Gabriel ANDREESCU 

Interesant ca domnul Pambuccian avea cu totul alt limbaj acum un deceniu. Parea fericit cand cineva din afara comunitatii pe care ajunsese sa o reprezinte in Parlament acorda atentie functiei sale si temelor minoritare. E drept ca patrulaterul rosu PDSR-PUNR-PRM-PSM abia iesise de pe scena istoriei. Ultranationalismul, devenit, sub aceasta alianta, politica de stat, crease o adevarata obsesie anti-minoritara. Temerile si inconfortul nu erau resimtite ca atare numai de maghiari, romi ori evrei. Ele afectau pe oricine nu apartinea majoritatii, chiar daca cu diferente insemnate. Atunci era, desigur, o mare usurare sa vezi aliati care sparg unitatea de vointa in intoleranta a majoritarilor. Intre timp, domnul Pambuccian a facut, asemenea altor colegi, o buna cariera pe baza identitatii etnice. Sistemul romanesc al drepturilor politice ale minoritatilor permite cuiva sa beneficieze de privilegiile pozitiei de deputat - multiplicate daca mai este si lider de grup parlamentar - pentru ca are o identitate pusa pe frunte. Departe de mine sa contest sistemul ale carui virtuti le-am sustinut si le predau. Nu e mai putin adevarat ca, asa cum s-a verificat de multe ori, puterea si avantajele rezultate pot usor lua, cuiva, mintile. Sistemul de protectie al minoritatilor nationale are la baza drenarea de fonduri de la bugetul public si indreptarea lor catre comunitatile in cauza. Sensul procesului este definit de Constitutie: "pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase". Numai anul trecut, Consiliul Minoritatilor Nationale a alocat 16 milioane de euro prin intermediul organizatiilor reprezentative. Folosirea resurselor financiare ori simbolice este intermediata de persoanele cu pozitie de lider in aceste organizatii. Exceptand cazul maghiarilor, care au creat o fundatie unde oricine poate depune proiecte, administrarea fondurilor are un caracter mai curand arbitrar. Acum doi-trei ani am scris, tot in Ziua, ca Partida Romilor, pe atunci social-democrata, utiliza resursele in procent de aproape 100% in scopurile proprii. Urmarea a fost lansarea pe Internet, de catre domnul Nicolae Paun, presedintele Partidei Romilor, a unei scrisori cel putin inelegante. Ideile erau aproape identice cu cele amintite mai sus: "Lasati-ne!" si "stim noi ca aveti interese mercantile!". Domnii Pambuccian, Nicolae Paun si altii asemenea lor au ajuns sa-si inchipuie ca au "drepturi etnice" asupra resurselor si poseda o "competenta etnica" asupra modului in care le administreaza. Nimic mai fals. Ei trebuie sa dea explicatii pentru corectitudinea si calitatea utilizarii fondurilor de la buget in aceeasi masura in care trebuie sa o faca corespondentii lor politici majoritari. Pentru oricare dintre ei, formula "Nu va bagati in treburile noastre!" este inadecvata, indecenta si ilegala.