Ziua Logo
  Nr. 3975 de sambata, 7 iulie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Comorile secrete
-- Pamantul Romaniei ascunde sute de tezaure * Doar 10% dintre acestea au fost scoase la lumina * Cautatorii stiu multe locatii, dar nu vor sa vorbeasca pentru ca nu mai au incredere in autoritati
Doar 100 de oameni au dreptul, oficial, sa caute comori pe teritoriul tarii noastre. Sunt membri ai Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania si au legitimatii care ii feresc, cel putin teoretic, de sicanele autoritatilor. Din spusele celor care au facut din cautarea comorilor un hobby, tezaurele scoase la lumina pana acum la noi nu reprezinta decat 10% din cele ascunse in Romania de-a lungul timpului. Restul de 90% asteapta sa fie dezgropate. Cautatorii de comori cu patalama sustin ca stiu multe locatii in care se ascund tezaure, dar nu le vor divulga pentru ca nu mai au incredere in reprezentantii statului roman.
Desigur, daca te declari cautator de comori intr-o comunitate, toata lumea te va privi cu suspiciune si vei fi etichetat drept nebun, dar toti vecinii vor fi pe urmele tale daca iti iei sapa la spinare si te duci pe coclauri sa scormonesti. Toti se gandesc: o fi el nebun, dar daca are dreptate? Cautatorii de comori specializati pe acest domeniu au aparut, din cate se stie, prin secolul al XIX-lea, cu tot ce presupune aceasta indeletnicire: harti, legende, aventuri, chiar si crime. In Romania apar legende despre cautatori de comori celebri la inceputul secolului al XX-lea, in special in jurul anilor 1920. Dupa 1945 comunistii romani au pus un puternic control asupra a tot ce era metal pretios, iar cautatorii de comori au intrat intr-un con de umbra. In paranteza trebuie spus ca putin din aurul confiscat de comunisti a ajuns in vistieria statului, cea mai mare cantitate intrand in buzunarele celor care faceau investigatiile, fie procurori, fie militieni. Dupa 1990, lucrurile s-au schimbat oarecum, oricare cetatean roman avand voie, teoretic, sa caute averile ascunse de daci, haiduci, regi, revolutionari etc. Practic insa, sicanele au continuat si dupa ce a cazut Ceausescu, atat in ceea ce priveste legislatia - foarte parsiva in sensul ca iti da voie sa cauti comori, dar te obliga sa le predai statului - cat si modul in care acesti oameni sunt tratati de oficialitati. Asta a facut ca toti cautatorii de comori din Romania sa continue sa se teama de stat. De obicei, ei nu pot fi abordati decat printr-o recomandare speciala venita din partea altui membru al grupului din care fac parte. Practic, sunt cateva mii de persoane care cauta comori in toata tara, unii singuratici, altii in grupuri. Pentru unii este un hobby, pentru altii doar un mod de a te imbogati. Cei mai multi sunt in Constanta si Mehedinti. Pentru a separa graul de neghina, un grup de mehedinteni a hotarat sa creeze o asociatie si sa emita legitimatii acelor membri care sunt oameni respectabili - cam 100 la numar, deocamdata. "Intentia Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania este sa ridice aceasta indeletnicire la statutul pe care il are in Occident", spune istoricul Ioan Blaj, unul din membrii fondatori ai asociatiei si un infocat cautator, incepand cu anul 1978. Simplul fapt ca Ioan Blaj a acceptat sa vorbeasca deschis cu presa arata ca lucrurile incep sa se schimbe. Pentru a-si atinge telul, asociatia trebuie sa rezolve doua probleme esentiale: sa modifice legislatia si sa scape de impostori.
Dosarul "Aurul dacic"
In acest moment, pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia se afla in desfasurare procesul "Aurul Dacilor", privind disparitia mai multor bratari dacice.
In 7 iulie 2005, Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea in judecata a 13 persoane sub acuzatiile de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, santaj, efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate in situl arheologic Sarmisegetuza Regia si sustragerea a doua tezaure alcatuite din 15 bratari dacice de aur, evaluate la 1,5 milioane de euro, care ar fi fost traficate ilegal pe piata neagra din tara si strainatate.
La sfarsitul lunii iunie, procurorii au decis insa neinceperea urmaririi penale in cazul lui Adrian Nastase, Dan Iosif, Ioan Talpes, Gabriel Bivolaru si Sergiu Nicolaescu, stabilind ca cei cinci nu au nici o legatura cu acest caz.
Piata neagra e la Timisoara
Conform informatiilor detinute de cautatori, asemenea manevre cu comori s-au facut si dupa 1990. Exista persoane cu functii mari in statul roman care fura tezaure si le vand in strainatate. Tranzactiile se fac la Timisoara. Iar cei care nu au protectie politica risca foarte mult. De aceea cautatorii sunt discreti.
"Pe de alta parte suntem in posesia unor informatii foarte pretioase, conform carora numai in zona din sud-vestul Romaniei exista cateva sute de tone de comori ascunse. Tezaurele scoase la lumina pana acum in tara noastra nu reprezinta decat zece la suta din cantitatea de comori ascunse aici incepand cu stravechimea. Restul de 90 la suta asteapta sa fie dezgropate. Vorbim de locatii deja cunoscute. Noi le-am putut scoate la lumina, dar nu o vom face decat dupa ce vom avea convingerea ca lucrurile merg pe un fagas normal in Romania. Sunt istoric, iar pentru mine si cei ca mine cautarea comorilor este arheologie, e un hobby. Noi nu suntem banditi, dimpotriva, vrem sa-i scoatem pe impostori din aceasta tagma", spune Blaj.
O data la doi ani au loc sedinte regionale ale cautatorilor, unde se fac schimburi de informatii, atat in ceea ce priveste hartile nou aparute pe piata, cat si despre aparatura folosita. Cautatorii sunt si ei separati pe specialitati: unii sunt simpli detinatori de informatii, respectiv cunoscatori de legende sau posesori de harti, altii se pricep la descantece - o comoara nu se dezgroapa oricum, pentru ca poate fi blestemata, de aceea sunt mai multe tipuri de ritualuri pentru neutralizarea blestemelor - iar altii, foarte rari, sunt oameni care stiu sa decripteze documentele secrete privind locul unde sunt ingropate obiectele cu pricina. Ioan Blaj este unul din specialistii in decriptari.
BNR detine hartile catorva comori
"Hartile de care dispunem provin in general din Banat, zona batuta de o gramada de imperii timp de peste 2000 de ani.
Majoritatea sunt din secolele XVII - XVIII. Au fel de fel de insemnari, de coduri care trebuie descifrate. Hartile sunt foarte scumpe, nu se intra usor in posesia lor. Cei care cauta in situri arheologice nu sunt cautatori adevarati, comorile nu sunt acolo, noi stim acest lucru. Este adevarat ca in zona Banatului sunt cateva sute de tone de comori ascunse. Nu sunt povesti, exista documente in acest sens. Chiar si Banca Nationala a Romaniei detine unele harti. Pe timpul lui Ceausescu au venit reprezentanti ai BNR, impreuna cu militienii, sa caute comori la Fantana Robului, un loc in muntii din Mehedinti. Au sapat in locul indicat de harta lor si au gasit o piatra pe care era sculptat un semn. Era o cheie, asa cum ii spunem noi. Comoara cautata chiar exista, dar e ascunsa in alta parte. Ei nu stiu sa le descifreze", a spus razand Ioan Blaj.
Statul da 100 de lei pe un coson dacic
"Un coson dacic, de pilda, poate fi vandut in Occident cu suma de 5000 de euro fara nici o problema. Se considera ca cel care l-a gasit este proprietarul lui de drept - asta in afara de cazurile in care vorbim de bunuri care trebuie sa intre in patrimoniul statului respectiv si care sunt rascumparate la valoarea lor de pe piata libera de la cel care le-a gasit. Adica, pe ansamblu, e o simpla relatie intre colectionari. La noi, Ministerul Culturii plateste doar un milion de lei (100 RON) pe coson - asta fiind doar una din problemele acestei activitati in Romania. Adica, tu duci bunul gasit, statul ii evalueaza pretul la cat doreste si din acest pret iti da o treime. Trebuie schimbata legislatia, in sensul ca cel ce gaseste o comoara trebuie sa devina proprietarul ei de drept, asa cum se intampla in Vest. Daca statul considera ca descoperirea trebuie sa devina obiect de patrimoniu, o cumpara la valoarea de pe piata libera. Mai departe, in Romania nu ai voie sa iesi cu detectorul de metale in teren, vorbesc de terenuri proprietate privata, decat daca anunti politia si autoritatile locale. Sunt considerat un potential infractor doar pentru simplul fapt ca am aparatul in masina. In Germania, de pilda, sunt 250.000 de cautatori de comori care cauta oricand cu orice aparatura doresc si nu are nimeni nici o treaba cu ei. Asta pe de o parte. Dar mai sunt si alte probleme", ne-a declarat Ioan Blaj.
Dintr-o galeata de aur i-au lasat 200 de grame
"Nici nu va dati seama cati oameni au aur ingropat in curte de inaintasii lor, dar nu au curaj sa il scoata. Sau daca il scot il ascund in alta parte, pentru ca le este frica de stat. Daca il declara i se confisca imediat, pentru un motiv sau altul. Cunosc un caz in care omul a declarat o galeata cu monede din aur. In final a aparut un document in care el declara ca acel aur avea greutatea de 200 de grame. Despre restul nu se mai stie nimic. Cata bataie a luat, numai el stie... Dar se intampla lucruri chiar mai rele, persoane importante din Romania lucreaza cu anumite grupuri de cautatori neoficiali. Primii ofera protectie la nivel politic, altii ofera informatii. Banii se impart intre ei. Toate siturile arheologice distruse de asa-zisi cautatori de comori sunt operele acestor hoti. Sa dau un exemplu: in 1986 au venit in zona Cerna Varf cateva transportoare blindate pline cu soldati, impreuna cu oficiali de la Bucuresti. Au sapat, au incarcat cateva lazi intr-un transportor blindat si dusi au fost. Exista martori oculari in viata care au recunoscut personajele, azi in posturi cheie ale statului. Ce s-a ridicat de acolo si ce destinatie a luat incarcatura?", a mai spus Blaj.
Pagina realizata de I. GOLEA 
 Afisari: 3119  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 6 Afiseaza toate comentariile  
INTRBARE ?   de ADRIAN2
Re: ionion   de M_D_L
aberatii ....   de BanuMaracine
Bre Ioane, cat primesti de la Agentie, pe luna?   de M_D_L
Noi, securistii romani, asa am reusit sa ne incropim si noi acolo niste banishori, am sapat,   de ionion
Stai sa ma duc in beci sa-mi inumar cosoanele ,   de ionion
A r h i v a
  Evul Mediu din Kosovo    4 comentarii
  Promovarea turismului a ajuns pe masa DNA    
  Majorarea pensiilor la mana lui Basescu    5 comentarii
  Accidente in lant pe Autostrada Soarelui    3 comentarii
  Vaduva Neagra a invadat plaja dintre Agigea si Eforie    1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 Bilderberg 2007: "Inaltii prelati ai globalizarii" la Istanbul (3141 afisari)
 Comorile secrete (3119 afisari)
 Romanii de dincolo de granitele Romaniei (2590 afisari)
 Balcicul Reginei Maria (2317 afisari)
 Evul Mediu din Kosovo (2196 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02975 sec.