Ziua Logo
  Nr. 4083 de sambata, 10 noiembrie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare Externe
Benazir Bhutto: lupta pentru putere si acuzatiile de coruptie
Reintoarcerea lui Benazir Bhutto in Pakistan - dupa opt ani de exil la Londra si in Dubai - este, fara dubiu, rezultatul presiunilor Administratiei Bush, care ar dori partajarea puterii, la Islamabad, intre presedintele Pervez Musharaff si un premier cel putin la fel de docil fata de Washington. Educata la Oxford si Harvard, frumoasa Benazir, azi in varsta de 54 de ani, este privita in Occident drept o deschizatoare de drumuri, un simbol al progresului intr-o societate arhaica. In 1988, la numai 35 de ani, ea a devenit prima femeie prim-ministru intr-o tara islamica. Mostenirea sa politica este, insa, extrem de controversata. Acuzata de grave acte de coruptie, Benazir Bhutto s-a putut intoarce in tara sa natala, la 18 octombrie 2007, numai dupa ce presedintele Musarraf a promulgat o amnistie speciala.
Pregatita pentru guvernare
Nascuta la 21 iunie 1953, Benazir este cel mai mare dintre cei patru copii ai fostului premier pakistanez Zulfikar Ali Bhutto (de religie sikh) si al lui Nusrat Bhutto, de etnie kurda. Bunicul dinspre tata al lui Benazir - Sir Shah Nawaz Bhutto - a fost cel care s-a ocupat indeaproape de educatia ei. O educatie neobisnuita pentru o fata nascuta intr-o societate islamica. Dupa scoala elementara - in institutii private din Karachi si Murree, adolescenta Benazir si-a luat bacalaureatul la "Karachi Grammar School". Studiile sale nu s-au oprit aici. In loc s-o marite rapid, familia a trimis-o - intre 1969 si 1973 - la "Radcliffe College", apoi la prestigioasa "Harvard University" din SUA.
Urmatorii patru ani, Benazir Bhutto i-a petrecut in Marea Britanie. Intre 1973-1977 Bhutto a studiat filosofia, stiintele politice si economia la Oxford. Tot aici, a urmat si cursuri de drept international si diplomatie.
In decembrie 1976, la doar 23 de ani, Benazir Bhutto a devenit presedinta prestigioasei "Oxford Union", fiind prima asiatica aleasa la conducerea celebrei organizatii.
Este evident ca Benazir Bhutto era pregatita pentru un rol activ in viata politica a tarii sale. Tatal ei, fondatorul unuia dintre cele mai puternice partide din Pakistan - "Partidul Poporului" (PPP) - se afla la apogeul carierei sale. In 1971, fusese ales presedinte al statului. Apoi, in 1973, devenise premier. Visa, desigur, sa-si gaseasca succesorii politici in propria familie. Desi avea si doi fii, Zulfikar Ali Bhutto intuise, probabil, potentialul primei sale nascute, care isi depasea de departe fratii, in materie de inteligenta si ambitie. Ceea ce nu inseamna ca acestia nu primisera acelasi gen de educatie. In 1977, Benazir era colega la Oxford cu fratele ei mezin, Shahnawaz Bhutto, care abia implinise 19 ani. Celalalt frate, Murtaza, doar cu un an mai mic decat sora sa cea mare, nu dovedise aptitudini academice.
Lovitura de stat si exilul
Benazir Bhutto si-a terminat studiile in Anglia si s-a intors in Pakistan in cel mai prost moment posibil: in vara lui 1977, cand o lovitura de stat l-a rasturnat de la putere pe tatal ei. Generalul Muhammad Zia-ul-Haq si-a asumat presedintia si titlul de Administrator al Legii martiale, instaurand o dictatura militara. Premierul Zulfikar Ali Bhutto a fost arestat, fiind acuzat ca ar fi ordonat asasinarea tatalui unuia dintre opozantii sai din cadrul PPP. Crima scandalizase, intr-adevar, societatea pakistaneza, insa implicarea premierului ramane si astazi neclara. Credibilitatea martorilor adusi impotriva sa - printre care fostul sef al Fortei Federale de Securitate - este mai mult decat discutabila.
In martie 1978, tribunalul din Lahore l-a condamnat la moarte pe Zulfikar Ali Bhutto. Sentinta a fost atacata la Curtea Suprema, insa verdictul a ramas acelasi. Ambele faze ale procesului au fost marcate de grave vicii de procedura, denuntate prompt dar fara succes de avocatii apararii. In ciuda numeroaselor apeluri internationale, Zulfikar Ali Bhutto a fost spanzurat, la 4 aprilie 1979.
Benazir s-a aflat alaturi de mama ei in cei aproape doi ani ai cosmarului care a culminat cu executia tatalui ei. Amandorura li se impusese un regim de domiciliu fortat. Cu cateva zile inainte de a fi arestat, Zulfikar Ali Bhutto ii transferase sotiei sale, Nusrat, atributiile de presedinte al Partidului Poporului din Pakistan" (PPP). Nici un fel de activitate politica normala nu era, insa, posibila in conditiile unei dictaturi militare. Abia in 1984, in urma presiunilor internationale, Benazir a primit permisiunea sa paraseasca Pakistanul. S-a refugiat in Marea Britanie, unde a devenit liderul din exil al PPP, functia fiindu-i transmisa de catre mama sa. Foarte repede a devenit principalul lider al opozitiei regimului militar din Pakistan si al generalului Muhammad Zia-ul-Haq personal.
Fratii lui Benazir Bhutto
Este interesant de observat ca Nusrat Bhutto, vaduva premierului, a preferat sa-si transfere prerogativele politice "mostenite" de la sotul ucis fiicei sale mai mari, desi avea si doi baieti aflati la varsta maturitatii. Amandoi incercasera sa mobilizeze o campanie internationala pentru salvarea tatalui lor, in anii procesului, dar fara succes. Esecul i-a marcat pe amandoi, dar cu efecte foarte diferite. Mezinul, Shahnawaz, a murit la doar 27 de ani, in 1985, in apartamentul sau de la Nisa, din cauza unei supradoze. Circumstantele decesului nu au fost niciodata clarificate pe deplin. Familia Bhutto a acuzat implicarea serviciilor secrete pakistaneze , declarand ca este vorba despre o crima prin otravire. Suspiciunile autoritatilor franceze s-au indreptat, insa, spre sotia victimei, Rehana. Dupa o perioada petrecuta in arest preventiv, aceasta a fost eliberata si a plecat in Statele Unite. A fost condamnata, in absenta. Dar nu pentru omucidere, ci pentru "neacordare de asistenta unei persoane aflate in primejdie".
Cu doar un an mai mic ca Benazir, Murtaza Bhutto a perseverat si el in politica. Dar a ales un cu totul alt drum, virand spre extrema stanga dupa executia tatalui lui. S-a refugiat in Afganistanul ocupat de sovietici - unde a fost primit cu bratele deschise. Murtaza ii ura pe americani, fiind convins ca acestia sprijinisera lovitura de stat a generalului Zia-ul-Haq. Suspiciune pe care i-o confirmase cartea scrisa, in inchisoare, de tatal sau, intitulata sugestiv "Daca voi fi ucis". In ea, Zulfikar Ali Bhutto relata cu lux de amanunte o intrevedere pe care o avusese, in 1976, cu Henry Kissinger. Acesta il somase sa renunte la programul nuclear - pe care Bhutto il initiase cu patru ani mai inainte. In caz contrar, pedeapsa avea sa fie exemplara - amenintase Kissinger.
Decis sa-si razbune tatal, Murtaza Bhutto s-a antrenat in bazele sovietice din Afganistan, de unde a organizat, apoi, sangeroase raiduri transfrontaliere, menite sa destabilizeze regimul generalului Zia-ul-Haq. Acesta se angajase, la randul lui, sa organizeze si sa sustina lupta de eliberare a "mujahedinilor" afgani finantati generos de Statele Unite. Serviciile secrete pakistaneze vor avea un rol fundamental in crearea miscarii talibane, dar si a organizatiei "Al Queda" - ambele sprijinite la acea vreme de CIA.
Cele doua mandate ale lui Benazir Bhutto
Generalul Zia-ul-Haq a murit, intr-un foarte suspect accident aviatic, exact in anul retragerii sovietice din Afganistan: 1988. Rolul sau se terminase. Dupa 11 ani de dictatura, in Pakistan s-au organizat primele alegeri democratice. Au fost castigate detasat de PPP, iar liderul formatiunii, Benazir Bhutto, a devenit, astfel, prim-ministru, la 2 decembrie 1988. La 35 de ani, era prima femeie sef de guvern intr-un stat cu majoritate islamica. In acelasi an, "People Magazine" o includea pe Benazir Bhutto pe lista "The Fifty Most Beautiful People".
Si in plan personal, frumoasa Benazir avusese o evolutie extrem de atipica pentru o femeie musulmana. Se casatorise abia la 34 de ani, in decembrie 1987. Cu doar un an inainte de a deveni premier al Pakistanului. Sotul ei, Asif Ali Zardari, avea sa-i devina un apropiat colaborator. Dar si intermediarul unor afaceri controversate, care i-au atras porecla de "Domnul 10%", aluzie la comisioanele ilegale pe care le-ar fi perceput.
In 1990, Guvernul Bhutto a fost demis, sub acuzatia de coruptie. Protejatul presedintelui Zia, Nawar Sharif, a devenit premier. Benazir Bhutto a fost realeasa, insa, in urma scrutinului din 1993. Trei ani mai tarziu, in 1996, a fost din nou demisa - tot sub acuzatia de coruptie - de presedintele de atunci, Faruk Leghari. Acesta s-a prevalat de Amendamentul 8 din Constitutia pakistaneza, care ii permite presedintelui sa dizolve Guvernul. Curtea Suprema a aprobat demiterea Guvernului, cu sase voturi pentru si unul impotriva. Principalii inamici ai lui Bhutto sunt elita politica din Punjab, precum si marii proprietari de pamant. Acestia se opun reformelor antifeudale ale lui Benazir, si afirma ca reformele sale destabilizeaza Pakistanul.
Nusrat Bhutto, vaduva premierului
Un eveniment extrem de controversat a marcat cel de-al doilea mandat al premierului Benazir Bhutto. In septembrie 1996, fratele ei, Murtaza, devenit din 1993 deputat, a fost ucis intr-un schimb de focuri cu politia pakistaneza. Trebuie spus ca Murtaza Bhutto nu-si datora cariera politica surorii lui, fiind, din contra, unul dintre cei mai nemilosi opozanti ai acesteia. Reusise chiar sa produca o schisma in cadrul PPP, si lansase acuzatii extrem de grave la adresa lui Benazir si a sotului ei, denuntandu-le afacerile de coruptie. In acest razboi fratricid, Nusrat Bhutto, mama celor doi, se aliase cu fiul, impotriva fiicei.
In seara fatala, masina in care se afla Murtaza impreuna cu alti cativa suporteri a fost oprita de un filtru de politie in exclusivistul cartier rezidential Clofton Road din Karachi. Vehiculul a oprit la semnal, insa - au sustinut, ulterior politistii - pasagerii au refuzat sa permita perchezitia. S-au tras focuri de arma. Murtaza Bhutto a fost impuscat mortal, decedand, cateva ore mai tarziu, la spital. Desi, oficial, cazul a fost clasat drept un accident nefericit, in opinia publica a planat multa vreme suspiciunea ca Murtaza a fost, de fapt, asasinat la ordinul surorii sale.
Acuzatiile de coruptie
Benazir Bhutto si sotul ei - Asif Ali Zardari - au avut in acesti aproape 20 de ani de activitate politica de facut fata la numeroase acuzatii de coruptie. In mai multe randuri, Asif a fost intemnitat. El s-a declarat mereu o victima a rafuielilor politice: "Isus Cristos a fost crucificat pentru ca, se spunea, ca ameninta Roma. Eu sunt crucificat pentru ca, se spune, amenint establishmentul".
Din 1990 incoace, Asif a fost condamnat in cel putin 20 de dosare de coruptie. Multe dintre aceste dosare au fost instrumentate cu sprijinul unor autoritati occidentale.
Guvernele Frantei, Poloniei, Spaniei, Elvetiei si altele au furnizat - la cererea Islamabadului - documente compromitatoare pentru Benazir Bhutto si sotul ei. Documente care probau acte de coruptie, inclusiv pentru comisioane ilegale si "spalare de bani".
La 23 iulie 1999, Guvernul elvetian a transmis in Pakistan un voluminos dosar care privea activitatile ilicite ale lui Benazir Bhutto si ale sotului sau, Asif Zardari. Autoritatile de la Berna "inghetasera" din 1997 un cont de 13,7 milioane de dolari, detinut in Elvetia de Benazir Bhutto si de sotul ei. Documentele sugerau ca acest cont era accesibil lui Benazir si fusese utilizat anterior pentru achizitionarea unui colier de diamante in valoare de 175.000 de dolari (Elizabeth Olson, "Swiss want Bhutto indicted in Pakistan for money laudering", 20 august 1998). PPP a negat acuzatiile aduse liderului sau si a sustinut ca autoritatile elvetiene au fost deliberat induse in eroare de un document fabricat la Islamabad.
Argumentul nu a convins, insa, instanta elvetiana care, la 6 august 2003, dupa sase ani de judecata, i-a condamnat pe Benazir Bhutto si pe sotul ei pentru spalare de bani. Cei doi erau acuzati ca depusesera intr-un cont elvetian 10 milioane de dolari, pe care o companie elvetiana ii platise ilegal pentru un contract in Pakistan. Cuplul a facut insa apel la sentinta.
Anchetatorii pakistanezi au cercetat si un cont deschis de Zardari, in 1995, la "Citibank" din Geneva, unde acesta depusese 40 de milioane de dolari dintr-un comision ilegal de 100 de milioane de dolari, incasati de la diverse companii straine care derulau afaceri in Pakistan (John F. Burn, "The Bhutto millions", New York Times, 9 ianuarie 1998).
Si Polonia a transmis Pakistanului circa 500 de pagini privind acuzatiile de coruptie impotriva lui Benazir Bhutto si Asif Zardari. Documentele de la Varsovia se refereau la achizitionarea de catre statul pakistanez, in 1997, a 8000 de tractoare Ursus. Firma care castigase contractul platise o mita de 2 milioane de dolari catre Jens Schlegelmilch si Didie Plantin, de la "Dragal SA", oamenii de front ai cuplului Bhutto.
La randul lor, autoritatile din Franta l-au acuzat pe Asif Zardari de perceperea unui comision ilegal de 5%, in 1998, pentru acordarea dreptului exclusiv companiei de aviatie "Dassault" de a inlocui avioanele militare uzate pakistaneze.
O alta mare afacere ilegala imputata lui Benazir Bhutto si a sotului sau, Asif Zardari, este cea legata de omul de afaceri Abdul Razzak Yaqub. Acesta a capatat licenta exclusiva in materie de comert cu aur. Intr-un interviu acordat in Dubai, Yaqub a declarat ca utilizase licenta pentru a importa din Pakistan aur in valoare totala de 500 de milioane de dolari. In acest scop, calatorise de mai multe ori la Islamabad, unde a recunoscut ca se intalnise cu sotii Bhutto. Anchetatorii pakistanezi au descoperit ca, la filiala "Citibank" din Dubai, se depozitasera intr-un cont al lui Zardari 10 milioane de dolari pentru monopolul acordat lui Yaqub.
Campanie discreta de reabilitare
Benazir Bhutto a sustinut mereu ca toate acuzatiile impotriva sa si a sotului sau sunt inventii politice. "Cele mai multe din aceste documente sunt fabricate" - a afirmat ea. Un sprijin suprinzator oferit acestei teorii a aparut, in iulie 2006, in cotidianul britanic "The News". Redactorii acestei publicatii (cu circulatie locala si format mai degraba tabloid) sustineau ca au descoperit un raport al Inspectorului General al Pakistanului, ramas ascuns timp de 15 ani. Raportul ar fi consemnat faptul ca, in perioada 1990-1992, presedintele de atunci al Pakistanului, Ghulam Ishaq Khan, ar fi platit 28 de milioane de rupii unei "armate de consilieri juridici", pentru a instrumenta cele 19 dosare de coruptie impotriva lui Benazir Bhutto. Ceea ce ar demonstra faptul ca impotriva fostului premier se declansase o "vanatoare de vrajitoare". O vendeta politica, al carei pret l-a platit in primul rand Asif Zardari. Acesta si-a ruinat sanatatea in inchisorile pakistaneze. Are diabet si probleme cu coloana vertebrala, deplasandu-se cu ajutorul unui baston. Recent, a fost diagnosticat cu un inceput de Alzheimer. Ultima data cand a iesit din inchisoare - in 2004 -, dupa ce ispasise cinci ani de detentie, Asif le-a relatat ziaristilor ca, in tot acest timp, a fost supus torturii. Grupurile pentru apararea drepturilor omului au confirmat aceste acuzatii.
Bhutto si sotul ei au fost acuzati ca au dobandit venituri de sute de milioane de dolari din comisioane ilegale. Recenta intelegere secreta intre Benazir Bhutto si presedintele Pakistanului, Pervez Musharraf - incheiata la presiunile Casei Albe -, a permis din nou accesul la contul lui Benazir Bhutto, cont care se cifreaza la circa 1,5 miliarde de dolari.
Targul cu regimul Musharraf
Invazia americana in Irak, situatia tot mai complicata a trupelor americane de acolo, precum si opozitia islamista tot mai ampla fata de regimul Musharraf in Pakistan, au schimbat mersul lucrurilor. Casa Alba a inceput sa se gandeasca tot mai mult la eventuala impartire a puterii in Pakistan, aliatul sau cel mai important din zona Asiei de Sud. Cel mai probabil, Musharraf ar putea imparti puterea cu Benazir Bhutto, pe care SUA o doresc prim-ministru, pentru a da astfel o oarecare legitimitate dictaturii militare si a mai potoli protestele. Din septembrie 2004, Bhutto s-a instalat in Dubai impreuna cu copiii si mama sa, bolnava de Alzheimer. Din Dubai, intre prelegeri si discutii cu suporterii sai din "Pakistan Peoples Party", Benazir a intrat in discutii confidentiale cu autoritatile pakistaneze, puternic presate de Administratia Bush sa imparta cat mai repede puterea cu Bhutto. In decembrie 2004 i se alatura Asif, proaspat iesit din puscarie dupa cinci ani de detentie. Eliberarea lui Asif este primul rezultat al tratativelor secrete ale lui Benazir cu Musharraf.
In 2007, lucrurile capata viteza. Mai intai, pe 27 ianuarie 2007, Benazir Bhutto este invitata oficial in SUA, unde il intalneste si discuta indelung cu presedintele Bush. Ca o confirmare a faptului ca ramane omul americanilor, este invitata sa ia cuvantul in fata Congresului SUA, unde multi dintre membri ii sunt fosti colegi de universitate de la Harvard.
Condoleezza Rice o primeste apoi pe Benazir Bhutto la Departamentul de Stat, unde i se explica ce doreste Casa Alba de la ea. In martie 2007, Bhutto apare in programul BBCTV, "Question Time". In acelasi timp, este intens mediatizata de "Newsnight". Ea isi afirma vointa de a se intoarce in Pakistan. La Islamabad se speculeaza intens ca Musharraf a cazut de acord cu Bhutto ca aceasta sa preia conducerea guvernului.
La sfarsitul lui iulie, presedintele Musharraf - presat de SUA - intreprinde o vizita secreta in Dubai, unde o intalneste pe Benazir Bhutto. Musharraf este insotit de generalul Ashaq Pervez Khan, seful serviciului secret pakistanez ISI (Inter-Services Intelligence). Khan a jucat, de altfel, un rol important, incepand din 2004, in toate tratativele secrete cu Benazir Bhutto, inclusiv in eliberarea lui Asif Zardari. Cei doi stabilesc ca, in cazul in care lui Musharraf i se va prelungi mandatul prezidential pana in 2012, Benazir Bhutto sa fie desemnata prim-ministru al Pakistanului.
Amnistirea lui Benazir Bhutto, viitor prim-ministru al Pakistanului
"The Wall Street Journal" din 14 iunie 2007 publica scrisoarea unui istoric american, Arthur Herman, ca raspuns la un articol din cale afara de elogios fata de Benazir Bhutto. Herman o descrie pe Bhutto ca pe "cel mai incompetent lider politic din Asia de Sud".
In iulie 2007, dupa intelegerea secreta Musharraf - Bhutto, acesteia ii sunt dezghetate conturile din Elvetia. (India news: "Bhutto's accounts de-frozen for deal with Musharraf") La 1 septembrie a.c., Bhutto anunta public hotararea ei de reintoarcere in Pakistan. La 2 octombrie - conform intelegerii - Musharraf il numeste vicecomandant al Armatei pe general-locontenent Ashfaq Kayani. Pe 5 octombrie a.c., Muhsharraf semneaza "National Reconciliation Ordinance", prin care acorda amnistie lui Benazir Bhutto si altor lideri politici - cu exceptia fostului prim-ministru Nawaz Sharif - pentru toate acuzatiile aduse anterior, inclusiv pentru cele de coruptie. Ordonanta este semnata de Musharraf cu o zi inaintea alegerilor prezidentiale. Bhutto si PPP nu boicoteaza procesul electoral. Pe 6 octombrie 2007, Musharraf castiga alegerile din Parlament, obtinand astfel prelungirea mandatului de presedinte al Pakistanului pana in 2012. Curtea Suprema valideaza rezultatul scrutinului, sub rezerva renuntarii lui Musharraf la functia de comandant-suprem al Armatei. Oficial nu se pronunta un invingator al alegerilor pana cand Musharraf nu va demisiona din conducerea Armatei. Pentru reintoarcerea in Pakistan, Benazir Bhutto angajeaza o firma de securitate, ca sa-i asigure paza.
La 18 octombrie 2007 ea revine in Pakistan, dupa opt ani de exil la Londra si Dubai, hotarata sa participe la alegerile nationale din 2008. Este intampinata cu entuziasm de partizanii sai (si ai tatalui sau, fostul prim-ministru Zulfikar Ali Bhutto).
Atentatul devastator din 18 octombrie 2007
In Pakistan, pe Benazir Bhutto nu o asteptau, insa, numai prieteni si sustinatori. In drum spre Karachi, dupa ce convoiul de automobile al lui Benazir Bhutto a parasit "Jinnah International Airport", din mijlocul multimii care aplauda si scanda lozinci, au rasunat doua explozii de mare intensitate, care au perturbat manifestarile de entuziasm. Benazir Bhutto a scapat nevatamata. Dar rezultatul atentatului a fost un adevarat carnagiu: 136 de morti si 450 de raniti. Dintre care 50 de membri ai firmei de paza contactata in ajun de Benazir, sase ofiteri de politie si multi membri ai PPP.
La o conferinta de presa de vineri, 19 octombrie a.c., Benazir Bhutto a avut grija sa nu-l acuze pe presedintele Musharraf pentru atentat, ci "anumite persoane din guvern, care abuzeaza de pozitia si de puterile lor". La aceeasi conferinta de presa, Bhutto a mai declarat ca i-a trimis o scrisoare presedintelui Musharraf in care sunt trecute numele celor din guvern si din fortele de securitate implicate in atentat. Unul din consilierii sai a dezvaluit ca printre numele membrilor guvernului implicati in atentat este Ijas Shah, director general in "Intelligence Bureau". O agentie de informatii secrete strans legata de presedintele Musharraf. In trecut, Bhutto l-a acuzat in mod repetat pe directorul ISI de conspiratie impotriva ei, deoarece acesta face parte dintr-un grup care se opune masurilor sale liberale. In acelasi timp, este binecunoscut faptul ca ISI sprijina din umbra gruparile islamice din Kasmir si Afganistan. ("After bombing, Bhutto assails official ties", New York Times, 2 octombrie 2007)
Intr-un interviu acordat reviztei Paris-Match, Benazir Bhutto a explicat: "Stiu exact cine doreste sa ma ucida. Demnitarii fostului regim Zia, care se afla in spatele extremismului si fanatismului." Numai ca si generalul Zia ul-Haq - cel care l-a rasturnat de la putere pe Zulfikar Ali Bhutto - fusese tot omul americanilor. Regimul sau servise de minune interesele Statelor Unite, organizand miscarea mujahedinilor care au luptat contra URSS in razboiul din Afganistan. Gurile rele spun ca Zia a fost asasinat, in 1988, deoarece dorea sa continue razboiul din Afganistan chiar si dupa retragerea trupelor sovietice, iar Reagan si Gorbaciov cazusera de acord asupra incetarii razboiului rece.
Bhutto a solicitat o ancheta care sa verifice de ce luminile de pe strada au fost stinse brusc, desi cazuse intunericul, favorizand atentatul sinucigas. "Dupa ce soarele a apus, am vazut cum luminile de pe drum s-au stins brusc. Astfel, garzile noastre nu au mai putut identifica pe asasini, pentru ca nu i-au mai putut vedea."
Din Dubai, sotul lui Benazir a declarat pentru "GeoTV": "Acuz Guvernul pakistanez pentru acest atentat odios". El a cerut PPP sa reconsidere intelegerea cu Musharraf. Benazir Bhutto a sustinut ca garzile personale identificasera cel putin patru asasini. Potrivit unui articol din "Down", mai multi martori au declarat ca deflagratia principala s-a produs intr-o masina a Politiei pakistaneze. Expertii inclina sa creada ca explozia a fost pusa la cale de factiunile militare pro-islamiste din elita politica pakistaneza, care nu agreeaza deloc intelegerea Musharraf-Bhutto si reintoarcerea ei in tara.
Aceste factiuni vor face, probabil, totul pentru a o impiedica pe Benazir Bhutto sa participe la alegerile din 2008 si sa ia cumva puterea in Pakistan.
Administratia din Karachi este condusa de "Muttahida Quami Movement" (MQM), care a avut numeroase conflicte cu PPP. Pe 12 si 13 mai a.c., MQM a organizat atacuri violente impotriva PPP, soldate cu 40 de morti. Alt rival notoriu al PPP este partidul PML (Q), sponsorizat masiv de militari. Bhutto a declarat ca prima masura pe care PPP o va lua, in caz de victorie la alegerile din ianuarie 2008, va fi abolirea interdictiei unei persoane de a fi prim-ministru mai mult de doua mandate. Interdictie data in trecut de presedintele Musharraf, tocmai pentru a o indeparta de la putere.
Revenirea lui Benazir Bhutto in Pakistan este confirmarea impartirii puterii, ceruta imperativ de Washington. Este insa un mare semn de intrebare daca aceasta impartire a puterii si revenirea lui Benazir Bhutto in Pakistan vor rezolva criza regimului Musharraf, confruntat cu opozitia islamista din armata, servicii si populatie.
Vladimir ALEXE 
 Afisari: 792  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Repetentul Cioroianu (2607 afisari)
 Romani Criss cheama la anarhie in Bucuresti (2536 afisari)
 "Schisma" nationalista este definitiva (2513 afisari)
 Fals la Tantum (2338 afisari)
 Ministrii Interpol (2334 afisari)
 Dezastru ecologic in Marea Neagra (768 afisari)
 Bogdan Chireac a demisionat de la ziarul "Gandul" (734 afisari)
 Roman impuscat in Italia (576 afisari)
 Trei ani de la moartea lui Yasser Arafat (167 afisari)
 Presedintele pakistanez desfiinteaza Parlamentul (104 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.48157 sec.