Ziua Logo
  Nr. 4016 de vineri, 24 august 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Procesul comunismului
Proiect pentru stergerea condamnarilor politice
-- Ministrul Justitiei a prezentat proiectul de lege privind anularea condamnarilor cu caracter politic si a masurilor administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Proiectul a fost initiat in colaborare cu Asociatia Fostilor Detinuti Politici (AFDPR) si Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (ICCR). Legea isi propune sa anuleze toate condamnarile dispuse prin hotarari judecatoresti definitive pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 pentru fapte care au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
Cei care au fost condamnati pe motive politice in regimul comunist vor avea scoase din cazier respectivele hotarari judecatoresti definitive, dupa ce se vor adresa instantei. Prevederile functioneaza si post-mortem, astfel ca urmasii unui fost detinut politic care vor ca memoria celui disparut sa nu fie patata de o condamnare pot cere instantei anularea deciziei date in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Toate consecintele hotararilor de condamnare cu caracter politic vor fi inlaturate de drept, iar aceste hotarari nu vor mai putea fi invocate vreodata impotriva persoanelor care au fost condamnate politic in perioada sus amintita. Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 - iar dupa decesul acestora sotii sau descendentii acestora pana la gradul al doilea inclusiv - pot solicita instantei de judecata, in termen de 4 ani de la data intrarii in vigoare a legii, acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. De asemenea, pot solicita acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate si repunerea in drepturi, in cazul in care prin hotararea de condamnare s-a dispus decaderea din drepturi sau degradarea militara. Despagubirile materiale vor fi acordate de Ministerul Economiei si Finantelor.
Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu a spus ca legea reprezinta a treia etapa in privinta acestor masuri reparatorii. Unele au fost luate prin Decretul nr. 118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate in timpul regimului comunist, apoi a fost Ordonanta de Urgenta 214 din 1999 privind acordarea calitatii de luptator in Rezistenta anticomunista iar noul proiect de lege urmareste sa reglementeze situatia persoanelor ale caror condamnari politice isi produc in continuare efecte deoarece faptele care au constituit obiectul condamnarilor sunt si astazi prevazute de legea penala si nu sunt intrunite conditiile pentru a interveni reabilitarea de drept. Ministerul Justitiei are in vedere si modificarea Legii 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistratilor care au fost inlaturati din justitie pe considerente politice, a mai spus Chiuariu.
Un milion de persoane asteapta "reabilitarea"
Presedintele AFDPR, Ticu Dumitrescu s-a declarat "sceptic" in privinta adoptarii acestei legi, din cauza nesfarsitelor amanari in decursul anilor. "Nu am motive sa nu fiu sceptic. Astept minunea asta de 14 ani de zile si inca o mai astept. Intalnirea de azi nu va avea efect decat atunci cand acest proiect va fi devenit lege. Abia atunci voi fi multumit si il voi felicita pe domnul ministru", a spus Ticu Dumitrescu. Presedintele AFDP si directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Marius Oprea, au precizat ca numarul persoanelor care vor beneficia de efectele legii se apropie de un milion de persoane, existand 136.000 de dosare privind loturile de condamnati, la care se adauga si familiile acestora care au avut de suferit de pe urma dosarelor celor condamnati.
Suferinta, secret de stat in Romania
"Ce mai greu, a spus Marius Oprea, in construirea acestei legi a fost sa adunam dovezile. Pentru ca arhivele au fost inchise si gestionate chiar de cei care au provocat suferinta". Hotararile de guvern cu caracter secret in baza carora oamenii au fost deportati sau au intrat in lagare, o serie de prevederi ale Codului Penal au avut caracter secret. Ele au fost mentinute secrete pana nu cu mult timp in urma. "A fost extrem de dificil sa ajungem la aceste acte pentru ca ele sunt detinute de serviciile secrete. Unele din ele au fost date la CNSAS, altele nu. Mi se pare anormal ca intr-o tara care se pretinde o tara membra NATO si UE, in continuare astfel de documente sa fie considerate secret de stat. Sunt secrete de stat acte in care se consemneaza suferinta. Proiectul de lege este un inceput al repararii pentru a ne recastiga demnitatea, pentru ca ceea ce trebuie sa facem este sa traim in aceeasi casa cu morala. In Romania de astazi mor mii de detinuti politici si ei mor condamnati de catre statul roman. Or, statul trebuie sa ia aceste masuri reparatorii cu maxim de urgenta", a spus Oprea.
Pensii uriase pentru tortionari
Marius Oprea s-a referit si la cei "care au pedepsit si bagat in inchisoare" si care "nu mai trebuie sa mai primeasca pensii atat de mari de la noi". "Este anormal ca un fost detinut politic sa ia o pensie de 5 milioane si un fost securist sa ia 55 de milioane. Oamenii au suferit, iar cei care i-au facut sa sufere traiesc foarte mare in momentul de fata. Asociatia Rezervistilor din MAI, deci fostii securisti, militieni si tot ce vreti dvs are 250 de mii, in timp ce AFDPR-ul are 54.000. Cei care au torturat, batut sunt cei care beneficiaza astazi de pensii si avantaje mari, in timp de fostii detinuti politici fara aceasta lege ar muri in continuare condamnati, cum s-a intamplat cu Ion Gavrila Ogoranu, liderul rezistentei armatei anticomuniste din Fagaras". Potrivit directorului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, 15 mii de persoane au fost executate fara judecata de regimul comunist. Oprea a mai spus ca de prevederile legii pot beneficia "si comunistii acuzati in acele vremuri de asa-numita deviere de dreapta".
De asemenea, directorul IICC a precizat ca institutia pe care o conduce va acorda asistenta juridica celor care nu au bani pentru a-si plati un avocat. Proiectul de lege va fi adoptat in sedinta de guvern si trimis la parlament in cursul lunii septembrie, a informat Ministrul Justitiei.
(Tudor BORCEA)
Exceptii
Potrivit ministrului Justitiei, prevederile legii nu se vor aplica persoanelor condamnate pentru infractiuni contra umanitatii sau celor in cazul carora s-a dovedit ca au desfasurat o activitate cu caracter fascist in cadrul unei organizatii sau miscari de acest fel. De asemenea, ele nu se vor aplica nici persoanelor care au obtinut anularea hotararilor de condamnare.
Georgiana Hosu, promovata de CSM
Unul dintre cei mai controvesati magistrati ai Parchetului General, procurorul Elena-Georgiana Hosu, a reusit ieri,
la CSM, sa promoveze intr-o importanta functie de conducere din cadrul "faimoasei" Directii
de Investigare a Infractiunilor
de Criminalitate Organizata
si Terorism.
Prestatia Georgianei Hosu a fost una submediocra si a reusit sa creeze emotii membrilor CSM atunci cand a afirmat ca in biroul DIICOT pe care vrea sa-l conduca exista multe dosare vechi, la care se lucreaza "cu multa presiune" sau "dosare cu traiectorie data de politisti". Tot ieri, plenul CSM a amanat pentru 6 septembrie decizia referitoare la ramanerea lui Nicolae Popa in functia de presedinte al Curtii de Casatie, ca urmare a implinirii varstei de pensionare.
Controversatul magistrat Georgiana Hosu a concurat ieri, la CSM, de una singura, pentru ocuparea postului de "procuror sef al Biroului de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare" din cadrul DIICOT-Parchetul General. Membru CSM, Gratiana Isac a intrebat-o pe Georgiana Hosu ce si-a propus ca viitor sef al acelui birou DIICOT. "O mai buna pregatire a procurorilor", a raspuns Hosu, care a continuat: "Suntem in situatia de admira ce fac cei pe care ii cercetam".
Doar doua rechizitorii
Procurorul general Laura Kovesi a intrebat la un moment dat: "Si aveti multe dosare vechi?". Hosu a raspuns: "Da. Si lucram cu multa presiune". De ce oare procurorul DIICOT Hosu nu a denuntat la timp la astfel de presiuni? Raspunsul il putem intui daca ne amintim de implicarea Georgianei Hosu in albirea sau innegrirea unor dosare cu iz politic, instrumentate la comanda ierarhica impreuna cu cele doua la fel de controversate colege de birou, Alina Bica si Adriana Cristescu, ultima find supranumita in presa "Vipera neagra". In finalul audierii, Cristian Deliorga a pus o intrebare ce viza eficienta biroului condus de Hosu:" Cate rechizitorii ati avut la Biroul dumneavoastra?". Hosu a raspuns oarecum rusinata: "Doua". (Silviu ALUPEI)
Chestorul Popa: "Am aflat de la televizor ca voi fi seful IGPR"
Chestorul de politie Gheorghe Popa a declarat, contactat de reporterii ZIUA, ca a aflat de la televizor ca a fost nominalizat ca sef al Politiei Romane.
Acesta a precizat ca, in urma cu o saptamana, s-a intalnit cu ministrul Cristian David, dar acesta din urma nu i-ar fi spus despre o eventuala numire a sa in functia de sef al Politiei Romane. Totodata, el ne-a povestit cum a decurs discutia dintre cei doi, inaintea numirii ca sef al Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR). Chestorul Popa a precizat ca a fost chemat, saptamana trecuta, la o intrevedere cu ministrul internelor, Cristian David. "Miercurea trecuta, domnul ministru m-a chemat la dumnealui in birou si mi-a pus cateva intrebari legate de activitatea Politiei Romane, la modul cum vad eu lucrurile, ce ar fi necesar si ce ar trebui sa facem in viitor pentru aceasta institutie", a precizat chestorul Popa. "Prima oara m-a intrebat daca vreau sa raman in Politie sau vreau sa parasesc institutia. I-am raspuns ca visul meu a fost sa fiu politist", a adaugat ofiterul. Pe parcursul intrevederii care a durat aproximativ o ora, chestorul Popa a fost intrebat despre prioritatile pe care le considera necesare acum in Politia Romana.
Luni se preda stafeta
Prioritatea numarul unu a chestorului Popa este Politia Rurala, "loc unde trebuie pus accent pe pregatirea profesionala a cadrelor. De asemenea, trebuie rezolvate problemele de ordin social ale politistilor din comune, cele legate de locuinte pentru ca multi au familii si sunt nevoiti sa faca naveta sau nu au unde sa locuiasca in localitatile in care sunt repartizati. Cu acest lucru a fost de acord si domnul ministru (Cristian David n.r.)". A doua problema despre care au discutat cei doi se refera la managementul de baza, "adica un sef de birou care nu are sporurile unui politist de teren, trebuie motivat", a precizat chestorul. Un al treilea subiect abordat in cadrul discutiei a fost profesionalizarea si specializarea cadrelor "pentru a sti tot ce inseamna munca de Politie, dar si apropierea de cetatean". Totodata, surse din cadrul MIRA au precizat pentru ZIUA ca procedura de numire a noului sef al Politiei Romane va avea loc luni. Saptamana trecuta, ministrul Cristian David a mai chemat la intrevederi si alti ofiteri, potentiali urmasi ai chestorului Fatuloiu la sefia IGPR: chestorul Marian Tutilescu, seful Politiei Capitalei, chestorul Eugen Corciu, adjunct al sefului IGPR si comisarul sef Gheoghe Plai, fostul sef al IPJ Iasi si actualul sef al IPJ Botosani.
(Petrisor CANA)
Impuscat pe strada
Un tanar a fost impuscat de un sofer pe motiv ca traversa prea incet strada. Evenimentul a avut loc miercuri seara, in zona Pietei Iancului din Bucuresti. La ora 20.40, Politia Capitalei a primit o sesizare potrivit careia un bucurestean, in varsta de 23 de ani, a fost impuscat in picior cu un pistol cu bile de cauciuc. Incidentul a avut loc in urma unei altercatii verbale cu un sofer, pe trecerea de pietoni. Cel impuscat se indrepta catre Stadionul National "Lia Manoliu" unde urma sa vada meciul de fotbal Romania-Turcia. Soferul se afla intr-o masina BMW de culoare inchisa, cu numar de Italia. Victima a fost transportata la Spitalul Sfantul Pantelimon, unde i-au fost acordate ingrijiri medicale. Mai multi martori, audiati la Sectia 8 Politie, au declarat ca au crezut ca soferul e un turc. Ulterior s-a stabilit ca acesta este un roman care fusese la munca in strainatate. Autorul agresiunii este cautat pentru incalcarea legislatiei privind regimul armelor si munitiilor. (P.C.)
Striviti de teava unui tun
Doi militari au ajuns in stare grava la spital dupa ce au fost loviti de teava unui tun in timp ce se aflau intr-o coloana de vehicule ale Armatei, care a fost implicata intr-un accident rutier. In dreptul localitatii iesene Harlau, o masina care tracta un obuzier, din coloana de vehicule ale Armatei, a franat brusc, iar camionul din spate, la bordul caruia se aflau cei doi militari, maistrul militar Ionel Prelipcean (31 ani) si plutonierul major Florin Turculet (35 ani), nu a mai putut opri la timp. In aceste conditii, teava tunului a strapuns parbrizul camionului, ranindu-i grav pe cei doi ocupanti. "Intr-o stare grava se afla pacientul de 35 de ani. Are politraumatisme si se afla in soc traumatic si hemoragic", a declarat, citat de Mediafax, dr. Tudor Ciuhodaru, de la Spitalul Sf. Ioan, Iasi. "Celalalt pacient, de 31 de ani, cu fracturi la nivelul fetei si plagi la nivelul antebratelor, a fost deja rezolvat si se afla acum sub monitorizare", a adaugat dr. Ciuhodaru. Cei doi militari erau incadrati la Unitatea Militara UM 01251, din judetul Botosani. (O.R.)
Spanzurat in parc
Politistii bucuresteni incearca sa stabileasca identitatea si imprejurarile in care a murit un barbat, gasit spanzurat in parcul Tineretului din Sectorul 4 al Capitalei. Potrivit Politiei Capitalei, politistii au fost anuntati, la numarul unic pentru urgente 112, ca in parcul Tineretului din Sectorul 4 al Capitalei a fost decoperit, spanzurat, un barbat in varsta de aproximativ 50 de ani. La fata locului s-a deplasat un echipaj de la Sectia 14 Politie si de la Politia Capitalei, care incearca sa stabileasca identitatea barbatului decedat. Totdata, oamenii legii bucuresteni au demarat o ancheta pentru a stabili cu exactitate imprejurarile in care a avut loc incidentul. (O.R.)
 Afisari: 957  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 2 Afiseaza toate comentariile  
Si va fi reabilitat si Ramaru?!   de Ghita Bizonu'
Proiect   de doctorul
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Filmul mortii Patriarhului (6786 afisari)
 Cand Minciuna sta cu presedintele la masa (4109 afisari)
 Diana era insarcinata, dar nu cu Dodi (4083 afisari)
 Cumnatul Loteriei (3006 afisari)
 Razboiul care tot bate la usa (III) (2760 afisari)
 Palatul Balcic al Reginei Maria, motiv de disputa intre autoritatile bulgare (532 afisari)
 Directorul Loteriei vrea sa fie ministru al Apararii (369 afisari)
 Nadia Comaneci si Dan Bittman, candidati PNL la europarlamentare (255 afisari)
 Banca Mondiala critica reforma din Justitie (239 afisari)
 Dioxina din Danone, sub limita maxima admisa (131 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.24170 sec.