Dan CIACHIR 

Ar fi ramas parohul unei biserici din Turda. Pentru ca iata cum il caracteriza o Nota de analiza a Securitatii din 17 martie 1979: "Andreicut Ioan, asa cum confirma materialele informative, a continuat si dupa avertizare sa desfasoare o intensa activitate religioasa menita sa contracareze educatia ateista oficiala facuta cetatenilor. Se manifesta ca un bun roman, un bun patriot, insa nu este pentru o patrie socialista sau comunista, deoarece este hotarat, chiar pana la sacrificiu, sa activeze in directia scoaterii cetatenilor de sub influenta statului nostru socialist". Am citat din dosarul de urmarire informativa a IPS Andrei, pe care i l-a furnizat CNSAS-ul in 2001, cand i-a dat si verdict negativ sub aspectul "politie politica". Tot in 2001 IPS Andrei si-a tiparit dosarul in volumul "S-au risipit facatorii de basme". (Am recenzat cartea in ianuarie 2002, in "Cuvantul"). Ma intreb cati dintre ierarhii nostri de azi ar putea face dovada unei marturisiri de credinta estimata de Securitate "pana la sacrificiu"? Arhiepiscopul Andrei era un tanar inginer in urma cu peste 30 de ani. Insa vroia sa devina preot. Si monah. De aceea a ales hirotonia intru preot celib; pentru ca pe atunci se intra extrem de greu in monahism. Cunoastem cu totii avatarurile lui Steinhardt in acest sens. Mai avem un caz in Sf. Sinod: pe PS Ioan Selejan. Fost la randu-i inginer, care s-a calugarit dupa multe impedimente. Cat despre perspectiva ierarhiei - amandoi nu erau pe... lista de asteptare a fostului regim. Pentru ca, daca ar fi fost, Ocarmuirea i-ar fi manat la studii in Ocident, ca pe PF Daniel, IPS Nifon Mihaita, PS Casian etc. Erau insa pe lista de asteptare a lui Dumnezeu. IPS Andrei a devenit episcop pentru ca preotii l-au alungat din eparhie pe inaintasul sau Emilian Birdas; PS Ioan pentru ca un mitropolit nu voia sa piarda judetul Brasov. In loc de episcopie la Brasov, a infiintat una in secuime, cu putine parohii; poate cea mai saraca si dificila din tara. Om de tenacitate duhovniceasca si fermitate ortodoxa, IPS Andrei a infaptuit imens in eparhia sa in aproape 20 de ani de pastorire. Modestia excesiva se coreleaza la IPS Sa cu un coplesitor devotament fata de Biserica lui Hristos. De aceea il si injura cu voluptate unele ziare; ca si pe Mitropolitul Teofan al Olteniei. Pentru ca sunt ierarhi autentici a caror marturisire exclude rabatul - categorie care incepe sa se subtieze in Sinod. Iata de ce membrii Colegiului CNSAS si-au facut pacat mare cu Arhiepiscopul Andrei, dupa ce initial ii dadusera verdict pozitiv. O fi semnat, asa cum a afirmat, sub amenintari si constrangere, un angajament, dar de aici si pana la "politie politica" e cale lunga. Si mai este si un damf de diversiune. In urma cu cateva saptamani, un membru al Colegiului CNSAS a afirmat public ca raposatului mitropolit Antonie al Ardealului, respectiv actualului Patriarh, PF Daniel, li s-au ars la DIE dosarele pe 23 decembrie 1989. Pai pe atunci era o mare diferenta intre un mitropolit si un... tanar consilier patriarhal. De ce nu s-a ars la aceeasi data si dosarul Prea Sfintitului Casian, care, tot pe atunci, era un cleric de acelasi calibru cu actualul Patriarh? Or, alaltaieri seara, un comunicat CNSAS televizat spunea ca dosarul Prea Sfintitului Casian de la DIE este bine-mersi. Dar dosarul Arhiepiscopului Nifon Mihaita, care s-a plimbat brat la brat prin intreaga lume cu mitropolitul Antonie, a incaput si el tot pe mana piromanilor de la DIE?