"Dom'le, da' Basescu nu e si el om?!", a exclamat deunazi cu naduf un fan neconditionat al matelotului de la Cotroceni, exasperat ca se facea un misto continuu vizavi de prestatia presedintelui tarii la "Golden Blitz", si-a trebuit sa cadem cu totii de acord: da, Basescu e si el om, asa ca avea dreptul, ca tot omu', la un paharel. Si precum in celebrul banc pe care-i placea lui Grigore Moisil sa-l spuna, un om care bea un paharel devine alt om, care are si el dreptul la un paharel s.a.m.d. Problema nu e asadar de ce-a baut Traian Basescu un sprit si dupa aceea s-a urcat la volan: problema e ca Domnia-Sa arata a baut chiar atunci cand e treaz, asa incat nu stii niciodata daca intaiul om al tarii a pus ceva in gura sau nu. Asta chiar face parte din indubitabilul sau farmec personal, dupa cum votca facea parte din anturajul, ca sa zic asa, al lui Boris Eltan. Si cred ca masele largi de oameni ai muncii de pe terase si din jurul chioscurilor non-stop au avut un clar sentiment de mandrie vazand ce bine sunt reprezentati ei acolo sus, la varf. Fiindca e evident ca Traian Basescu, mult mai mult decat Ion Iliescu, e "dintre ei, cu ei, pentru ei", majoritatea tacuta, cu halba-n mana. Mahmurul, dar onestul nostru electorat, nu se poate sa nu se fi bucurat vazand cat de simplu a transat presedintele spinoasa problema a autonomiei secuiesti: a ras prieteneste o palinca impreuna cu fiorosul primar din Odorhei, lasandu-l pe Marko Bela mai autonom decat voia. Se stie ca retragerea trupelor sovietice de la noi s-a negociat la o cabana din Bistrita, in prezenta vinului de Lechinta, dupa care Nichita Sergheevici Hrusciov era topit. Poate ca si Traian Basescu ar trebui sa incerce ceva similar in cazul Insulei Serpilor, cu atat mai mult cu cat, in cestiunea cu pricina, partenerii de dialog nu mai vad rosu in fata ochilor, ci ambii - portocaliu. (Ioan GROSAN) Oul lui Basescu Nastase invita istoria sa-i numerele ouale: unu, doua. Columb n-a lasat manualelor decat unu: pac! Basescu ramane un mister. Daca va reusi, la capatul acestui razboi impotriva tuturor, sa iasa invingator si, mai ales, daca va reusi sa doftoriceasca cateva bube ale sistemului nostru politic, le stim cu totii, ce va scrie in manual? Traian Basescu - un presedinte cu coaie! Macar de-ar fi manualele atat de coioase!!! Pe Basescu l-am vazut mai de aproape o data. Era Primar General al Capitalei si venise la o chermeza organizata de Mircea Dinescu, sus, pe TNB, la Motoare. Bucurestenii stiu despre ce terasa e vorba. A stat cu Dinescu si cu Plesu vreme de o ora si a ras cu pofta tot timpul. Atunci am putut compara rasul lui Iliescu, introvertit, siret, fals, si ha-ha-ielile lui Basescu. Omul rade sanatos, fara complexe, fara diplomatie. M-am intrebat, atunci, de ce noi, intelectualii, mai ales daca facem ziaristica, avem putina admiratie pentru cei care vin dinspre alte studii decat cele umaniste. Aceeasi greseala o facea Iorga, care l-a interpelat pe inginerul Ionel Bratianu in Parlament: "Ce avem noi de invatat de la ingineri?". "Masura, dom'profesor, masura". Ce-i drept, masura nu prea avem de invatat de la Basescu, acum, cand e presedintele tarii. Nu are masura inteleapta la oameni. L-a pierdut pe Plesu pentru Elena Udrea. L-a propulsat pe Claudiu Saftoiu peste nivelul lui de competenta. N-a intuit ca Tariceanu poate fi mai tare ca Nastase. Nimeni nu-i perfect, zice un slagar compus de ingerii de la Academia Catavencu. Asa imperfect cum e, Basescu e normalitatea - fata de Iliescu, ori fata de Nastase. Bea. Si nu se ascunde. Greseste. Si recunoaste. Ii plac femeile. Si i se iarta. Unde a gresit impardonabil, totusi? Eu ma intreb asta, nu electoratul. O sa va mire, dar eu cred ca a gresit cand si-a facut transparenta intentia de a fi si arbitru, si jucator. Si Iliescu arbitra si juca. Dar putea nega ori de cate ori il vedeam cum pune piciorul pe minge si da gol. Basescu nu poate nega. A reusit sa-i ostilizeze pe toti cu sinceritatea si transparenta asta. Ori in politica rareori s-au vazut invingatori inarmati cu sinceritate. Cand il vor vedea slab, fara sprijin politic, si serviciile secrete il vor lasa in ofsaid. E meseria lor. E datoria lor chiar, ca sa fiu "sincer" si eu. Am un sfat de sfetnic neplatit (ca tot poporul asta): "Mosule, nu-i mai antagoniza pe gratis. Negociaza cu ei. Pe sest". (Ioan BUDUCA)