V-ati intors recent din Irak. Puteti sa ne spuneti cate ceva despre misiunea dumneavoastra acolo? Am condus misiunea de prevenire si reconstructie pentru ajutorarea provinciei Diyala, de la nord de Bagdad, in special in ceea ce priveste dezvoltarea economica, dar mai ales in ceea ce priveste dezvoltarea unui echivalent al Consiliului judetean, care sa functioneze in mod eficient. Am stat acolo aproximativ noua luni, pana la inceputul anului acesta. Cum ati depasit impedimentele provocate de situatia din regiune? Am locuit la o fosta baza militara operationala, de la care ne deplasam in oras pentru a participa la intrevederile cu guvernatorul provinciei si adjunctii acestuia, dar si cu alti oficiali, aproape in fiecare zi a saptamanii. Ne deplasam in vehicule Humvee, cu veste antiglont pe noi. Au existat ceva probleme, insa, per ansamblu, am fost foarte bine protejati de Armata SUA. Dupa atatea luni petrecute acolo, ati putea estima cand se va termina razboiul din Irak si cand, deci, se va retrage Armata americana? Exista mai multe variante propuse. Nu stiu cand anume se va opri, deoarece prezenta americana in regiune reprezinta doar unul din factorii acestei situatii deosebit de complexe, in care sunt implicati si alti factori, inclusiv terorismul, ambitiile grupurilor etnice si religioase, nefericita relatie dintre siiti si suniti, ca sa nu mai vorbim de relatiile intre siiti sau intre suniti. Cand se vor retrage SUA? Nu pot sa raspund nici la aceasta intrebare, insa, avand in vedere alegerile care vor urma si sentimentul general al populatiei americane, potrivit caruia nu facem nimic bun in Irak, cred ca lucrurile trebuie sa se imbunatateasca in curand, altminteri Congresul va impune un calendar al retragerii asupra Armatei SUA. Cred ca pana in vara se va clarifica daca ne vom retrage in curand sau vom ramane pe termen lung. Cum decurge reconstructia Irakului? Nu prea bine. Exista doua mari probleme: una dintre ele ar fi faptul ca Guvernul de la Bagdad nu a reusit sa adopte legislatia necesara implementarii Constitutiei, asadar nu exista un set de legi asupra caruia se se fi convenit. Unii folosesc normele Autoritatii Provizorie de Coalitie, altii legislatia din era Saddam sau din perioada de dinainte, iar aceasta a paralizat eforturile de reconstructie. In plus, nu se poate vorbi de drept civil sau comercial, ceea ce ingreuneaza activitatea firmelor din regiune. O alta problema, deosebit de acuta si care necesita o solutionare imediata, o reprezinta violenta. Persoanele contractate sunt omorate, rapite sau amenintate. Violentele de pe plan local nu permit desfasurarea demersurilor de reconstructie asa cum ar trebui. Avand in vedere faptul ca ati petrecut acest timp la fata locului, care ar fi recomandarea dvs. catre partile implicate in conflict? Cum ar trebui sa abordeze Administratia razboiul din Irak? Cred ca ar trebui avute in vedere mai multe aspecte, de o importanta deosebita. Unul dintre acestea il reprezinta faptul ca situatia din Irak reprezinta, cu adevarat, un nou tip de confruntare, deoarece, in primul rand, nu exista doua tabere distincte, dar si pentru ca, in majoritatea razboaielor, beligerantii lupta pentru a obtine controlul asupra unui teritoriu sau asupra unor resurse iar altii, nu vor sa obtina controlul, ci vor sa perpetueze haosul, ceea ce face foarte dificila abordarea situatiei. Este vorba despre un razboi care trebuie abordat politic, nu militar. Am un respect enorm pentru Armata SUA, care este foarte buna, insa este vorba despre o armata, si, ca orice armata aceasta este instruita sa lupte, nu are exercitiul politicii. Asadar, modul in care se raporteaza Armata SUA la ceilalti actori ai SUA este foarte important. Impulsul ar trebui sa fie unul politic, iar Armata ar trebui sa il urmeze. In al doilea rand, este nevoie de o strategie mai elaborata. Din motive pe care nu le inteleg, in anii trecuti am inceput sa vorbim numai cu entitatile pe care le consideram acceptabile. Nu cred ca asa trebuie sa se comporte diplomatii. Diplomatii trebuie sa vorbeasca cu toata lumea, indiferent daca sunt sau nu de acord cu opiniile exprimate de interlocutori. In Irak, insa, nu putem rezolva problema asa. Credeti ca acelasi lucru este valabil si in Romania? Sigur ca da! In Romania, de exemplu, Ambasada nu vorbeste cu Romania Mare sau Corneliu Vadim Tudor din motive pe care nici nu mi le mai amintesc. Cred ca e gresit. Cred ca ar trebui sa vorbim cu unul din cele mai mari partide din tara si cu vicepresedintele Senatului. Nu trebuie sa fim neaparat de acord cu Vadim, sa il placem sau sa ii facem favoruri deosebite, insa, ca regula generala, ar trebui sa avem discutii cu opozitia, altfel capacitatea noastra de a avea o anumita influenta asupra unei alte parti este exclusa. Si in ce priveste presa, asemenea. Cred ca acest aspect trebuie avut in vedere cand discutam despre relatia noastra cu restul lumii. Daca o ambasada primeste informatii dintr-o singura sursa si actioneaza conform intereselor acesteia suntem in fata unei probleme grave, de vreme ce neverificarea informatiilor cu alte surse poate duce practic la asimilarea unei dezinformari. Apoi, colportarea acestei dezinformari catre Centrala poate duce la elaborarea unei strategii gresite fata de o tara sau un fenomen anume. Exista, totodata, si asa-zise grupuri americane in Romania, care influenteaza opinia publica sau pe cei implicati in procesul decizional. De exemplu, la acest moment, Comisia Tismaneanu este prezentata de unii drept o echipa americana, insa, potrivit unor alti analisti si a realitatii, aceasta nu reprezinta nicidecum SUA, ci doar o fractiune din mediul academic american de stanga, prin coordonatorul Raportului, Vladimir Tismaneanu. Nu am citit raportul si nu stiu cine l-a finantat. De unde au venit fondurile? De la bugetul Romaniei. Nici acum nu este prea clar cat a costat, opacitatea Comisiei fiind totala. Insa Vladimir Tismaneanu a fost selectionat, se spune, tocmai datorita faptului ca a petrecut ceva timp in SUA, deci a fost perceput drept reprezentant al forurilor americane in Romania. Eu pot sa va spun ca persoanele din mediul academic sunt tot timpul in dezacord. Si exista anumite persoane din mediul academic american care nu sunt de acord cu domnul Tismaneanu. Asta nu inseamna ca spun ca are dreptate sau nu, insa sunt americani care nu sunt de acord cu modul in care acesta vede lucrurile. Ce pot sa va spun cu siguranta, este ca punctul sau de vedere nu poate fi considerat drept un punct de vedere oficial american. Sub absolut nici o circumstanta, de vreme ce nu reprezinta Guvernul american. Si, la fel cum in Romania exista mai multe puncte de vedere, asa exista si in SUA. Aceasta reprezinta pluralitatea ideilor si democratia. Personal, nu mi-ar placea sa vad ca diplomatii, oamenii, iau un punct de vedere drept unica interpretare posibila a unei situatii. De aceea, dupa cum am spus, trebuie sa fie luate in considerare toate punctele de vedere, inclusiv ale dvs sau ale lui Sorin Rosca Stanescu, de exemplu. Aveti dreptate. Pentru ca, daca Presedintia a gresit asumandu-si acest Raport care deformeaza adevarul istoric, este posibil ca si alte foruri - chiar si Ambasada dvs - sa-l ia in seama si sa beneficieze astfel numai de o singura interpretare. In urma cu cativa ani, cand lucram la Ambasada din Bucuresti, un domn numit Radu Ioanid obisnuia sa vina pe aici si, din cate am inteles, era perceput de anumite persoane din Guvernul Romaniei drept reprezentant al politicilor oficiale americane. Insa nu era nici pe departe asa. Nu facea parte din personalul Ambasadei, adeseori nici macar nu stia ca ce vorbea este perceput diferit. Trebuie sa fie foarte clar: exista o singura sursa oficiala a politicii SUA fata de Romania, iar aceasta este Ambasada SUA sau Departamentul de Stat, reprezentat practic de Ambasada. Persoanele care nu au nici o legatura cu Ambasada, dar care, intr-un fel sau altul, sugereaza ca ar reprezenta un punct de vedere oficial al SUA, nu trebuie luate in seama. Din pacate, romanii nu au cum sa stie, insa, aceasta, deoarece aici se opereaza cu surse informale intr-un mod total strain noua. Asadar, persoanele care cunosc Romania si doresc sa insele romanii in acest mod sunt de fapt doar niste profitori. Din punct de vedere geopolitic, Romania a evoluat in ultimii ani de la o apropiere de fosta URSS la parteneriatul strategic cu SUA, care se refera si la regiunea extinsa a Marii Negre. Cum vedeti azi Romania? Romania a redevenit, cu adevarat, o parte a lumii. In perioada comunista, Romania era izolata, iar Ceausescu era cel care dicta. Romania era un fel de insula, care si-a recapatat insa acum locul in lume, in calitate de tara deosebit de importanta din punct de vedere geopolitic.

Interviu realizat de Victor RONCEA