. Conflictul din Ciad a reizbucnit in forta la sfarsitul saptamanii trecute, atragand atentia mass-media. Mai trebuie notat ca la sfarsitul anului trecut, statele africane au refuzat sa semneze acorduri de cooperare economica cu UE, sustinand ca acestea nu reprezinta un spirit de parteneriat real. Asaltul rebelilor Rebelii ciadieni au pus stapanire sambata pe capitala N'Djamena, dupa trei ore de confruntari cu trupe guvernamentale, dar Idriss Deby Itno se afla in continuare la presedintia tarii. Potrivit martorilor, in unele cartiere populatia a intampinat cu strigate de bucurie sosirea rebelilor, care circulau prin capitala in camioane camuflate. Inchisoarea din N'Djamena a fost luata cu asalt si toti prizonierii eliberati. Seful Statului-Major al Armatei ciadiene, Daoud Soumain, a fost ucis, potrivit unei surse militare ale AFP, vineri, la Massaguet, la 50 de kilometri de capitala, in timpul primelor confruntari dintre rebeli si trupele guvernamentale. In urma luptelor din capitala Ciadului au rezultat circa 1000 de victime, insa nu se stie exact cati morti sunt. Revenirea guvernamentala Fortele guvernamentale au revenit si au anuntat miercuri ca detin "controlul total" asupra capitalei N'Djamena si a intregii tari. "Detinem controlul deplin nu numai in capitala, dar si in restul tarii", a declarat seful statului ciadian, Idriss Deby Itno, intr-o conferinta de presa sustinuta la N'Djamena. "Fortele de securitate i-au alungat pe agresori. Mercenarii controlati de Sudan au fost fortati sa se retraga", a subliniat el. "Ii vom prinde inainte sa ajunga in Sudan", a precizat presedintele ciadian, adaugand ca armata sa ii fugareste pe rebeli in estul tarii. Idriss Deby Itno, imbracat in uniforma militara, i-a primit pe jurnalisti la palatul prezidential la scurt timp dupa ce a avut o intrevedere cu ministrul francez al Apararii, Herve Morin, care a efectuat miercuri o vizita fulger la N'Djamena. Liderul ciadian a negat faptul ca ar fi fost ranit in timpul asediului capitalei, la sfarsitul saptamanii trecute, deschizand larg bratele si spunand: "Priviti-ma, sunt bine". Tarile Africii resping dominatia UE In cursul summit-ului UE-Africa din decembrie 2007, tarile africane au refuzat sa semneze Acordul de Parteneriat Economic (EPA) cu UE. Intr-un comunicat comun emis pe 13 decembrie 2007 guvernele tarilor africane au "deplans presiunile enorme" la care au fost supuse pentru semnarea EPA, afirmand ca acestea se afla "in contradictie cu spiritul de parteneriat". Dintre cele 80 de tari din Africa, Caraibe si Pacific care ar fi trebuit sa incheie acorduri de parteneriat economic cu Uniunea Europeana pana la 31 decembrie 2007, doar 35 au semnat acorduri mult reduse doar la exporturi de bunuri. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a pronuntat pentru o renegociere a acordurilor cu tarile africane, insa aceasta pozitie a fost contrazisa de comisarul pentru comert, Peter Mandelson. (George DAMIAN) Efectele Rebeliunii din Ciad la Bucuresti Teodor Melescanu, ministrul Apararii, a declarat, ieri, pentru Mediafax ca presedintele Traian Basescu are de o saptamana nota elaborata de MAp si MAE si aprobata de premier in legatura cu participarea la misiunea din Ciad, iar subiectul a fost abordat in CSAT, dar nu a fost luata o decizie. "Eu sunt uimit daca este asa cum a aparut pe surse", a spus Teodor Melescanu, intrebat in legatura cu informatiile potrivit carora surse oficiale sustin ca Traian Basescu "a fost surprins de abordarea complet neserioasa" a sa si a lui Adrian Cioroianu, care ar fi angajat la finele anului trecut, in reuniuni externe, trimiterea de trupe in Ciad, fara a avea aprobarea CSAT. Ministrul Melescanu a spus ca presedintele are de o saptamana o nota pe aceasta tema elaborata de Ministerul Apararii si de Ministerul de Externe si a adaugat ca in urma cu trei saptamani l-a informat pe presedinte in legatura cu evolutia din Ciad. Melescanu a adaugat ca subiectul a fost discutat la ultima sedinta a CSAT. Intrebat daca subiectul s-a aflat pe ordinea de zi, ministrul Apararii a raspuns: "A fost pus pe ordinea de zi, s-a discutat ultima oara, cred, in decembrie". El a spus insa ca nu a fost luata o decizie pe aceasta tema si ca ceea ce a sustinut este ca, pornind de la principiul solidaritatii, apartenenta Romaniei la UE si existenta unei rezolutii ONU pe aceasta tema, Romania analizeaza posibilitatea trimiterii in zona a unor forte. Melescanu a subliniat insa de mai multe ori ca nu a mentionat niciodata ca ar fi fost luata o decizie. (D.S.S.) Tariceanu propune, Basescu aproba Potrivit Legii 42 din 2004 privind participarea fortelor armate la misiuni in afara teritoriului statului roman, trimiterea fortelor armate in afara tarii se aproba, la propunerea prim-ministrului, de catre presedinte dupa consultarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Ministrul Apararii declara, la sfarsitul lui noiembrie 2007, ca Romania intentioneaza sa trimita o companie formata din 120 de militari in zona Africii Centrale care sa participe la prima misiune militara lansata de UE. Conform procedurii legale, presedintele informeaza Parlamentul despre decizie in termen de cinci zile de la luarea acesteia, iar daca Parlamentul este in vacanta, la inceperea sesiunii ordinare sau extraordinare, dupa caz. Aceeasi lege prevede ca, la propunerea MAp, CSAT analizeaza si hotaraste, pana la data de 30 iunie a fiecarui an, fortele si mijloacele ce pot fi puse la dispozitie in anul urmator in vederea participarii la misiuni. La randul sau, premierul Calin Popescu Tariceanu a precizat ca trimiterea de trupe romanesti in Ciad nu a reprezentat o decizie a Guvernului si nici un subiect abordat in discutia cu presedintele francez Nicolas Sarkozy, ci este mentionata intr-un memorandum transmis Consiliului Suprem de Aparare a Tarii spre aprobare. Premierul a aratat ca CSAT a fost sesizat asupra acestui subiect si a afirmat ca este convins ca va fi decisa cea mai potrivita solutie. (D.S.S.) Rebelii acuza politica lui Sarkozy Rebeliunea ciadiana considera ca Franta si-a asumat o "responsabilitate mare" sustinandu-l pe presedintele Idriss Deby Itno si ca prezenta ei in Ciad constituie "un handicap major pentru pace si pentru instaurarea unui regim cu adevarat democratic", transmite Rompres. "Franta si-a asumat o responsabilitate mare luand partea unui regim dictatorial, represiv, corupt, mafiot si ilegal, manipuland Consiliul de Securitate (al Natiunilor Unite) pentru a-si justifica interventia armata in Ciad", se spune in documentul rebeliunii. Consiliul de Securitate al ONU si-a exprimat luni, la initiativa Frantei, sustinerea clara pentru guvernul presedintelui ciadian Idriss Deby Itno, condamnand atacurile gruparilor rebele si cerand tuturor statelor sa furnizeze asistenta N'Djamenei. "Opozitia armata este convinsa ca prezenta franceza in Ciad este un handicap major pentru pace si pentru instaurarea unui regim cu adevarat democratic (...)", continua textul mentionat, potrivit caruia rebeliunea "va face totul, in consens cu toate fortele active ale tarii, pentru a pune capat Francafricii si a construi un Ciad nou". (G.D.) Cea mai importanta misiune in afara Europei Trimiterea celor 3.700 de militari europeni in Ciad reprezinta cea mai importanta operatiune militara a Uniunii Europene in afara continentului european si fara asistenta NATO, de cand politica europeana in materie de aparare a devenit cu adevarat operationala, in 2001. EUFOR, a carei desfasurare a fost prevazuta initial pentru noiembrie 2007, s-a confruntat cu adevarate probleme in a gasi metode logistice (transportul aerian, spitale), dupa cinci reuniuni ale militarilor europeni. Cele trei natiuni principale care au contribuit, Franta (2.100 de militari), Irlanda si Polonia (fiecare cate 400 de militari) vor furniza nucleul pentru trei batalioane care vor fi desfasurate in aceasta zona de mai multe sute de mii de kilometri patrati. Suedia va furniza 200 de soldati, in cadrul garzii din Abeche (estul Ciadului). Alte zece tari au promis diverse contributii la EUFOR, potrivit unei liste neoficiale: Austria, Belgia, Spania, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia, Romania si Slovenia. (G.D.) Romanii atacati cu rachete in Irak Baza americana Tallil, care include tabara romaneasca de infanterie din Irak, a fost tinta unui atac al insurgentilor. Au fost trase cinci rachete, dintre care doua au cazut in perimetrul bazei. Atacul a avut loc miercuri seara, la ora locala 20:25. Nu au fost inregistrate pagube materiale sau raniti in randul trupelor romanesti. Una dintre rachete a ranit doi membri ai Fortelor de protectie din Uganda, care se aflau intr-o pozitie de paza avansata. Potrivit corespondentului RRA, este al treilea atac produs in zona bazei Tallil in ultimele 4 zile.