Valentin HOSSU-LONGIN 

Fenomenul exilului e cunoscut de cand ii lumea... Pe pamantul nostru a fost exilat poetul Ovidiu, din antica si insorita Cetate Eterna (vezi romanul "Dumnezeu s-a nascut in exil", de Vintila Horia, distins cu premiul Goncourt, in 1960). In Evul Mediu, din spatiul romanesc au fost exilati mai multi printi si domnitori, care nu faceau jocul Inaltei Porti Otomane. La vremea aceea, campioana absoluta era Rusia tarista, trimitand in indepartatele si inghetatele siberii tot ce se opunea regimului. De la tarism au invatat sovieticii cum sa scape de "dusmanii poporului", prin glont, inchisoare sau deportare. Instalati la putere, cu ajutorul marii Uniuni, comunistilor nostri le-a fost usor sa se debaraseze de reprezentantii burghezo-mosierimii, si nu numai, fiind vizati intelectualii si chiar taranii, care nu acceptau colectivizarea, de tip colhoz. Deportari in baragane inospitaliere si secetoase, am avut si noi... Exilul romanesc reprezinta comunitatea persoanelor care, aflate in strainatate, in tarile Lumii Libere, in perioada 1940-1989, s-au angajat civic si au depus o actiune politica publica, democrata, anticomunista, in interesul Romaniei cazute sub cnutul regimului totalitar, adus de ocupantul sovietic si continuat de national-comunismul ceausist. Primii exilati/autoexilati au fost cei care, gasindu-se in strainatate, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si imediat dupa aceea, au inteles mersul istoriei si nu s-au mai repatriat. Al doilea val - si cel mai consistent - l-au reprezentat cei ramasi in Occident, dupa trimiterea lor ca specialisti in diverse domenii, mai ales din cultura si arta. Pe cai uneori obscure si periculoase, multi intelectuali au reusit sa fuga din "raiul comunist", altora oferindu-li-se chiar sansa expulzarii, pentru a nu mai fi sortiti inchisorilor (dupa 1965-70). Exilul a continuat sa se "imbogateasca" si in "iepoca de aur", spre disperarea Securitatii, ale carei actiuni vizau, in special, anihilarea actiunilor initiate de posturile radio EUROPA LIBERA si VOCEA AMERICII. Cu toate eforturile potentatilor acelor vremuri de trista amintire, inclusiv prin infiltrarea unor galonati in civil sau sutana (!), exilul nostru a fost purtatorul unor valori si idealuri de libertate, democratie si independenta nationala, practic interzise in patria parasita, de voie, de nevoie. Scopul principal pentru care a fost creat INMER este tocmai realizarea unei imagini reale si complexe a celor care, din departare, aratau tarilor civilizate adevarata fata a Romaniei socializate si intretineau sperante in schimbarea regimului, pentru cei ramasi acasa. Sunt multiple formele de cunoastere a acelei realitati, de catre actualul public larg, cele mai importante fiind evocarile periodice ale unor personalitati si initiative din exil, editarea revistei "Caietele INMER" (dupa patru ani, nr.9 a aparut zilele trecute) si, acum trei luni, au fost inaugurate "Saloanele INMER": seri cultural-artistice consacrate vietii conationalilor, privind teme sau evenimente care evoca exilul romanesc, prin expozitii de pictura si fotografii, proiectii de filme, momente de poezie si muzica menite sa aduca in actualitate contributia marilor nostri exilati, in arta, cultura si stiinta lumii. Vom reveni cu amanunte despre acestia.