PD avea 35 - 40% in sondajele premergatoare euroalegerilor, dar scorul inregistrat la urne a fost mult mai mic: 28%. Nici o cercetare nu a estimat o participare la vot mai mica de 40 de procente si, cu toate acestea, prezenta a fost mult mai scazuta. Pana si "regina" sondajelor - exit-poll-ul - a batut campii in privinta participarii. S-a raportat ca la referendumul presedintelui au votat o treime dintre romani (34,3%), cand, in realitate, numai un sfert (26,5%) au pus mana pe stampila. O explicatie oferita de sociologi este aceea ca oamenii mint. In consecinta, institutele mint si ele oamenii. "Noi am avut sase procente mai mult la PD si, intr-adevar, e o diferenta mare. In rest, am fost in marja de eroare", a recunoscut presedintele Biroului de Cercetari Sociale (BCS), Bruno Stefan. El a enumerat mai multe cauze care au stat la baza erorilor din sondaje, inclusiv presiunile politice. "A existat o presiune de la Cotroceni asupra sondatorilor pentru a se alinia la sondajele coordonate de Sebastian Lazaroiu (fost director CURS - n.red.). El a facut presiuni la adresa institutelor care nu au vrut sa se alinieze la aceste jocuri, atacandu-le in presa. Nu a reusit in totalitate, pentru ca in piata au aparut institute noi care nu s-au supus ordinelor lui Lazaroiu. Dar au existat intr-adevar si erori", ne-a declarat Bruno Stefan. O cauza a erorilor, a sustinut el, ar putea fi aceea ca esantioanele sunt prost construite, de vina fiind baza de date invechita. "Lipsa informatiilor statistice exacte dauneaza rezultatelor". Alte cauze: "mai fac falsuri si operatorii, unele localitati sunt alese nu neaparat aleator, iar ordinea in care sunt puse intrebarile viciaza, de asemenea, rezultatele". Minciuna ajunge la 20% "Pe de alta parte, oamenii, cand ajungi la usa lor, declara ca se duc la vot, dar de fapt nu se duc. Din aceasta cauza prezenta la vot nu poate fi estimata corect. Minciuna la declararea intentiei prezentei la vot ajunge undeva la 20%. Acum cred ca a depasit. Cert este ca omul, daca-i bati la usa, isi da cu parerea fata de absolut orice. Iar operatorul ce sa treaca in chestionar daca asta ii spune omul?" - explica seful BCS. Totusi, Bruno Stefan considera ca, in campania pentru euroalegeri, cele mai multe dintre estimari au fost corecte. "Dar sunt si greseli pe care trebuie sa ni le asumam. Au fost diferente foarte mari la institute diferite", a adagat el. In opinia reprezentantului BCS, problemele au aparut la sondajele facute la iesirea de la urne, care ar trebui sa fie cele mai apropiate de realitate. "De regula nu au existat diferente mari la exit-poll-uri. Exceptie fac referendumurile. Intrebarile dihotomice cu raspunsuri de tip <<Da>> sau <<Nu>> produc intotdeauna erori la sondaj", a aratat Bruno Stefan. O situatie speciala La randul sau, Alin Teodorescu, fost director IMAS a apreciat ca prestatia CSOP la exit-poll-uri a fost foarte buna, deoarece a existat o situatie speciala. "Organizarea referendumului si a euroalegerilor in aceeasi zi a complicat foarte mult raportarea. Totusi au dat ierarhia corecta a partidelor si cine nu trece pragul electoral. Operatorii au trebuit sa filtreze atent persoanele intervievate, deoarece nu stiau daca sunt de la referendum sau euroalegeri. Prezenta la vot reprezinta un indicator derivat, iar exit-poll-urile nu masoare prezenta", ne-a declarat Teodorescu. "Declarau fals" "La euroalegeri am dat o estimare foarte buna. Procentele sunt destul de asemanatoare, nici unul nu iese din marja de 3%. Semnificativ este ca am dat ordinea corecta a partidelor si a celor care au trecut pragul electoral. Diferentele apar la partidele cu procente mai mari, deoarece se stie ca cu cat procentul este mai mare, marja de eroare creste. Pentru ca au fost organizate doua tipuri de vot a existat o problema in privinta masurarii prezentei. Fie oamenii isi aduceau aminte ca trebuie sa voteze la amandoua dupa ce erau intrebati de operatori, fie declarau fals ca au votat la amandoua. Abaterea standard este una redusa, suma diferentelor fiind mai mica decat la exit-poll-ul concurent. Sub 10% aveam cinci partide si aici nu s-a gresit", a declarat Silviu Matei, director de cercetare TNS-CSOP. (Ovidiu BANCHES, Cristian ANDREI) PRM, PNG si PC raman in carti Europarlamentarele au demonstrat faptul ca PRM, PNG si PC sunt partide lipsite, pe moment, de o vocatie europeana. Rezultatele pe care le vor inregistra aceste partide cu prilejul alegerilor generale pot fi insa cu totul altele. Esecul inregistrat de PRM, PC si PNG la euroalegeri isi gaseste explicatia, in principal, in dezinteresul cvasi-total pe care electoratul acestor formatiuni il are pentru problematicile europene. Aceasta, in conditiile in care, potrivit analizelor sociologice, sustinatorii PRM si PNG reprezinta un bazin electoral de sorginte nationalista si ultranationalista care percuteaza, de regula, la un discurs populist, ce tinteste problemele interne ale Romaniei. Si conservatorii lui Dan Voiculescu cultiva tot mai accentuat un discurs nationalist cu tente populiste. Criticile repetate aduse Statutului minoritatilor nationale, elaborat de UDMR, a si solicitarile de reducere a TVA-ului la alimentele de baza sunt doar doua exemple in aceasta directie. O alta trasatura comuna a celor trei formatiuni rezida in faptul ca sunt partide de lider, aceasta dominanta fiind extrem de clara in ceea ce-i priveste pe sefii PRM si PNG, Vadim Tudor, respectiv Gigi Becali. In cazul conservatorilor, Voiculescu a reprezentat intotdeauna factorul principal de decizie in ceea ce priveste orientarea politica a partidului. Rezultatele slabe la europarlamentare se explica si prin faptul ca cei trei lideri de partide nu au stiut sa trezeasca interesul propriului electorat pentru temele europene. Din contra, ei au lansat mesaje ce tintesc probleme interne. Scenarita PRM Exemplul lui Vadim Tudor este, in acest sens, unul elocvent. Tribunul a gasit de cuviinta sa imbrace din nou haina "justitiarului" si sa se plieze pe eternul mesaj electoral al PRM: "Jos mafia, sus patria!". Invariabil, discursul lui Vadim se invarte in jurul coruptiei, hotiilor, jafurilor, al pericolului maghiar din Transilvania si al nevoii populatiei de alimente si medicamente. Nelipsite sunt si scenariile in care grupuri din tari straine, cu precadere din America, dicteaza politica romaneasca avand drept urmare, fraudarea oricarui scrutin electoral. In privinta problematicii europene, discursurile lui Vadim Tudor raman sterpe. In schimb, Tribunul a ales sa defileze cu proiectul Puscariei Mafiotilor si sa povesteasca cum ii va inchide el pe toti hotii, dupa ce PRM va ajunge la Putere. Electoratul peremist a fost bulversat si de atentionarile lui Vadim privitoare la escurile ratificarii Constitutiei europene pe alte meleaguri, ca si de afilierea PRM la o familie europeana care cand exista, cand nu. In acest sens, ratarea afilierii PRM la PPE este graitoare. Pe de alta parte, peremistii pusi pe lista pentru europarlamentare, nu au reusit sa stimuleze interesul propriului electorat. Voiculescu face proiecte Nici conservatorii lui Dan Voiculescu nu si-au numarat bine pasii cand au dat piept cu euroalegerile. Cu o singura mentiune insa. Daca pentru PRM si PNG esecul european este unul clar, PC a trecut jumatatea pragului electoral, 2,83%, in conditiile in care multe sondaje de opinie creditau partidul undeva in jurul unui singur procent. Din aceasta perspectiva, scorul obtinut de PC nu este unul dezastruos, sondajele de opinie evidentiind de ani de zile faptul ca partidul lui Voiculescu este departe de pragul de 5%. Desi au beneficiat de o afiliere europeana certa, conservatorii nu si-au axat nici ei mesajele pe teme europene. Proiectele pe care PC a batut moneda, conservatorii neuitand sa le impaneze cu o aura populista, privesc doar problemele interne cu care se confrunta romanii: neimpozitarea profitului investit, sustinerea chiriasilor din casele nationalizate, constituirea fondului de solidaritate pentru pensionari si reducerea TVA la alimentele de baza. (Razvan GHEORGHE) Rezultate 99,9% Biroul Electoral Central (BEC) a raportat ieri, dupa numararea voturilor din toate sectiile de votare, urmatoarea situatie la euroalegeri: PD - 28,81%, PSD - 23,11 %, PNL - 13,44%, PLD - 7,78 %, UDMR - 5,52%, PNG - 4,85%, PRM - 4,15%, Laszlo Tokes - 3,44%, PC - 2,93%, PIN - 2,43%, PNTCD - 1,38%, Partida Romilor "Pro Europa" - 1,14%, Partidul Alianta Socialista - 0,55%, Partidul Verde - 0,38%. Prezenta la euroalegeri a fost de 29,46 %. BEC a anuntat ca au fost validate procesele-verbale pentru euroalegerile din 26 de judete, rezultatele fiiind considerate definitive dupa validarea tuturor proceselor - verbale. La referendum, prezenta la urne, potrivit rezultatelor partiale, centralizate pana ieri la ora 15.30, a fost de 26,49%, din care 81,35% au votat "DA", 16,17% au votat "NU", iar 2,46% din voturi au fost nule, conform BEC. Pana la ora mentionata, Biroul centralizase 99,9% din totalul sectiilor de votare. (D.I.) Becali invoca interventia diavoleasca In stilu-i caracteristic, bazandu-se doar pe propria-i notorietate, seful PNG Gigi Becali a tratat cu maxima indiferenta problematica europeana. De altfel, in pozitiile oficiale exprimate de principalul finantator al Stelei, importanta reprezentarii Romaniei in PE este ca si inexistenta. Becali a crezut ca faptul de a arunca cu bani in fata camerelor de luat vederi, a construi case in zone sinistrate sau a plati restantele la curentul electric ale unor cetateni ai Capitalei sunt de ajuns pentru destinul european al PNG. Proiectele PNG de ajutorare a unor comunitati sau de alocare de fonduri pentru constructia si renovarea unor lacase de cult au ramas fara ecou in urna de vot, prezentand in ultima instanta doar un interes local. Aceasta in conditiile in care partidul lui Becali se bucura de o crestere considerabila in sondajele de opinie elaborate in cursul ultimului an. Cu toate acestea, Razboinicul Luminii are o explicatie mistica a esecului PNG. Becali este ferm convins de faptul ca "dracu' si-a bagat coada". Daca la euroalegeri temele nationaliste cu nelipsitul lor apanaj populist au stigmatizat PRM, PNG si PC, acest tip de discurs urmat de o serie de proiecte poate mobiliza electoratul care a uitat sa dea buzna in sectiile de vot. In acest sens, cel putin in ceea ce ii priveste pe Vadim si pe Bacali, alegerile generale si locale nu reprezinta o miza pierduta.