Ziua Logo
  Nr. 3987 de sambata, 21 iulie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Procesul comunismului
Securitatea si romanii din "exil, emigratie si diaspora"
-- Politia politica a regimului comunist actiona si in strainatate
Nici stabiliti in afara granitelor, romanii nu au scapat de atentia nedorita a Securitatii. Pentru acelasi fenomen, autoritatile comuniste foloseau trei termeni diferiti: exil, emigratie si diaspora. Eticheta era pusa destul de arbitrar, dupa nevoile propagandistice sau necesitatea de a justifica masurile represive.
Istoricul Mihai Pelin, care a tiparit "Opisul emigratiei politice", sublinia ca termenul "emigratie" acoperea situatia generala si majoritara a cetatenilor nascuti in Romania care au parasit tara voluntar la maturitate, pentru o lunga perioada sau definitiv, intre 1940 si 1990. Sa adaugam acestor cazuri-tip cazurile particulare ale unor personalitati plecate din tara inainte de 1940, prezentand - datorita staturii lor internationale - un interes deosebit pentru Partid si serviciile de Securitate. De asemenea, un capitol special ii cuprindea pe defectori, importanti sau nu, pe transfugi - "tradatorii", in frunte, desigur, cu Ion Mihai Pacepa. In Arhivele Serviciului Roman de Informatii si fosta Arhiva a C.C. al P.C.R., o imensa istorie umana zace gata sa fie uitata.
"Exil, emigratie, diaspora - sunt cuvinte care exprima o anumita situatie in care s-au aflat sau se afla inca o parte dintre romani in diferite perioade ale istoriei noastre nationale, respectiv cea de parasire a tarii natale din varii motive: politice, economice sau de alta natura, stabilindu-se in alte tari care le ofereau conditii pentru satisfacerea nevoilor lor de afirmare si exprimare libera..." Asa incepe volumul "Romani, in exil, emigratie si diaspora", lucrarea cercetatorilor Dumitru Dobre si Dan Talos, recent publicata de "Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc" (redactor: istoricul Mircea Suciu). Cele 21 de documente publicate vorbesc despre dezradacinare si adaptare, despre stramutare si instrainare, si - pregnant - despre o forta malefica distrugatoare de vieti si destine: comunismul si institutiile sale represive. Comunismul abia se infiripa in Romania, dar agentii sai cutreierau deja Occidentul cu ochii si urechile dupa romani. Acestia erau destul de numerosi. Fenomenul plecarii in masa a romanilor spre alte meleaguri dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, subliniaza autorii. Ei citeaza in acest sens numarul apreciabil de romani-ardeleni plecati in Lumea Noua (Statele Unite si Canada). In preajma izbucnirii celui de-Al II-lea Razboi Mondial ei numarau circa 150.000. Dupa cucerirea puterii de catre generalul Ion Antonescu, si in special dupa lichidarea rebeliunii legionare, foarte multi legionari au parasit tara. Numarul romanilor stabiliti in strainatate a sporit brusc dupa 23 august 1944, cand numerosi diplomati, militari de cariera, oameni de afaceri, ziaristi, medici, juristi, profesori universitari, care au refuzat sa traiasca intr-o tara in curs de comunizare, au parasit Romania (circa 20.000). Au urmat romanii care reuseau sa plece in misiune in strainatate si "alegeau libertatea", si romanii "rascumparati" de rudele bogate sau de oameni politici influenti. Care erau preferintele romanilor? In primul rand Franta si Statele Unite, Canada si Germania. Alte destinatii erau Elvetia, Italia, Belgia, Austria, Suedia, Spania, dar si tari indepartate precum Australia, Argentina, Venezuela etc.
Recensamantul emigratiei
La 24 februarie 1967, Sectia de Propaganda si Agitatie a C.C. al P.C.R., Ministerul de Externe si Ministerul de Interne au intocmit impreuna un referat privind situatia cetatenilor de nationalitate romana, traitori in alte tari. "Carmaciul-sef" ceruse urgent o asemenea statistica.
"Pe teritoriul tarilor capitaliste se afla in prezent cca 620.000 de persoane de nationalitate romana, majoritatea acestora fiind stabilita in Statele Unite si Canada (circa 450.000), RFG, Franta, Brazilia si Argentina", scriau raportorii. Un numar mai redus era indentificat in Austria, Spania, Italia, Anglia, Venezuela, Australia si Noua Zeelanda. 90% din ei parasisera Romania intre anii 1905-1941. Erau amintiti cei 500.000 de macedo-romani aflati in nordul Greciei, 90.000 de sasi-romani stabiliti in Germania de Vest si Austria, si cei 400.000 de evrei-romani emigrati in Israel.
Prezidiul Permanent al C.C. al P.C.R si, ulterior, Biroul si Secretariatul Partidului au dezbatut raportul si tovarasii au ajuns la concluzia ca... "romanilor din afara granitelor trebuie sa li se acorde o mai mare atentie". Si avantaje! Nu tuturor romanilor, ci numai acelora care "acceptau starea de lucruri existenta in Romania acelor ani". Raportul tragea alarma impotriva unor colonii romanesti reactionare si sublinia consolidarea "coloniilor progresiste" din SUA, Canada, Italia, Franta, Austria si Anglia. Apoi s-a trecut la analiza activitatii bisericilor romanesti si prelatiilor din strainatate si au fost propuse diferite actiuni "cultural-patriotice". Intre altele s-a luat decizia inaugurarii in diferite orase din strainatate a unor... restaurante romanesti. Oamenii vin la niste mici si la un sprit, canta lautarii (s-a decis sa se permita mai multor orchestre si cantareti sa plece cu contract in strainatate), se fac contacte, mai aluneca un secret sau un patent. Cine stie, multe se mai pot intampla la un chef prelungit. Intre alte "masuri in vederea imbunatatirii activitatii desfasurate in randul emigratiei romane", s-a hotarat sa fie detectate si "mentinerea unor relatii amicale cu sotiile de origine romana ale unor personalitati proeminente din statele respective (ca de exemplu sotia prim-ministrului francez Chaban-Delmas).
Razboiul de sase zile a zadarnicit planurile Bucurestiului
Activitatile in randul evreilor se vor axa mai mult pe linia economica ("tranzactii economice, deschiderea unor magazine si restaurante cu produse romanesti etc.") si cultural-artistice si propagandistice ("trimiterea de materiale, formatii artistice, sprijinirea unor case de cultura").
Intamplarea a facut sa cunosc bine acest deziderat comunist de a infiinta o "Casa a culturii romanesti la Tel Aviv". Liderul comunist roman Gheorghiu-Dej si stabul comunist israelian Shmuel Mikunis batusera palma pentru acest proiect, in cursul unui sprit mult prelungit la o vila a Partidului de la Sinaia. Seful comunistilor israelieni isi facea in fiecare vara vacanta in Carpati, era indragit de Gheorghiu-Dej, care avea pentru "chestiunea evreiasca" si pentru conflictul israeliano-arab mult interes. Interesul nu a murit, la Bucuresti, odata cu disparitia lui Dej, in martie 1965. Proiectul "Casei Romaniei" de la Tel Aviv nu a fost abandonat. Ca sa-l demareze, Mikunis a primit un geamantan cu dolari. Eram in acel an presedintele unei fantomatice "Asociatii culturale Romania-Israel", patronata si controlata de Partidul Comunist din Israel, si am umblat dupa un sediu. Banii existau si casa potrivita a fost gasita. Se stabilise si data semnarii contractului: 6 iunie 1967. Dar din tot planul infiintarii "Casei Romaniei" s-a ales praful. In acea dimineata a izbucnit "Razboiul de sase zile" si praf s-a facut si din Partidul Comunist din Israel.
Batea un vant innoitor, Partidul s-a scindat in doua factiuni, una "alb-albastra ("Maki", sub conducerea lui Shmuel Mikunis si a generalului Moshe Sneh) si a doua "rosie", ascultand de Moscova, ("Rakah", avandu-i in frunte pe comunistii arabi si pe evreul Meir Vilner). Si ce s-a intamplat cu banii dati de Gheorghiu-Dej? Au fost folositi la plata pensiilor pentru "tovarasii Maki", ramasi pe drumuri.
Ochii pe personalitati!
La 7 martie 1967, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. se intrunea, avand pe ordinea de zi o singura tema: activitatea in randul emigratiei romane. Participa toata floarea conducerii de partid: Nicolae Ceausescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Draghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdet, Petre Borila, Leonte Rautu, Gheorghe Radulescu, Stefan Voitec, Vasile Valcu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, Florin Danalache, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Manescu, Mihai Dalea si Vasile Pantilinet. Chiar de la inceput, Ceausescu a atras atentia asupra multor personalitati romane din emigratie de care ambasadele nu s-au ocupat. Aceste "personalitati" devenisera obsesia Bucurestiului comunist si in special al Securitatii. Integrati perfect in tarile de adoptie, aveau casele si familiile lor, erau bine implementati in viata economica, stiintifica si cultural-artistica, dar tocmai din acest motiv se aflau in obiectvul Securitatii romanesti. Listele intocmite de agentii de la fata locului, completate cu datele "de acasa", se aflau pe biroul lui Ceausescu si acesta cerea, batand greu cu pumnul in dosar, sa fie "atrase" prin toate mijloacele "personalitatile influente". Listele cuprindeau sute de nume, intr-adevar stralucite. Unii s-au lasat momiti, au fost invitati in tara natala, semnau cate o relatare "pozitiva" din sejurul lor romanesc, participau la sindrofiile ambasadelor romanesti, se bucurau cand le aparea vreo lucrare la Bucuresti. Totusi, marea intelectualitate romaneasca din exil a ramas, in ansamblul ei, anticomunista.
La sedinta amintita s-a vorbit si despre subventii. S-a pomenit de sume de cate 5000 de dolari, platite in strainatate. Nu stim cui, pentru ca "omerta", legea mafiota a tacerii, functiona si in sedintele Olimpului comunist. Ceausescu insusi a atras atentia ca chestia aceasta cu cele 5000 de dolari sa nu figureze in stenograma, dar "se intelege ca propaganda nu poti face fara bani". Petre Lupu intreaba daca in actiunea de propaganda au fost "prevazuti si calugarii", Ceausescu il linisteste, "da, au fost prevazuti". In plus "am trimis in SUA pe Moses, care a facut mai mult decat ambasada". (E vorba, desigur, de rabinul-sef Moses Rosen).
In vizorul Securitatii
Nu tot ce a intreprins Securitatea vizavi de personalitatile originare din Romania care traiau in strainatate este reflectat de documente. Deosebit de interesante sunt listele cu nume. Merita sa le frunzarim. Securitatea il informa pe Ceausescu ca in Franta, de pilda, traiesc scriitorii Emil Cioran, Martha Bibescu, Virgil Constantin Gheorghiu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, fostul ministru si deputat Grigore Gafencu, actrita Elvira Popescu, profesorii Bazil Munteanu, Jean Cantacuzino, Gustav Pordea, Emil Turdeanu, Octav Nandris, Hugo Ramniceanu, marele mason Marcel Schapira, criticul de arta Ionel Jianu, istoricul Neagu Djuvara, avocatul Leonid Mamaliga (infiintase in locuinta sa din Paris un cenaclu literar la care au participat nu numai scriitori din emigratie, ci si oameni de cultura romani - turisti in Franta), pictorii Magdalena Radulescu, Natalia Dumitrescu, Alex Istrati, fostul ministru de Interne Nicolae Penescu, inginerii si oamenii de afaceri Ion Bratianu, Petre Carp, Alfred Fishler, dirijorii Marius Constant si Traian Popescu, muzicologul Antoine Golea, colectionarul de arta Gheorghe Raut, Mihai Sturza (functionar la Ministerul de Externe), industriasul Hugo Ramniceanu (copropietar al firmei Valmon, importa anual produse textile romanesti de cca doua milioane de dolari), Gavril Brola (director general al firmei "Generale Thermique", autor de inventii si de carti de specialitate), ziaristul Martin Economu (proprietar al ziarului "Le Petrole"), Michel Fagadau (director al Teatrului "Gaite-Montparnasse), regizorul de filme documentare Paul Barbaneagra, Alfred Fischler (presedintele firmei "Compagnie europeene de cereales"), Alexandru Theodorescu (mare actionar la banci elvetiene si americane, propietar al unei colectii valoroase de arta).
In Italia traiau industriasul Constantin Dragan, dirijorul Sergiu Celibidache, pictorul Eugen Dragutescu, scriitorul Dan Petrasincu; in Spania profesorul Alexandru Cioranescu, ziaristul Pamfil Seicaru, scriitorul Horia Vintila, fostul sef al Miscarii Legionare si prim-ministru al "guvernului-fantoma" romanesc de la Viena Horia Sima; in Statele Unite - profesorul Mircea Eliade, fostul ministru de Externe Constantin Visoianu, biochimistul laureat al Premiului Nobel George Palade, fostul ambasador Alexandru Cretzianu, fostul prim-ministru generalul Nicolae Radescu, profesorul de fizica atomica Mihai Fotino, istoricul Stefan Fischer-Galati, fostul sef legionar preotul Viorel Trifa, inginerul Nicolae Dates (proprietarul a trei fabrici de produse chimice cu capital de milioane de dolari), dirijorul Ionel Perlea; in Anglia - publicistul Miron Grindea, omul de afaceri Ion Ratiu, dirijorul Constantin Silvestri, profesorul Barbu Zevedei, fostul ambasador Victor Tilea, bancherul Dinu Laponte, industriasul Mihai Carciog; omul de afaceri Beza; in Argentina - Alina Laplasa, fiica savantului Nicolae Iorga, in Brazilia - profesorul in aviatie Francu Mateescu; in Canada - ziaristul Aron Bolca; in Germania - inginerul Dinu Baciu (Siemens), scriitorul Petru Dumitriu, comedianul Mircea Crisan, poetul si profesorul Horia Stamatu, profesorul Eugen Coseriu; in Noua Zeelenda - Dumitru Voulgaris (proprietarul reastaurantului "Parisienne); in Venezuela - industriasul Ion Radulescu, inginerii Paul Constantino si Ion Trifu; in Uruguai - scriitorul Eugen Relgis; in Australia - scriitorul Lucian Boz, inginerul Petre Rocka s.a
Varfurile unui iceberg urias. Fiecare nume avea dosarul sau si se afla in "lucru". O atentie majora s-a acordat, de pilda, lui Alexandru Theodorescu, posesorul unei averi uriase. Nu avea copii, era foarte batran, coresponda cu o sora de la Bucuresti. Atat sorei, cat si fiului acesteia, li s-au permis lungi sejururi la Paris. Toate eforturile puteau fi benefice, era vorba doar de un testament uluitor care lasa mostenire sute de milioane de dolari.
Tesu SOLOMOVICI 
 Afisari: 3219  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 16 Afiseaza toate comentariile  
Nea Tesule,   de Aladin
Din pacate   de Virgil Ciuca
Pai Mos Grigore..eu asa am fost de cand ma stiu..   de Virgil Ciuca
Rudolf Hess si Pacepa ?   de ionion
Virgil Ciuca,   de haril
Tesule,   de Kroko
focarul de securisti dintr-o tara este in primul rand   de ionion
Putin despre originari si de origine..   de Virgil Ciuca
Consiliul Universal al Securistilor am constatat ca 70% suntem in strainatate si numai 30%   de ionion
Marea gresala a comunistilor romani..   de Virgil Ciuca
INAINTE DE 1989, POSIBIL SI ACUM toate adresele de domiciliu, resedinta ale tuturor romanilor din   de Huhu extraterestrul
Adevaratii IMIGRANTI POLITICI au fost acei 20 000 dupa august 44- restul ? sa nu exageram !   de ionion
He-heeee   de vlad_tzepesch
Mina cea lunga a Securitatii   de indel
Articol bun si documentat   de mediator
Agentul Teshu 0066   de Ion Caramache
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Securitatea si romanii din "exil, emigratie si diaspora" (3219 afisari)
 Bombardierele rusesti fac manevre langa Scotia (3043 afisari)
 Basescu s-a tradat? (3038 afisari)
 Americani, vi se pregateste ceva! (2654 afisari)
 Efectul Coldea (2362 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.19359 sec.