Ziua Logo
  Nr. 4106 de sambata, 8 decembrie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare ultrasecrete
"Garda Ungariei" si proliferarea extremismului in Europa de Est
-- Partide "onorabile" intretin legaturi fatise cu organizatii cu discurs rasist, xenofob si iredentist
La sfarsitul lui august 2007, la Budapesta a fost creata si legalizata prima organizatie paramilitara de extrema dreapta, "Garda Ungara". Fondatorii organizatiei sunt personalitati si grupuri politice proeminente ale societatii maghiare. Ii uneste dorinta de a lupta pentru restaurarea "Ungariei Mari", promovand deschis revendicari teritoriale extrem de ingrijoratoare pentru statele vecine. Discursul liderilor acestei organizatii - cu pronuntate accente rasiste si xenofobe - pare cu atat mai inacceptabil cu cat Ungaria este acum membra a Uniunii Europene. Fenomenul nu este, insa, singular. In Europa de Est, nationalismul extremist gaseste in multe locuri teren fertil.
"Garda Ungara" si prietenii din FIDESZ
Circa 1000 de persoane s-au adunat, la 25 august 2007, in fata Castelului Budapesta - exact in dreptul ferestrelor cabinetului presedintelui Ungariei, Laszlo Solyom - pentru a asista la depunerea juramantului de credinta de catre primii 56 de membri ai "Garzii Ungariei". Numarul 56 a fost aleas special pentru a aminti de evenimentele tragice din toamna lui 1956. Si ziua ceremoniei a fost aleasa cu trimitere istorica: pe 25 august - in urma cu 1100 de ani - armata ungara invingea trupele bavareze in batalia de la Bratislava.
Primii 56 de "camarazi" din "Garda Ungariei" au depus juramantul in cadrul unei ceremonii oficiate de Lajos Fur, fost comunist si fost ministru in primul guvern conservator condus de Josef Antall. Printre participantii la acest eveniment s-au numarat personalitati politice ale partidului conservator FIDESZ, ale partidului de extrema dreapta "JOBBIK", precum si inalti prelati calvini, evanghelici si catolici. Acestia agitau zeci de steaguri rosu-alb-rosu ale Ungariei fasciste din al doilea razboi mondial, cand amiralul Miklos Horthy ("amiralul" unei tari fara iesire la mare) era aliat cu Germania lui Adolf Hitler.
Membrii Garzii Ungariei se invesmantasera in uniforme negre, ca in timpul razboiului, cand armata horthysta a produs binecunoscutul genocid din nord-vestul Ardealului. Dupa depunerea juramintelor, Lajos Fur a prezentat documente revizioniste, cu caracter incitator.
Comandantul "Garzii Ungariei" este Gabor Vona (29 de ani), presedintele partidului de extrema dreapta JOBBIK (Miscarea pentru o Ungarie mai buna). JOBBIK a fost creat in 1999 de un grup de studenti, condusi de David Kovacs. Membru, multi ani, al altui partid extremist, MIEP (Partidul Vietii si al Adevarului).
Fost student la istorie, Gabor Vona, a fost un apropiat colaborator al fostul prim-ministru Victor Orban, presedintele FIDESZ, care spera ca Garda sa-i sprijine intens partidul. Obiectivul imediat al "Garzii Ungare" este crearea asa-numitelor "districte de autoaparare a cetatenilor", pe care Orban doreste sa le introduca si in Transilvania. Cu alte cuvinte, sa extinda in Ardeal filiale ale "Garzii Ungariei". Scop in care a calatorit recent in Romania.
FIDESZ joaca, din punct de vedere politic, la doua capete. Oficial, se prezinta drept un partid "liberal" si bineinteles "democratic". In realitate, FIDESZ intretine stranse legaturi cu fortele neo-fasciste din Ungaria si restul Europei. In Ungaria, formatiunea este perceputa drept un partener firesc pentru JOBBIK, MIEP si alte diverse grupari neo-fasciste. Propunerea oficiala sa se creeze o "Garda a Patriei Mame" in randurile armatei Ungariei - stat membru NATO - a venit de la FIDESZ.
Extrema dreapta maghiara si violentele din octombrie 2006
Incurajata de largi sectoare ale elitei intelectuale si politice din Ungaria, extrema dreapta maghiara a devenit din ce in ce mai agresiva, si nu numai in declaratiile la adresa tarilor vecine. In 2006 - la cea de-a 50-a aniversare a evenimentelor din 1956 - circa 30 de grupari de extrema dreapta si-au chemat simpatizantii in strada, la o manifestatie maraton, soldata cu spargeri de magazine, incendieri de masini si confruntari dure cu politia. Circa 10.000 dintre manifestanti - deosebit de violenti, dar si bine organizati - au facut astfel cunoscut opiniei publice ca extrema dreapta din Ungaria a reinviat cu pornirile sale xenofobe si cu caracter iredentist.
Manifestarea din toamna lui 2006 a fost organizata pentru a protesta contra "discursului mincinos" al premierului socialist Ferenc Gyurcsany. Scanteia care a aprins fitilul a fost o inregistrare audio, din 23 aprilie 2006, in care Gyurcsany recunoaste in fata membrilor MSZP ca, in timpul campaniei electorale, a fost nevoit sa minta "dimineata, la pranz si seara" cu privire la masurile nepopulare impuse de Uniunea Europeana. Masuri pe care, dupa castigarea alegerilor, a fost nevoit sa le adopte.
Difuzarea inregistrarii declaratiei compromitatoare a premierului Gyurcsany a inflamat spirite deja incinse. Pentru fortele de dreapta din Ungaria, un alt motiv de revolta a fost si modul in care guvernul incerca sa prezinte evenimentele din 1956. Inutil sa precizam ca puterea si opozitia aveau viziuni complet diferite cu privire la motivele istorice ale revoltei maghiare din urma cu jumatate de secol.
FIDESZ (Uniunea Civica Maghiara) - care a boicotat ceremonia din 2006 - considera ca momentul 1956 a fost in primul rand expresia nationalismului maghiar, un act de revolta impotriva ocupatiei straine si de afirmare a independentei si suveranitatii Ungariei.
Ferenc Gyurcsany si Partidul Socialist (MSZP) - precum si numerosi membri ai delegatiilor occidentale prezenti in Piata "Kossuth" - interpreteaza evenimentele din 1956 ca pe o revolta anticomunista, vizand in primul rand introducerea economiei de "piata libera" si restaurarea proprietatii private. Pe scurt, ca o incercare - inecata in sange de trupele sovietice - de reintoarcere a Ungariei la sistemul capitalist.
Evident, atat FIDESZ, cat si MSZP incearca sa interpreteze istoria in asa fel incat sa-i serveasca agenda propagandistica.
Si intr-un caz si in altul este vorba de o distorsionare politicoasa a tragicelor evenimente din 1956.
Cele doua faze ale revoltei maghiare din 1956
Dupa colapsul monarhiei habsburgice, Ungaria a evoluat ca o dictatura timp de 25 de ani, dictatura inlocuita dupa 1945 de sistemul birocratic stalinist.
Intr-un studiu din 2006, Anna Cienciala ("The Revolts of 1956") subliniaza ca evenimentele din Ungaria (ca si cele din Polonia), din toamna lui 1956, au fost declansate, in realitate, de discursul lui Nikita Hrusciov la al XX-lea Congres PCUS. Mai ales de "Raportul secret" citit de Hrusciov pe 25 februarie 1956, care denunta stalinismul si birocratia stalinista, "burghezia rosie" cum a fost numita.
Oricare vor fi fost motivele politice reale ale lui Hrusciov, "Raportul secret" a generat in Ungaria si in Polonia o emulatie politica remarcabila. Esentiala in aceasta emulatie de idei a fost activitatea cercurilor (cluburilor) "PETOFI". In aceste cercuri de dezbatere - declansate de "Raportul secret" citit de Hrusciov - s-a conturat, pe 22 octombrie 1956, cunoscuta lista cu zece cereri: se solicita revizuirea planului economic de sase ani; dezvoltarea democratiei socialiste in sensul rezultat din "Raportul secret" citit de Hrusciov; introducerea "autoconducerii muncitoresti" in fabrici; expulzarea lui Matyas Rakosi din toate functiile; judecarea lui Mihaly Farkas, acuzat de crime si tortura in timpul epurarilor din 1949. (Farkas, unul dintre membrii importanti ai partidului, a fost eliberat din toate functiile in 1955, judecat in 1957 si condamnat la 16 ani de inchisoare; a fost amnistiat in 1961).
La solicitarile cercurilor "PETOFI" s-au adaugat, tot pe 22 octombrie, cele 16 cereri ale studentilor de la "Universitatea de Inginerie si Constructii" din Budapesta, care veneau in plus cu: reorganizarea guvernului sub conducerea lui Imre Nagy; alegeri libere; multipartitism; reforma normelor de productie si a sistemului agrar; libertatea cuvantului si a presei.
La toate acestea, Imre Nagy a adaugat, pe 28 octombrie, solicitarea surprinzatoare de iesire a Ungariei din Tratatul de la Varsovia si statutul de neutralitate a tarii, ceea ce l-a enervat la culme pe Hrusciov si intreaga conducere de la Kremlin. Pentru Moscova, Imre Nagy atenta astfel la intelegerile de la Yalta (1944) care stabilisera sferele de influenta in Europa.
Un foarte documentat articol pe aceasta tema a scris si Johanna Granville ("Satellites or Prime Movers? Polish and Hungarian Reactions to the 1956 Events. New Archival Evidences"), articol publicat de "East European Quaterly", vol. XXXV, nr. 4, 2001, pag. 435-471.
Interesante sunt si Memoriile lui Yevgheni Malashenko, publicate la Budapesta in 1998 (generalul lt. Malasenko a condus unitatile speciale de recunoastere in 1956, din Ungaria).
Evenimentele din Ungaria s-au desfasurat in doua etape. Pana pe 28 octombrie, solicitarile muncitorilor si studentilor (nucleul dur al reformelor) erau in mare parte acceptabile pentru Kremlin. Dupa 28 octombrie, Nagy a venit cu cele doua solicitari bomba: iesirea Ungariei din "Tratatul de la Varsovia" si statutul de neutralitate, absolut intolerabile din punctul de vedere al Moscovei.
In plus, conducerea sovietica a fost informata ca in Ungaria s-au introdus masiv arme. Cineva, in mod evident, incita la o baie de sange pentru a demonstra ca sistemul comunist nu este reformabil.
Decizia sovietica initiala de non-interventie a fost schimbata. Pe fondul crizei Canalului de Suez, in care Israelul, Franta si Anglia au atacat Egiptul, trupele sovietice au primit ordinul de interventie.
Orban versus Gyurcsany
In 2006, FIDESZ a protestat impotriva "deturnarii" sensului evenimentelor din 1956. Liderii acestei formatiuni s-au aratat indignati ca guvernul socialistului Gyurcsany rescrie istoria pentru a-si promova propriile interese, deturnand comemorarea in scop propagandistic.
Introducerea unui control democratic in toate sferele societatii - in opozitie cu ordinea de tip stalinist care a dat sens miscarii din 1956 - a fost privita in 2006 drept lupta pentru introducerea "economiei de piata".
Aceasta interpretare a evenimentelor din 1956 corespundea intereselor "noilor imbogatiti" de dupa 1990 din Ungaria, care astfel au confiscat sensul miscarii. In cea mai mare parte, membri ai fostei nomenclaturi comuniste, care s-au orientat rapid si s-au "privatizat", prin celebra "terapie de soc". Ferenc Gyurcsany este exemplul tipic al acestui fenomen istoric. La 45 de ani, fostul membru in conducerea tineretului comunist ungar, a facut milioane de euro prin privatizarile frauduloase din anii '90. Cariera lui seamana, pana la un punct, cu cea a fostului secretar de Komsomol, ajuns miliardar, Mihail Hodorkovski.
Ferenc Gyurcsany s-a aliniat indicatiilor Uniunii Europene, despre care - cum singur o recunoaste - nu a suflat un cuvant in campania electorala. Masurile economice de austeritate, introduse de Gyurcsany, au fost, desigur, extrem de nepopulare. In conditiile unei nemultumiri generale, FIDESZ - care se opune deschis Uniunii Europene - a profitat si a organizat contramanifestatii violente, antrenand tot spectrul dreptei si extremei drepte, pentru care 1956 inseamna afirmarea nationalismului. FIDESZ isi are originea in "Alianta Tinerilor Democrati", grup de tineri intelectuali care s-au reunit oficial in 1988, in amurgul perioadei comuniste. In 1988, "Alianta" solicita alegeri libere in Ungaria.
Astazi, cel mai mare partid de opozitie din Ungaria, FIDESZ, reprezinta patura mijlocie si cea rurala maghiara, care privesc la fostii functionari-comunisti, deveniti intre timp milionari, cu invidie si gelozie.
Liderul FIDESZ, Victor Orban, un bun orator, nu inceteaza sa incite lumea la revolta fata de Gyurcsany si "miliardarii rosii", avand in acelasi timp, cel mai radical program iredentist. Orban demonizeaza frecvent Uniunea Europeana, desi a inscris FIDESZ in Partidul Popular European. De regula, la manifestatiile FIDESZ sunt arborate steaguri si alte simboluri fasciste si se striga sloganuri anti-semite si anti-UE.
Cat a fost, insa, la putere - intre 1998 si 2002 - Victor Orban a dus exact aceeasi politica de austeritate, ceruta de UE, asa cum o face acum rivalul sau politic, Ferenc Gyurcsany.
Sub administratia Orban, Ungaria a devenit membru NATO si s-a pregatit sa intre in UE, eveniment care a avut loc la 1 mai 2004.
In perioada Administratiei Orban, principala peocupare a fost distribuirea de posturi propriei clientele politice - pe care Orban a definit-o drept "curatare a clasei politice de elementele comuniste"- si declansarea unui numar impresionant de scandaluri de coruptie. Dupa ce a intrat in opozitie (2002), Victor Orban a incercat, prin toate mijloacele, sa-l "debarce" pe Ferenc Gyurcsany. Inclusiv prin furnizarea casetei in care Gyurcsany recunoaste ca a mintit in campanie electorala "dimineata, la pranz si seara".
Aniversarea din 2006 a fost cea mai mare ocazie de a dobori guvernul Gyurcsany. Despre violenta infruntarii dintre peste 100.000 de manifestanti (potrivit agentiei de presa maghiare MTI) si politie vorbeste bilantul negru al evenimentelor: 130 de persoane au fost injunghiate, printre care zece politisti; sute de persoane ranite au cerut ajutorul serviciilor de garda din spitale.
Manifestantii de dreapta au dat dovada de imaginatie. Astfel, ei au furat un tanc sovietic model 1956 dintr-un muzeu, si au defilat cu el pe strazile Budapestei, spre deliciul presei internationale. Cu toate acestea, guvernul Gyurcsany nu a putut fi clintit.
Gyurcsany a fost puternic sustinut de UE si de cercurile financiare care, evident, au mai multa incredere intr-un guvern condus de un multi-milionar, decat intr-un demagog lipsit de scrupule ca Orban. In Parlament, liderul grupului socialist - Ildico Lendvai - a explicat ca rasturnarea unui guvern la presiunea strazii ar provoca neincrederea investitorilor.
Partenerul liberal al MSZE si-a exprimat, la randul lui, increderea in guvernul Gyurcsany.
Formarea "Garzii Ungariei" reprezinta, din acest punct de vedere, o incercare a lui Orban, a FIDESZ si a grupurilor de extrema dreapta de a provoca in Ungaria si in tarile vecine diversiuni care sa duca la demiterea guvernului Gyurcsany.
Proliferarea nationalismului extremist in Europa de Est
Comunitatea europeana se confrunta, in ultima vreme, la scara continentala, cu aparitia a numeroase grupari nationaliste si de extrema dreapta, in tarile membre ale UE.
Fenomenul a atins proportii ingrijoratoare mai ales in Europa de Est. Problemele spinoase legate de integrarea economica, o anumita atitudine fata de tarile din Est devenite membre in ultimii ani, au generat o reactie negativa in populatie. In tari ca Ungaria sau Polonia, costurile aderarii, suportate cu greu de cetateanul de rand, au provocat un val de nemultumiri, dand apa la moara nationalistilor extremisti.
In Bulgaria, de exemplu, s-a constituit un grup paramilitar asemanator celui din Ungaria, cu numai cateva luni in urma. Bojan Rassate, conducatorul grupului rasist "Uniunea Poporului Bulgar", vrea sa sprijine "bulgarii lipsiti de orice ajutor in fata bandelor de tigani". Grupul bulgar a organizat un "mars cu torte", precum si mai multe parazi de tip militar, in spatiul scolar si universitar precum si in mai multe locuri publice. Cu aceste ocazii a fost afisat portretul lui Hristo Lukov, un notoriu fascist bulgar, si s-au cantat imnuri de aceeasi coloratura. Garda bulgara condusa de Rassate se face responsabila de organizarea unor raiduri nocturne in mai multe cartiere tiganesti.
La mijlocul lui august 2007, zeci de "skinheads" (capete rase) au organizat un raid de proportii, soldat cu numeroase victime, in cartierul tiganesc Krasna Poljana (un fel de Ferentari) din capitala Bulgariei. In septembrie, 30 de membri ai gruparii au atacat trei tineri tigani, dintre care unul a fost ranit grav. Minoritatea roma a raspuns prin actiuni in forta, ceea ce a condus la noi violente si la instaurarea la Sofia a unui climat de nesiguranta.
Bojan Rassate se bucura insa de sustinerea multor intelectuali, mai ales tineri, si de cea a partidului nationalist bulgar "ATAKA". Printre ai carui membri sunt si europarlamentari.
Printre revendicarile "ATAKA" se numara si Dobrogea romaneasca, revendicare inspirata de organizatia "DRO", din secolul al XIX-lea, a carei lozinca era "Traiasca Dobrogea bulgareasca". In 1919, "DRO" a fost absorbita de Komintern si de linia acestuia care urmarea destramarea Romaniei. O serie de lideri comunisti din Romania au provenit pe linia Komintern-DRO: Boris Stefaniski, Dimitar Ganev, Gheorghi Crosnev, Gheorghi Pehlivanov (romanizat Petre Gheorghiu), Petar Borilov (Petre Borila), Voicu Dacov si lista este foarte lunga. (Arhiva PCR, Fond 1, Mapa 14, 15 (1929); 89, 97 (1931); 101 (1932); 83 (1933).
Primul-ministru bulgar, Serghei Stanisev, nu numai ca nu a condamnat atacurile asupra cartierelor de tigani, dar a criticat comunitatea romilor. Kamen Petkov, ministrul de Interne, a sustinut chiar ca nu ar fi vorba de "skinheads", ci de o inscenare pusa la cale de "bandele de tigani". In Polonia, doua grupari de extrema dreapta au fost, pana de curand, partenere de guvernare ale Administratiei Kaczynski. In Slovacia, partidul "Smer", condus de Robert Fio - care se declara social-democrat - a format o coalitie de guvernare cu "Partidul National Slovac", o formatiune neo-fascista. In Cehia, grupurile de extrema dreapta au intentionat sa faca un "mars cu torte" in cartierul evreiesc din Praga, dar nu au primit aprobarea Primariei.
Aproape peste tot in Europa de Est, in tarile devenite membre UE de curand, s-au format asemenea coalitii cu partide de orientare nationalista, fara ca UE sa reactioneze in vreun fel.
Extremism si saracie cronica
"Garda Ungariei" a aparut pe fundalul unor nemultumiri comune tuturor statelor fost comuniste din Europa de Est. In timp ce populatia a saracit masiv dupa 1990, un grup de fosti nomenclaturisti s-au imbogatit masiv. In Ungaria a aparut chiar necesitatea introducerii unei legi care pedepseste pe cei ce au acumulat averi scandalos de mari in doar cativa ani, si nu le pot justifica cu acte. Socialistul Gyurcsany este pe lista celor mai bogati 100 de maghiari, iar multi dintre clientii sai politici s-au imbogatit dupa ce au ocupat pozitii de frunte in guvern.
"Garda Ungariei" a numit public MSZ-ul lui Gyurcsany si aliatul acestuia la guvernare - SZDZ - drept "rusinea Ungariei". Este interesant de observat ca Administratia Gyurcsany este extrem de timida in combaterea actiunilor "Garzii", care isi expune pe larg programul rasist si pe cel iredentist (Ungaria Mare) in mass-media si in locuri publice, fara sa fie descurajata de autoritati. Dupa ciocnirile din toamna lui 2006, cei retinuti de politie au fost eliberati imediat, dupa ce au dat o declaratie pur formala. Saracia profunda din Estul Europei, lipsa de perspective pentru paturi largi ale populatiei, au creat un teren favorabil grupurilor paramilitare, care se dezvolta. In timp ce UE duce politica "ochilor inchisi", acceptand tacit "noua realitate". O noua realitate in care FIDESZ si Viktor Orban revendica deschis, chiar in Romania, Transilvania. Iar "ATAKA" revendica Dobrogea, prin falsuri istorice.
Vladimir ALEXE 
 Afisari: 2069  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 4 Afiseaza toate comentariile  
Ce gulash de articol.   de Aladin
Bine ca vedem numai pe Garda Ungariei ...dar ca sa-l zarim pe Fanarul ne trebuie lupa sau pe   de ionion
Ce frumos!   de paraipan
Si UE si NATO ce zic?   de katty1
A r h i v a
  Scandalul cimitirelor evreiesti din Romania    9 comentarii
  Trupe rock maghiare cer Ardealul inapoi    6 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Focarul Kosovo (5976 afisari)
 Bucurestiul lui Videanu (3356 afisari)
 Cazul Serbia - ghinionul natiunilor mici (3059 afisari)
 Trupe rock maghiare cer Ardealul inapoi (2614 afisari)
 SUA impun in mod nazist solutii pentru Kosovo (2523 afisari)
 Leonardo da Vinci e posibil sa fi fost arab (2342 afisari)
 Fotografii cu profetul Mahomed in postura de homosexual, expuse in Olanda (1514 afisari)
 Angelina Jolie, cel mai sexy star de la Hollywood (1404 afisari)
 Miliardarii rusi Abramovici si Deripaska incearca sa preia Google  (1268 afisari)
 Decanul Baroului Bucuresti, Cristian Iordanescu, a incetat din viata  (1262 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.29178 sec.