Ziua Logo
  Nr. 3975 de sambata, 7 iulie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare Ultrasecrete
Pericolul structurilor informative paralele
-- Dupa 1990, domeniul sigurantei a fost destructurat, prin crearea unor noi servicii secrete, cu o partajare difuza a competentelor uIn paralel, intregi retele informative au fost privatizate
Anterior anului 1990, in Romania au existat trei servicii de informatii: doua subordonate Ministerului de Interne, sub ceea ce s-a numit Departamentul Securitatii Statului (structuri denumite in prezent SRI si SIE), altul in subordonarea Ministerului Apararii Nationale (structurile care in prezent sunt denumite DGIA). Toate aceste entitati si-au impartit competentele (mai judicios sau nu) in sfera sigurantei nationale Imediat dupa revolta din decembrie 1989, armata a subordonat toate structurile informative. In intregul sau, Securitatea era pusa la zid, militia era inocenta, doar armata fiind atunci ingerul izbavitor.
Descentralizare sub comanda armatei
Dupa subordonarea tuturor serviciilor de informatii care apartinusera Securitatii, exponenti ai armatei care trebuiau sa-si acopere propriile vinovatii (intre acestea cele de a fi ordonat, la Timisoara, Cluj si Sibiu, deschiderea focului, iar la Bucuresti asasinarea uslasilor condusi de colonelul Trosca), s-au sustinut reciproc spre a urca in ierarhia militara si in alte demnitati ale statului care le ofereau protectie. Unii au ajuns ministri, sefi ai Marelui Stat Major al Armatei, sefi de mari unitati, toti cu mai multe stele de general. Doar Securitatea a fost demonizata in intregul sau, fiind inlaturati ofiteri de inalt profesionalism (precum Teodorescu Filip, cel care-l demascase pe Laszlo Tokes ca agent al unei puteri straine), altii ajutati sa dispara in conditii suspecte (precum colonelul Ardeleanu, fostul sef al Brigazii Antiteroriste). Ulterior, din ceea ce a reprezentat sfera serviciilor de informatii, armata si-a luat partea leului.
Dupa 1990, domeniul sigurantei a fost gestionat intr-o conceptie axata pe ideea destructurarii vechiului sistem si inlocuirea sa cu noi entitati specializate, mai multe ca numar, spre a fi prevenita tentatia centralizarii puterii. Au aparut, astfel, noi servicii secrete, cu o partajare difuza a competentelor, care nu a condus la eliminarea paralelismelor si suprapunerilor de sarcini.
In context au aparut noi servicii precum 0215 al MI (cel subordonat Ministerului Justitiei) si S.T.S., ale caror competente anterior erau cuprinse in sarcina Securitatii Statului. Componenta contrainformativa a MApN - fosta Directie a IV-a din structura Securitatii Statului - a fost trecuta, cu organigrama, logistica si arhiva, in componenta structurii informative a MApN, actuala DGIA. Fosta Directie a VI-a, cercetari penale, a fost desfiintata.
Dar ce s-a intamplat cu institutiile de acoperire ale fostei Securitati nu prea se stie ("Dunarea" si multe componente ale fostelor ICE-uri contribuitoare ca asa-numitele AVS - aport valutar secret). Problema genereaza multe intrebari, fiind tot mai evidenta concluzia ca pe aceasta cale, scapata de sub controlul noilor autoritati, s-au ivit miliardarii de carton care paraziteaza economia Romaniei.
Privatizarea Securitatii
Fostii ofiteri din firmele de acoperire ale Securitatii, din fostele ICE-uri, implicati in diverse operatiuni speciale (benefice economiei statului inainte de 1990) sunt cei care, ulterior, au devenit oameni de afaceri prosperi, preponderent in interes propriu, nu in cel al Romaniei.
Acestia se aflau deja in tranzactii pe care le-au continuat, cunosteau partenerii externi, modul de lucru pe diverse relatii, controlau balanta dintre cerere si oferta pe care se putea actiona, erau avizati in privinta regulilor economiei de piata. Ca urmare, ei au fost primii jucatori romani in capitalismul neaos dambovitean.
Majoritatea celor la care ne referim au fost la post in exterior, in agentiile economice si alte genuri de reprezentante economice ale Romaniei, ori au activat pe cont propriu in strainatate, in diverse firme. Dupa revenirea lor in tara, ulterior anului 1990, au initiat diverse afaceri, infiintand firme in care se regasesc, cu predilectie, fosti ofiteri de informatii pensionati (cei mai multi inainte de termen). Daca se fac investigatii consistente, se descopera ca marii patroni sunt fosti ofiteri acoperiti sau agenti, care au, pe post de consilieri, fostii lor ofiteri de legatura din tara. Ulterior, in firmele respective au fost adusi alti fosti colegi sau rude apropiate ale acestora (fii, soti, gineri, nurori, etc.).Totul functioneaza perfect legal pentru ca nu exista nici o norma juridica menita sa sanctioneze "privatizarea" relatiilor personale, a deprinderilor si cunostintelor in materie de comert exterior create inainte de 1990 in contextul indeplinirii unor sarcini de serviciu in folosul statului.
Pe de alta parte, trebuie sa admitem ca noile autoritati au gresit, indepartand, fara motive intemeiate, multi dintre fostii ofiteri de informatii cu experienta in domeniul economiei capitaliste si cu relatii utile in diverse state ale lumii, doar pentru "vina" de a fi activat sub cupola fostei Securitati. Greseala a fost prompt speculata de oameni de afaceri intreprizi, romani si straini, care au cooptat fosti ofiteri de informatii in propriile firme, contand pe pregatirea deosebita a acestora, pe spiritul de disciplina si fidelitatea lor, speculand uneori frustrarile celor indepartati pe nedrept din serviciile in care au activat anterior, motivandu-i material.
Si mai grav a fost faptul ca, spre deosebire de importante servicii speciale straine care practica diverse formule de utilizare a potentialului informativ al ofiterilor in rezerva (oferindu-le posibilitati optionale de a activa coordonat in diverse institutii si firme, de stat ori private), institutiile similare romane au cultivat o perioada de timp ideea conform careia fostii ofiteri de informatii ar constitui un pericol pentru noile structuri. Sub pretextul protectiei contrainformative, cadre de comanda din noile structuri informative au interzis tinerilor ofiteri sa intretina relatii cu fostii lor colegi pensionati.
Pe de alta parte, insa, persoane care s-au aflat la varful conducerii serviciilor secrete, dupa incetarea mandatului lor ori dupa trecerea in rezerva, si-au deschis diverse afaceri, cooptand anumiti subordonati care activasera in puncte cheie (uneori determinandu-i sa se pensioneze inainte de termen).
Aceasta este o tema care merita sa fie atent investigata. Estimam ca astfel vor fi descoperite legaturi surprinzatoare, inclusiv cu personaje din lumea afacerilor care, temporar, s-au aflat in atentia serviciilor secrete, ori trebuie sa faca obiectul preocuparilor lor.
La limita legii
In diverse cercuri (avizate) se afirma ca importanti oameni de afaceri patroneaza veritabile structuri informative (paralele celor oficiale) cu penetrari in cele mai inalte paliere de decizie in stat. O serie de evenimente la care asistam (cum ar fi spre exemplu demisiile sotilor Saftoiu) par sa confirme asertiunea facuta.
Problema posibilelor retele informative paralele a fost dezbatuta in presa in anii anteriori, cand atentia a focalizat asupra unor societati comerciale, firme de securitate si paza, redactii ori partide, in care activa un numar semnificativ de foste cadre militare (din serviciile secrete, MI si MApN).
Legea 51/1991 interzice crearea si functionarea structurilor informative paralele, dar pana in prezent nu a fost instrumentata juridic nicio astfel de speta, desi frecvent apar indicii ale derularii de activitati informative secrete in afara cadrului legal. (...)
Desi serviciile secrete, prin insasi menirea lor, se afla in slujba institutiilor statului, a persoanelor juridice si fizice din societate, reactiile opiniei publice fata de utilizare in secret a mijloacelor specifice de catre acestea sunt, de regula, potrivnice. Parte a reactiilor mentionate sunt rod al conjunctiei dintre ignoranta si efectul demonizarii fostei Securitati, cultivata insistent prin vectorii de influenta ai unor interese care nu doresc consolidarea sistemului de siguranta al Romaniei, transland vinovatiile Securitatii asupra noilor structuri de informatii. Curentul de opinie amintit, desi injust pe fond, este greu de parat in conditiile in care persoane aflate in pozitii de comanda ale serviciilor secrete, dupa parasirea posturilor avute, au furnizat dovezi consistente de incorectitudine in privinta utilizarii informatiilor la care au avut acces. In presa au fost relevate astfel de situatii privind pe anumiti fosti sefi de servicii secrete, adjuncti ai acestora, sefi de unitati. Din pacate, vinovatiile lor sunt raspandite, difuz, si asupra subordonatilor. In ierarhiile piramidale in care se afla ca simplii executanti, subordonatii au fost pusi in demersuri ignobile, fara sa fi constientizat acest lucru.
In practica tuturor serviciilor speciale (oriunde si oricand), un ofiter de informatii executa misiuni sub imperiul regulilor stricte de secretizare si compartimentare, fara a cunoaste sensul, dimensiunile, scopul si efectele de ansamblu ale operatiunilor la care participa. El poate, si trebuie, sa discearna inscrierea propriilor actiuni in limitele legale, nu si pe cele derivate din intregul demers in care a fost implicat prin comanda ierarhica.
Practici neortodoxe
Operatiunile speciale, inclusiv cele derulate in sfera economica, au fost si sunt necesare oricarui stat, in conditiile derularii pe plan mondial a unei competitii dure. Singura conditie care nu trebuie negociata sub nici un motiv o reprezinta derularea acestora in interesul statului, cu un control deosebit de strict. Exista dovezi concludente ca, dupa disparitia vechiului regim, in toate fostele state socialiste, inclusiv in Romania, anumite operatiuni speciale aflate in derulare au fost "privatizate" de cei care le coordonau impreuna cu actorii implicati. Pe aceasta cale s-au constituit grupurile de interese care au nascut miliardarii actuali.
Rusia ofera cele mai semnificative exemple in acest sens, in conducerea oligarhiilor petrolului si gazelor naturale fiind prezenti fosti ofiteri ai KGB. In fostele state socialiste, inclusiv in Romania, grupurile de interese s-au constituit din fosti ofiteri si agenti deplin acoperiti, insinuati in intregul sistem economic, indeosebi in fostele structuri de comert (intern si extern). Acestia se aflau deja in pozitii cheie ale mecanismelor economice care conlucrau cu parteneri externi, cunosteau oportunitatile de cooperare in noi operatiuni.
Dupa revigorarea, in noile structuri informative, a segmentelor strict specializate pe utilizarea ofiterilor acoperiti, noul potential a fost utilizat pe formule similare, sub o comanda mult restransa, in reguli la care comisiile parlamentare de control si chiar CSAT nu au acces.
Pe aceste coordonate punem sub semnul intrebarii initiativa unor fosti sefi de servicii secrete, care, impreuna cu un fost sef de structura a ofiterilor acoperiti, au incercat sa creeze o firma (unde, conform datelor, neverificate pe care le detinem, provenite "pe surse", ar fi urmat sa fie cooptati ofiteri acoperiti, care au disparut misterios din evidentele ultrasecrete ale serviciilor de care au apartinut).
Banuieli cu privire la practici mai putin ortodoxe se degaja si din faptul ca fosti sefi de structuri ce presupun prezenta ofiterilor acoperiti sau care dirijau circuitele financiare in sistem sunt in prezent recuperati pe functii de consilieri in conducerea serviciilor secrete. In aceeasi ordine de idei se pune si intrebarea de ce functioneaza in interiorul serviciilor secrete structuri al caror obiect de activitate nu se justifica, conduse de apropiati ai fostilor directori (care nu au avut si nu au nimic comun cu activitatea secreta de informatii, nici macar cu preocupari complementare acesteia).
Solutii necesare
Schimbarile la varf in conducerea serviciilor secrete de informatii si, mai ales, ale legilor in domeniul sigurantei, ar trebui sa constituie momentul unor clarificari pe fond a numeroase aspecte precum:
- fixarea unor norme exigente si unitare in privinta utilizarii ofiterilor acoperiti, a initierii si derularii de operatiuni speciale, cu un control strict exercitat de CSAT si o comisie parlamentara unica.
- verificarea temeinica a evidentelor privind crearea si utilizarea ofiterilor acoperiti in toate serviciile secrete si structurile departamentale; a fondurilor cheltuite in aceste segmente, a modului de valorificare a informatiilor furnizate de acestia. (In context sugeram verificarea masurii in care, la trecerile in rezerva, ofiterii de legatura au predat succesorilor lor ofiterii acoperiti pe care i-au avut in contact. Desigur astfel de verificari sa nu fie facute sau coordonate de "consilierii" recuperati).
- stabilirea judicioasa, in limite legale, institutionale si operationale, a rolului pe care fiecare serviciu secret de informatii trebuie sa il ocupe (cu delimitari clare ale competentelor, SRI, SIE, DGIA, dar si a celorlalte structuri departamentale, inclusiv DIICOT), precizarea vocatiei exclusiv externa a SIE.
In contextul legiferarii noului pachet de norme juridice in domeniul sigurantei trebuie sa fie atent stabilite competentele fiecarei structuri spre a fi evitate suprapunerile de sarcini si paralelismele care genereaza atitudini concurentiale si, adesea obstructioniste. Acestea faciliteaza posibilitatile de structurare si functionare a retelelor paralele, cele mai multe pe segmentele in care sunt utilizati ofiteri acoperiti. Sunt necesare precizari cu privire la structurile informative care au dreptul de a utiliza ofiteri acoperiti, in ce limite si in ce activitati, se impune stabilirea unor reguli stricte privind valorificarea informatiilor furnizate de acestia. Aceleasi cerinte, cu posibilitati reale de control se impun in privinta operatiunilor speciale, indeosebi a celor ce privesc activitati circumscrise sferei economice si comerciale.
Altfel pericolul structurilor informative paralele se va mentine, va exista in continuare tentatia "privatizarii" unor componente din sfera muncii secrete de informatii in dauna societatii.
Razvan IONESCU - Presedintele Asociatiei pentru securitate si cooperare regionala "Alianta" 
 Afisari: 1314  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 10 Afiseaza toate comentariile  
Ce profesie aveti Domnia Voastra M_D_L?   de victor81
Declinul facultatilor de fizica (IV)   de M_D_L
Care-i necazul?   de John.Valjean
Declinul facultatilor de fizica (III)   de M_D_L
Re: Mos Grigore, georgems   de M_D_L
Re: neamtu tiganu   de M_D_L
"Adeverinta" de invatamant superior (sample)   de M_D_L
Declinul facultatilor de fizica (II)   de M_D_L
Declinul facultatilor de fizica (I)   de M_D_L
Plauzibil !?!   de DonS
A r h i v a
  Romanii de dincolo de granitele Romaniei    6 comentarii
  Bilderberg 2007: "Inaltii prelati ai globalizarii" la Istanbul    4 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Bilderberg 2007: "Inaltii prelati ai globalizarii" la Istanbul (3141 afisari)
 Comorile secrete (3119 afisari)
 Romanii de dincolo de granitele Romaniei (2590 afisari)
 Balcicul Reginei Maria (2317 afisari)
 Evul Mediu din Kosovo (2196 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02726 sec.