Ziua Logo
  Nr. 3891 de miercuri, 28 martie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Procesul comunismului
DEMERSUL PACEPA
-- II
Foto: Mediafax
Recent am dat un interviu ziarului polonez Dziennik (1) despre activitatea devastatoare desfasurata de politiile politice comuniste impotriva cultelor religioase. Interviul a fost precedat de scandaloasa demisie a noului episcop al Varsoviei, Stanislaw Wielgus, a carui colaborare cu Sluzba Bezpiecenstwa (echivalentul polonez al Securitatii) fusese abia expusa in presa, precum si de comunicatul parlamentului italian care, dupa ani de investigatii, a anuntat ca atentatul din 1981 la viata lui Karol Wojtyla, devenit Papa Ioan Paul II, a fost initiat si coordonat de KGB.
Noua lege poloneza a lustratiei, care interzice cadrelor si colaboratorilor organelor de represiune comuniste sa mai detina functii in aparatul de stat, partide politice, presa si institutii academice sau sa ocupe pozitii executive in companii private, a trezit din apatie presa poloneza. In ultimele saptamani peste 1.800 fosti ofiteri ai politiei politice comuniste, a caror identitate a fost expusa in presa, au fost nevoiti sa-si dea demisia din functiile pe care le ocupau. Treizeci si noua inalti prelati, a caror dosare de ofiteri conspirati sau colaboratori au fost de asemenea expuse in presa, se afla acum sub investigatie. La inceputul lui aprilie The Washington Post a estimat ca, datorita acestei intense campanii de presa, numarul total al celor care pot intra sub incidenta noii legi a lustratiei poate creste de la 300.000 - cat s-a estimat initial - la 700.000 persoane.(2)
Majoritatea ziarelor poloneze militeaza acum pentru o "reinoire morala," bazata pe exemplul altor foste tari comuniste unde ofiterii si colaboratorii politiilor politice nu mai pot ocupa pozitii in aparatul de stat, partide si presa (Germania, Cehoslovacia), sau au fost marginalizati (Ungaria, Albania). Numerosi fosti activisti ai Solidarnosc publica acum non-stop articole favorabile gemenilor Lech si Jaroslaw Kaczynski (presedintele si premierul tarii), initiatorii noii legi a lustratiei. Pana si Lech Walesa, care pana recent s-a impotrivit deschiderii arhivelor politiei politice sub motiv ca ar fi prematur, este de acord ca societatea trebuie curatata de epavele trecutului. Exponenti ai noii generatii de polonezi maturizata politic dupa 1989 intreaba, in articole si interviuri caustice, de ce societatea a tolerat pana acum prezenta acestor epave in aparatul de stat, partide, presa si viata religioasa a tarii. Vice premierul Ludwik Dorn a lansat, intr-un recent interviu, teza ca mentinerea in functii a acestor epave este anacronica si franeaza democratizarea Poloniei.(3) Cu alte cuvinte: pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti.
In Romania, din nefericire, presa manifesta relativa indiferenta fata de acest spinos aspect al tranzitiei de la communism la democratie. Iar unele publicatii, ca Tricolorul, Romania Mare, Lumea Magazin, ridica chiar osanale fostei Securitati. La 4 aprilie 1999, de exemplu, "Lumea Magazin" a declansat un interviu-fluviu cu Nicolae Plesita, fost sef al organelor interne, si apoi externe, ale Securitatii, in care a elogiat aceasta institutie si a denigrat victimele sale. Serialul de interviuri continua acum la OTV, unde Plesita propaga continuitatea Securitatii si elogiaza informatorii sai. "O sa fim aici si peste douazeci de ani, si peste o suta de ani," propovaduieste Plesita pe micile ecrane. "Habar n-aveti ce-i aia patriotism, daca-i acuzati pe turnatori."(4)
L-am vazut pe Plesita in cateva din aparitiile sale la OTV. El continua sa exuda acelasi primitivism ca si in 1978 cand m-am rupt de Securitate. Atunci teroriza criticii lui Ceausescu. Acum isi proslaveste crimele comise, ocrotit de privirile admiratoare ale organizatorilor acestor interviuri vulgare, care dureaza ore in sir. In unele din ele Plesita se fuduleste cu brutalitatea cu care a tratat dizidentii anticomunisti ("L-am luat pe Goma de barba si am dat si cu stanga si cu dreapta! Nu-mi pare rau, pentru ca banditul asta a facut mult rau Romaniei"), precum si cu actiunile teroriste pe care le-a organizat in Occident ("din pacate n-au fost omoriti decat vreo doi-trei"(5)). In altele, el incita fostii sai subordonati sa asasinze pe cei care, in anii Razboiului Rece, au luptat impotriva dictaturii comuniste ("au atentat impotriva tarii, domnule, trebuie taiat gatul si luat clopotul"(6)). Evenimentul Zilei a definit interviurile cu Plesita ca obscenitati ce combina "tupeul cu perfidia, artagul cu rictusul mefient, agresivitatea cu bancul prost." Ziarul exprima, de asemenea, regetul ca "oameni pe care-i credeai aliati in studio - Alex Mihai Stoenescu si Marian Oprea - au migrat spre fostul tortionar."(7)
Cine este aceasta "vedeta" a tranzitiei de la comunism la democratie, lansata de Lumea Magazin si OTV? Plesita este prototipul brutei securiste. In 1970-1978, cand a coordonat Securitatea interna, el a devenit faimos pentru barbarismul cu care a terorizat dizidentii politici. Iar perioada 1980-1984, cand a condus CIE, a constituit cea mai sangeroasa etapa din istoria spionajului Romaniei. Voi prezenta, pe scurt, doua actiuni teroriste comise in Occident despre care exista dovezi incontestabile ca au fost organizate si conduse de Plesita.
In noaptea de 21 februarie 1981 a explodat o bomba la sediul din Munchen al postului de radio Europa Libera. Bomba, care continea 10 kilograme de explosiv plastic, a facut o gaura de peste 8 metri in zidurile groase ale cladirii si a ranit 8 persoane. Actiunea a fost organizata de Plesita si condusa de teroristul Ilici Ramirez Sanchez alias "Carlos-Sacalul" care a fost recompensat de Plesita cu un million de dolari.(8) Explozivul plastic (37 Kg. EPH/88), impreuna cu noua pistoale (doua cu amortizor), cinci grenade si opt aparate radio tip walkie-talkie au fost furnizate de CIE (vezi document 1 si 2). Actiunea terorista propriu zisa a fost condusa de Johannes Weinrich, adjunctul lui Carlos, ajutat de cinci ofiteri CIE sub acoperire diplomatica ce au fost ulterior expulzati din RFG.(9) Bomba a fost detonata de teroristul Bruno Beguet cu ajutorul unui dispozitiv de telecomanda primit de la CIE. La 14 august 1994 Carlos a fost capturat de Directia de Supraveghere Teritoriala a Frantei (DST), si in decembrie 1997 a fost condamnat la inchisoare pe viata. In 1999 autoritatile germane au deschis actiune penala impotriva lui Johannes Weinrich si Nicolae Plesita, pe care i-a acuzat de terrorism international. La 17 ianurie 2000 Weinrich a fost condamnat la inchisoare pe viata.(10) Plesita primeste insa si azi pensie de general de la guvernul roman si este adus pe micile ecrane, ca sfintele moaste, pentru a proslavi actele de terrorism international pe care le-a initiat si condus.
In ianuarie 1985 am fost invitat la Paris de Yves Bonnet, seful DST, de la care am aflat detaliile unei alte actiuni teroriste in care rolul conducator al lui Plesita a fost dovedit fara drept de apel. Actiunea a avut loc in 1982 la Paris, unde Plesita vroia sa-l asasineze pe Paul Goma, care era serializat aproape zilnic la Europa Libera. DST-ul a prevenit insa acest act terrorist cu ajutorul unui fost ofiter DIE, Matei Pavel Haiducu, a carui identitate am dezvaluit-o autoritatilor dupa ce am primit azil politic. Brutalitatea actiunii teroriste condusa de Plesita l-a determinat pe presedintele FranIois Mitterand sa califice CIE drept "banda de asasini" si sa-si amane, in semn de protest, vizita oficiala pe care urma sa o faca la Bucuresti. Stiloul incarcat cu otrava (primit de la KGB) pe care Plesita l-a dat personal lui Haiducu, care urma sa-l asasineze pe Goma, este expus si azi in muzeul DST. Iar cartea lui Haiducu, J'ai refuse de tuer: un agent secret roumaine revele les dessous de "l'affaire (Plon, Paris, 1984) se afla in toate bibliotecile nationale din Occident. Acest act terrorist a fost atat de odios, incat nici macar Ceausescu nu l-a mai putut suporta pe Plesita, si in 1984 l-a trecut pe linie moarta--sef al Centrului de Perfectionare a Cadrelor de Securitate de la Gradistea.
Recent am vizitat, din nou, fosta vila a lui Leon Trotsky din Coyoacan, nu departe de Mexico City. Este o citadela cu ziduri de un metru grosime si cu ferestre blindate, in care singura lumina vine doar din curtea interioara. Acolo a fost asasinat Trotsky la 20 august 1940 de ofiterul NKVD Ramon Mercader, care i-a despicat capul cu un piolet. Mercader a fost condamnat de autoritatile mexicane la 20 ani inchisoare. El s-a eliberat in 1960 si a fost deportat in Cuba, de unde a incercat fara success sa se reintoarca la Moscova. Determinarea cu care Occidentul a infierat brutalitatea lui Mercader a determinat pana si KGB-ul sa se dezica de el.
Plesita este un Mercader al Romaniei pe care insa securistii il adora datorita in buna masura cultului pe care i l-a creat Lumea Magazin si OTV care, privite de aici, arata ca un fel de vila a lui Trotsky: citadele in care singura lumina vine doar din curtea interioara.
Actualul cult al personalitatii lui Plesita a creat deja un precedent periculos. Fostii securisti din serviciile secrete ale Romaniei de azi l-au scos de la naftalina pe ultimul lor sef, Iulian Vlad, care a fost condamnat la inchisoare dupa decembrie 1989. Fotografii oficiale aparute in presa romana i-l arata pe Vlad alaturi de Presedintele Traian Basescu la o manifestare festiva a serviciilor secrete romane din vara lui 2006. Aceste fotografii, care au facut turul cancelariilor occidentale, au starnit comentarii nefavorabile la adresa credibilitatii presedintelui Romaniei--care in public condamna crimele Securitatii, dar in solemnitati inchise onoreaza pe ultimul ei sef.
Am platit cu doua condamnari la moarte dorinta de a-mi ajuta tara natala sa-si aleaga singura liderii, si respect presedintii ce au fost alesi liber dupa decembrie 1989. De aceia am publicat in SUA articole favorabile despre presedintele Ion Iliescu, si foarte favorabile despre presedintii Emil Constantinescu si Traian Basescu. Fostii securisti, care au fost intotdeauna un stat in stat, nu au respecat insa pe nici unul din ei. Iar presedintele Emil Constantinescu a avut curajul sa recunoasca ca a fost invins de securisti. Acum se pare ca securistii, incurajati de succesul cultului lui Plesita, vor sa-l invinga si pe presedintele Basescu.
L-am cunoscut relativ bine pe generalul Vlad, si depun marturie ca nu are nimic comun cu Plesita sau ceilalti dinozauri securisti. Dar onorarea de catre serviciile secrete ale Romaniei de azi a omului ce s-a cramponat de tronul Securitatii pana si-a dat duhul constituie un afront la adresa celor 1.033 romani care in decembrie 1989 si-au dat viata ca sa-si elibereze țara de sub cizma Securitatii. Iar prezenta lui Vlad alaturi de presedintele Romaniei la solemnitati oficiale jigneste atat Occidentul, care face eforturi financiare ca sa ajute democratizarea tarii, cat si pe fii ei ce se zbat sa eradicheze radacinile Securitatii din plaiurile ei.
Acum cateva zile celebrul jurnalist si comentator american Don Imus a fost eliminat din viata publicistica deoarece si-a jugnit ascultatorii. Lumea Magazin, OTV, si securistii pe care ii elogiaza continua insa sa jigneasca cu impunitate atat Romania cat si Occidentul. Vice premierul polonez Ludwik Dorn a avut dreptate: pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti.
NOTE
1 - Dziennik, unul din ziarele majore ale Poloniei, este publicat de compania germana Axel Springel.
2 - Craig Whitlock, "In Reconciling Its Past, Poland Is Divided Anew," The Washington Post, 1 aprilie 2007, p. 1.
3 - Whitlock, "In Reconciling Its Past," The Washington Post, 1 aprilie 2007, p. 23.
4 - Radu Paraschivescu, "Triumf obscen," www.evz.ro/articleprint.php?artida269015.
5 - Radu Calin Cristea, "Omerta?" Ziua, 18 martie 2005, ediwww.evz.ro/articleprint.php?artida269015.
6 - Radu Calin Cristea, "Omerta?" Ziua, 18 martie 2005, ed torial.
7 - Stenograma interviului OTV cu Nicolae Plesita din 14 februarie 2005, ora 21:12.
8 - Radu Paraschivescu, "Triumf obscen," Evenimentul Zilei, 18 august 2006, publicat in www.evz.ro/articleprint.php?artida269015
9 - Adina Anghelescu, "Un million de dolari pentru Sacal," Ziua, 14 iulie 1999, Dezvaluiri.
10 - Vladimir Alexe, "Culisele atentatului de la Europa Libera," Ziua, 20 iunie 2005, Eveniment.
11 - "Plesita zburda liber," Romania Libera, 16 decembrie 2005.
Arsenalul Securitatii pentru Carlos
ZIUA publica, in premiera, documente din arhivele SIE privitoare la armamentul si munitia puse la dispozitie de Tudor Postelnicu si gen. Nicolae Plesita teroristului international "Sacalul"
Unitatea 0544, specializata in "Antitero", i-a gazduit pe terorist si pe oamenii lui la antrenamentele din Romania * "Sacalului" i-au fost puse la dispozitie o gramada de arme, munitie precum si peste 200 de kilograme de exploziv plastic
Cu toate ca o serie de probe evidentiaza implicarea DIE, prin varfurile fostului Departament al Securitatii Statului, in actiunile teroriste puse la cale impotriva unor persoane condamnate pe timpul regimului Ceuasescu, precum si legatura conspirativa cu temutul Carlos Ramirez Sanchez, supranumit "Sacalul", generalul Plesita, care a preluat conducerea Centrului de Informatii Externe in anul 1980, a negat de nenumarate ori ca ar avea vreo vinovatie in aceasta afacere.
ZIUA prezinta astazi, in premiera, documentele din arhivele SIE (fost DIE) care evidentiaza aceasta implicare. Este vorba de doua adrese etichetate "STRICT SECRET", ale unitatii 0544-Antitero, catre o alta unitate a CIE, care depozita armamentul si munitia aferenta. Cu toate ca numele lui Carlos nu apare in aceste documnete, ele probeaza armamentul si munitia care au fost folosite in doua operatiuni ce au privit antrenamentele si dotarea teroristului Carlos pe parcursul sederii sale in Romania. Aceste antrenamente erau destinate perfectionarii teroristului international pentru ca acesta sa-si duca la indeplinire ordinul dat de Tudor Postelnicu si aprobat de catre gen. Nicolae Plesita. Unul dintre aceste documente poarta chiar avizul generalului.
Operatiunea 207
In adresa facuta la data de 22.06.1981, sub numarul 0010748, de catre U.M. 0544 catre U.M. 0297, se solcita: "In baza aporbarii date de ministrul secretar de stat la Ministerul de Intrene si sef al Departamentului Securitatii Statului, tovarasul Tudor Postelnicu, pe raportul nostru nr.0012578 din 21.10.1980, care din motive de conspirativitate se afla si ramane la unitatea noastra, rugam sa procedati la scaderea din evidentele unitatii dumneavoastra a cantitatilor de armament mentionat mai jos, folosit si consumat in executarea unor misiuni speciale si nemaiputand fi recupreat, dupa cum urmeaza: 3 aruncatoare de grenade RPG cu seriile AH-302, AH-304, AH-307; 6 arcuri percutoare; 6 aparatori lemn asamblate etc. Cele mai importante arme si munitii mentionate, excluzand de pe lista echipamentul auxiliar, sunt: 3 dispozitive de montat-demontat mecanismul de percutie; trei inaltatoare optice, 6 percutoare, patru pistoale Makarov cal. 9 mm cu seriile PA 6166, ZA 0607, PA 8042 si EZ 4067, patru incarcatoare rezerva Makarov, 5 pistoale Walther cal.7.65 mm cu seriile 287516, 292352/P, 300968/P, 247769/P si 285724/P, cinci incarcatoare de rezerva pentru pistolul Walther, doua pistoale cal. 7,65 mm model 1974 pentru adaptare, cu doua amortizoare, cu seriile AB 0262 si AB 0388, un incarcator rezerva pentru pistol cal. 7,65 mm, 20 de pistoale cal. 9 mm Stecikin, 20 de tocuri bachelita pentru pistolul Stecikin, 80 de incarcatoare pentru pistolul Stecikin. "Mentionam ca armamentul, munitia si materialele mentionate mai sus au fost ridicate din depozitul unitatii Dvs. de catre U.M. 0102 si 0544/R prin lt. col. Costin Dumitru", se arata in finalul adresei.
Operatiunea 363
Cea de-a doua adresa a fost trimisa de la U.M. 0544, la data de 9 decembrie 1981, catre U.M. 0297 cu aceeasi solicitare. Este vorba, insa, de alte dotari cu armament si munitie pentru "misiunea" Carlos, de pregatire a temutului terorist pentru anihilarea persoanelor importante cazute in dizgratia regimului ceausist, printre acestea numarandu-se si gen. Mihai Pacepa. Dintre acestea, mentionam: doua bucati aruncatoare de grenade antitanc A.G. 7 cu inaltator P.G.0.7 V, optsprezece bucati lovitura cu grenada antitanc cumulative cu focos V.P.-7 pentru A.G.-7, sapte bucati pistol mitraliera calibrul 7,62 cu pat metalic, 28 de bucati incarcator sector A.K.M., sapte bucati baionete pumnal, sapte bucati intaritor recul manevra AKM, opt pistoale Stecikin cal. 9 mm, 32 de bucati din bachelita pistol Stecikin, sase bucati pusca semiautomata cu luneta cal. 7,62, sase bucati baioneta pumnal cu teaca pentru PSL cal.7,62, un pistol Walther P.P. cu seria 249460, capse pirotehnice detonante (550 buc.), exploziv plastic EPH/88 (37 kilograme), exploziv plastic EPP/88 (178 kilograme), fitil detonant, grenade fumigene cu incarcatura 0750 gr. amestec fum negru (5 buc.), grenade de exercitiu cu focos UZRG-M defensive, cartuse calibru 7,62 mm md.43 (3753 buc.), cartuse cal.9 mm Makarov (5040 buc.), cartuse cal.7,65 glont obisnuit pentru pistolet 1669 buc., cartuse cal.9 mm lung (1306 buc), cartuse cal.7,62 mm lung glont miez otel (1049 buc.).
Plesita a semnat "cu manuta lui" adresa
Dupa cum se poate observa, DSS, prin gen. Nicolae Plesita, care si avizeaza "cu manuta lui" aceasta ultima adresa, a pus la dispozitia teroristului un arsenal intreg de arme si munitii de toate calibrele. Cu acest arsenal se putea da usor chiar si o lovitura de stat. Carlos s-a antrenat in cladirea care se poate observa pe partea dreapta a podului Baneasa, in directia Bucuresti-Otopeni, unde se afla o unitate a DSS. Dupa cum reiese din raportul fostului lt.col. Nica, din DSS, gen. Plesita a avut mai multe intalniri cu teroristul, in perioada 1981 - iunie 1982 si tot el a comandat confectionarea dispozitivelor pentru lichidarea "tradatorilor". Mai ramane de mentionat ca pistoalele nu sunt "consumabile", precum munitia, deci este foarte interesant unde au ramas si cine le-a folosit in continuare. (Adina ANGHELESCU - ZIUA, 19 februarie 2000, p. 1)
Reabilitat si achitat de Curtea Suprema
Generalul Ion Mihai Pacepa a fost reabilitat si achitat de toate acuzatiile aduse de justitia comunista a lui Nicolae Ceausescu la data de 7 iunie 1999, prin sentinta definitiva nr. 41/1999 emisa de un complet de 9 judecatori al Curtii Supreme de Justitie care a admis recursul in anulare declarat la data de 7 mai 1999 de catre Procurorul General al Romaniei de la acea data, Mircea Criste.
Practic, cea mai inalta instanta din Romania a stabilit ca fostul sef adjunct al DIE nu se face vinovat de tradare prin ajutarea unor puteri straine pentru desfasurarea unor activitati dusmanoase impotriva Securitatii statului, tradare prin transmiterea secretelor de stat agentilor unor puteri straine, refuz de inapoiere in tara, dezertare. De asemenea, completul de 9 judecatori al Curtii Supreme de Justitie a decis ca Ion Mihai Pacepa trebuie sa fie repus in drepturile pe care acesta le avea la data la care a ramas in Republica Federala Germania. Cu alte cuvinte s-a decis restituirea gradului de general, precum si a averii confiscate de statul roman.
Finantele si Ministerul Culturii ignora sentinta
Din pacate insa, ceea ce a stabilit instanta suprema nu a fost respectat de autoritatile din Romania care nu au pus in practica o buna parte din decizia 41/1999. "S-a dat gradul de general, pensia pentru gradul de general, dar nu i s-a restituit averea confiscata - este vorba despre tablourile personale aflate la Muzeul de Arta. De asemenea, nu i s-au acordat despagubirile financiare dupa ce celelalte bunuri ale generalului Ion Mihai Pacepa au fost vandute. Noi am cerut Ministerului Finantelor sa puna in aplicare decizia Curtii Supreme de Justitie, dar din cauza unor motive mincinoase a refuzat. La fel de mincinoasa este si pozitia Muzeului de Arta in sensul ca ei nu pot sa restituie colectia pe motiv ca ar trebui sa o dea celui care a adus-o, adica unui colonel de Securitate. Dupa ce si-au dat seama de aceasta enormitate, au revenit si ne-au spus sa deschidem un proces prin care sa revendicam tablourile. Eu am pregatit o actiune de chemare in judecata a statului roman pentru nepunerea in aplicare a deciziei. Am vorbit cu generalul Pacepa si intrucat ma duc in SUA vineri, voi primi instructiunile atunci. Am facut un memoriu si catre Basescu caruia i-am prezentat situatia si mi-a acordat tot sprijinul, solicitand Ministerului Culturii si Ministerului Finantelor sa intreprinda toate masurile necesare sa puna in aplicare decizia. Asa s-au grabit ei sa raspunda. Este incredibil cum unii care sunt platiti din banul public accepta ca Romania sa fie data in judecata si ca apoi statul sa plateasca daune", ne-a declarat maestrul Catalin Dancu, avocatul generalului Ion Mihai Pacepa. (G.T.)
______________________________________________________________
ARMATA INVIZIBILA A LUI CEAUSESCU
Acum cateva zile guvernul polonez a adoptat o lege care interzice tuturor celor ce au colaborat cu politia politica comunista sa detina functii in aparatul de stat, partide politice, presa si institutii academice, sau sa ocupe pozitii executive in companii private. Potrivit acestei legi, persoanele nascute dupa 1972 care se afla in asemenea pozitii (cca. 300.000) trebuie sa declare in scris, sub prestare de juramant, daca au fost sau nu ofiteri, informatori ori colaboratori ai serviciilor secrete comuniste.
Aceste declaratii vor fi verificate de o institutie special creata, iar persoanele care se dovedesc ca au facut declaratii false vor pierde drepturile cetatenesti pe o perioada de zece ani.
Prestigiousul ziar american THE NEW YORK TIMES a informat ca guvernul polonez a extins aceasta masura si la ofiterii deplin conspirati ai fostului serviciu de spionaj comunist, a caror identitate a fost pana acum TABU, si si-a exprimat speranta ca exemplul Poloniei va fi urmat de alte foste tari socialiste. Recenta condamnare a comunismului roman da sperante celor ce au luat calea exilului ca activitatea DIE/CIE, care i-a terorizat in anii lui Ceausescu, va fi in sfarsit, dezvaluita public. Aceasta deconspirare va avea dubla semnificatie: va expune erezia conceptului de spionaj comunist si va identifica membrii armatei secrete care a jefuit Occidentul ca sa-l imbogateasca pe Ceausescu - si pe unii membri ai guvernelor ce i-au succedat.
Dictatorii comunisti, si apoi fostul presedinte Ion Iliescu, au facut tot ce le-a stat in puteri ca sa convinga Romania ca nu exista deosebiri fundamentale intre serviciile de spionaj comuniste si cele occidentale. Lozinca "ei spioneaza, noi spionam" este unanim acceptata de opinia publica romana. Nimic nu este mai neadevarat. Serviciile occidentale au sarcina de a obtine informatii menite sa protejeze tara impotriva agresiunilor externe. Serviciile comuniste sunt politii politice externe ale dictatorului, precum si mecanisme pentru furt de proprietate straina sub protectia imunitatii diplomatice.
* * *
Democratia si economia de piata se bazeaza pe proprietate privata. Comunismul si economia centralizata se bazeaza pe proprietate furata. Constitutia Romaniei comuniste a stipulat ca bogatiile tarii - naturale, industriale, agricole, financiare - apartin guvernului si Partidului. Cu alte cuvinte, comunismul a transformat furtul intr-o politica nationala inscrisa in legea fundamentala a tarii. Partidul si guvernul comunist au nationalizat apoi mosiile, industria si bancile, iar politia lor politica a trimis in inchisori si lagare de munca o buna parte a proprietarilor acestora. In 1950, comunistii si-au indreptat furtul catre patura cea mai saraca a tarii. Fortand taranii sa intre in colhozuri, ei le-au furat pamintul, animalele si uneltele de productie.
In mai putin de 10 ani de la "eliberarea" Romaniei de catre Armata Rosie, economia tarii se baza aproape integral pe proprietate furata. Si, cum pofta vine mancind, furtul s-a indreptat apoi impotriva institutiilor care l-au constitutionalizat: partidul si statul comunist. Dupa o scurta perioada de conducere colectiva exercitata de Comitetul Central si mai tirziu de elita sa, Biroul Politic, Gheorghiu-Dej a furat puterea politica, ideologica si organizatorica a partidului. Apoi Ceausescu si-a insusit si functiile supreme ale statului, transformind Romania intr-o sinistra orinduire feudala la mijlocul secolului XX.
Cind nu a mai fost nimic de furat in interiorul tarii, dictatorul comunist a insarcinat serviciul sau de spionaj sa mute furtul in afara hotarelor. Toate serviciile de spionaj fura, pentru ca informatiile politice si militare de care au nevoie nu se gasesc pe strada. Dictatorii comunisti erau insa atotstiutori, si nu aveau nevoie de informatii. Ei au transformat serviciul lor de spionaj intr-un mecanism menit sa rezolve problemele de nerezolvat ale comunismului - de la salvarea economiei falimentare pana la obtinerea de bani reali, convertibili, pe care sistemul lor politic nu i-a putut produce.
In 1955, cand am devenit ofiter DIE, jecmanirea emigrantilor era deja o arta. Acestia erau ademeniti sau santajati de DIE sa-si lase parte din avere rudelor din tara, reale sau inventate, care n-au primit niciodata nimic. Un bilant retrospectiv prezentat lui Ceausescu in 1976 arata ca in ultimii zece ani DIE excrocase peste 18 milioane de dolari de la emigranti. Suma nu este uriasa pentru standardul de azi, dar a fost semnificativa pentru contul lui Ceausescu. La mijlocul anilor 1960, vanzarea de evrei, germani si romani a devenit o alta specialitate a DIE. In 1978, cand m-am rupt de Ceausescu, acest targ de sclavi adaugase peste 400 milioane de dolari la tezaurul tiranului. In acelasi an, Comitetul Politic Executiv al PCR a analizat activitatea de spionaj industrial a DIE din ultimii cinci ani, si a conclus ca ea a ajutat Romania sa economiseasca 600 - 800 milioane de dolari furand din Occident tehnologiile pe care Romania ar fi trebuit sa le cumpere.
Vazuta prin perspectiva istoriei, DIE a fost un fel de mafie externa a dictatorului comunist. Ca in orice mafie, cadrele DIE au fost invaluite in deplin secret. In 1978, cand am cerut azil politic in SUA, lumea stia ca eram secretar de stat in guvernul roman, dar nimeni - nici macar sotia si fata mea - nu cunostea ca eram de fapt seful armatei de spioni industriali a Romaniei.
In 1955, cand am devenit ofiter DIE, am fost incadrat sub numele Mihai Podeanu, si Podeanu am ramas toti cei 23 de ani cat am lucrat acolo. Pana si salariul meu lunar a fost platit tot lui Mihai Podeanu, care a primit un set complet de documente de identitate, civile si militare, inclusiv buletin de populatie, legitimatie de ofiter si carnet de membru UTC (apoi PMR) pe numele Mihai Podeanu.
Pentru restul lumii insa, inclusiv pentru fostii mei colegi din Securitatea interna, eu fusesem trecut in rezerva si transferat la Secretariatul General al Consiliului de Ministri. Ca atare, DIE mi-a confectionat un alt buletin de identitate si o carte de munca ce atestau ca Ion Mihai Pacepa era salariat civil al Consiliului de Ministri, si in decursul anilor mi-a eliberat numeroase adeverinte (pentru plata chiriei, inscrierea fetei la scoala, etc) care atestau acelasi lucru. Aceasta legenda si-a pierdut din eficienta dupa 1972, cand am devenit secretar de stat la MAI, dar apartenenta mea la DIE a continuat sa ramana secreta.
Majoritatea ofiterilor OPERATIVI ai DIE au avut dubla identitate. Confectionarea de catre DIE a documentelor fictive necesare legalizarii acestor identitati contravenea insa legilor in vigoare, potrivit carora buletinele de identitate trebuiau emise de Militie, cartile de munca de Ministerul Muncii, si carnetele de partid de organe PCR. Aceasta ilegalitate a fost eliminata in 1973, cand instructiunile de functionare si organizare ale DIE au fost inlocuite de Decretul 73, care i-a dat dreptul, printre altele, sa aiba ofiteri DEPLIN CONSPIRATI, sa creeze duble identitati, si sa confectioneze acte de identitate fictive.
* * *
Decretul 73 a fost semnat de Ceausescu la 23 iunie 1973. Imi aduc aminte de acea zi ca si cum ar fi fost ieri. Ceasul de pe biroul meu arata citeva minute dupa ora 9 cind a sunat telefonul scurt. "Tovarasul va invita la dinsul impreuna cu tov. Doicaru!" Era vocea melodioasa a lui Costica Manea, seful de cabinet al lui Ceausescu. "Aici e senin si soare" a adaugat el conspiratorial, informindu-ma astfel ca Ceausescu era bine dispus. Doicaru ma astepta la capul scarii.
"E totul asa cum am discutat?" ne-a intrebat Ceausescu.
"Cuvint cu cuvint" a raspuns Doicaru, ingrosindu-si vocea de bariton.
"Ati pus aici tot ce va trebuie ca DIE sa devina legal?" a intrebat din nou Ceusescu, continuind sa rasfoiasca decretul.
"Tot, tovarase Comandant Suprem" am confirmat.
"Inclusiv dreptul de a confectiona identitati si acte fictive?"
"Inclusiv, tovarase Comandant Suprem."
Ceausescu a pus pe birou decretul deschis la ultima pagina, si l-a batut de citeva ori cu palma ca sa-l tina deschis. "Cine are copie dupa el?"
"Copie? a intrebat Doicaru stupefiat. "Nici Dumnezeu n-o sa vada decretul asta, tovarase Comandant Suprem!"
Un minut mai tirziu Ceausescu a semnat decretul cu Mont Blancul lui gros cit un cirnat, dupa care l-a sunat pe Manea. "Da-mi un numar de decret," i-a cerut Ceausescu. "Si scrie doar 'DIE' in registru."
La mijlocul anilor 1990, dl. Petre Mihai Bacanu, atunci editor sef la ROMANIA LIBERA, mi-a dat trei agende de lucru ale generalului Teodor Sarbu, pentru care ii adresez din nou multumiri. Generalul Sirbu a fost unul din cei mai apropriati subalterni ai mei in DIE. Curand dupa ce am primit azil politic, el a murit intr-un accident care pare a fi fost inscenat de Securitate. Agendele sale se refera la anii 1973, 1976, 1977, si au 1008 pagini numerotate ce contin notitele generalului. In ziua de 23 Iunie 1973, el consemna:
"Sedinta la tov. ministru Doicaru. Decret privind organizarea si functionarea D.I.E. 363/23.06.73.
1. DIE - se org. si functioneaza in M.I.
2. DIE - subord. nemijlocit comandantului suprem ".
Asta e tot ce a scris generalul Sirbu in legatura cu acel document de importanta cardinala pentru mafia spionajului lui Ceausescu. Asta a fost de fapt esenta a ceea ce Doicaru si subsemnatul am spus despre decret in acea memorabila sedinta. Si asta a fost, in fond, ceea ce Ceausescu vroia ca ofiterii DIE sa stie in legatura cu Decretul 363, care a fost - si a ramas - unul din cele mai secrete documente din istoria Romaniei comuniste.
In 1975, Doicaru s-a dus la primul ministru Manea Manescu cu proiectul unei Hotarari a Consiliului de Ministri pentru reglementarea curierului diplomatic, pe care Decretul 363 il subordonase DIE. "Ca sa semnez HCM-ul trebuie sa vad Decretul 363," a conditionat Manescu. Doicaru, care ii detesta ingamfarea si vroia sa-i plateasca polite vechi, i-a sugerat sa ceara aprobarea lui Ceausescu. Eram langa Doicaru si l-am auzit pe Ceausescu tipand ca apucat prin telefonul scurt: "C-Cat iti da CIA ca sa-i spui ce e in Decret?" Manescu a semnat imediat HCM-ul, fara a mai intreba nimic.
De ce aceasta grija excesiva pentru a pastra secretul Decretului 363? La mijlocul anilor 1990 am prezentat pe larg acest decret intr-un serial de articole publicat tot in acest ziar. Aici voi spune doar ca Ceausescu nu vroia sa se afle ca Decretul 363 a transformat spionajul Romaniei intr-o armata personala, invizibila restului conducerii de partid si de stat, ale carei sarcini principale au fost exportarea cultului sau in Occident si furtul de valuta necesara infaptuirii planurilor sale megalomaniace.
Ceausescu nu vroia, de asemenea, sa se stie ca Decretul 363 a imputernicit DIE sa dea grad militar oricarui salariat, indiferent de functie, din sistemul Ministerului de Externe si al Comertului Exterior, din Ministerul Turismului si ONT, din Ministerul Constructiilor si Arcom, din Departamentul Cultelor, Consiliul National pentru Stiinta si Technologie, precum si din orice alta institutie de stat sau cooperatista ce desfasura activitati in strainatate.
Ceausescu nu vroia sa se stie nici ca Decretul dadea dreptul DIE sa plateasca acestor ofiteri deplin conspirati salarii secrete, in lei si valuta, peste cele primite oficial de la institutia in care lucrau, si sa ii foloseasca atat in interiorul tarii, cat si in strainatate.
Curand, ofiterii deplin conspirati ai DIE au impinzit toate esaloanele Ministerului de Externe. Primul adjunct al ministrului, Cornel Pacoste, era colonel deplin conspirat al DIE pe care Ceausescu vroia sa-l faca prim-ministru (in 1989 devenise deja vice-premier). Adjunctul ministrului, Petre Burlacu, era de asemenea colonel deplin conspirat. Seful directiei consulare, Dumitru Badescu, seful serviciului curieri diplomatici, Anghel Ionescu, si adjunctul sau, Petre Sandulescu, erau alti trei colonei deplin conspirati. Multi din sefii directiilor de spatii geografice devenisera de asemenea ofiteri deplin conspirati. Tot asa au fost majoritatea ambasadorilor din principalele tari NATO. La doar cateva zile dupa ce am primit azil politic in SUA, presa occidentala a anuntat ca Ceausescu a inlocuit 22 de ambasadori - ale caror state de salarii ca ofiteri deplin conspirati erau semnate de mine.
Cu riscul de a ma repeta, dau cuvantul lui Ion Gheorghe Maurer, care nu s-a sfiit sa ironizeze, in stilul sau, aceasta armata invizibila al lui Ceausescu. "Stiti ce-o sa se intample daca puneti cacat pe umerii fiecarui ofiter conspirat pe care-l aveti in cladirea asta?" m-a intrebat Maurer in timpul unei convocari a salariatilor din sistemul comertului exterior care a avut loc in ianuarie 1974 la sediul ministerului. "Pana si acoperisul sandramalei o sa miroase a latrina!"
Maurer a avut dreptate. In 1974, DIE avea deja 560 de ofiteri deplin conspirati in sistemul comertului exterior (minister si intreprinderi de import-export). Colonel Nicolae Nicolae, ministru secretar de stat, colonel Constantin Stanciu, ministru adjunct, colonel Constantin Olcescu, directorul general al vamilor, si general Nicolae Raceu, directorul de personal al MCE, sunt doar cateva nume din aceasta armata conspirata a DIE.
Celelate ministere economice majore, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Camera de Comert si Departamentul Cultelor erau, de asemenea, pline ochi cu ofiteri deplin conspirati ai DIE.
Aceasta armata de ofiteri deplini conspirati era remunerata de DIE cu dolari cash, cu salarii suplimentare in lei depuse pe CEC-uri secrete, cu posturi in tari vestice si cu promovari in functii. Era natural si omenesc ca membrii ei sa acorde prioritate sarcinilor primite de la DIE. Iar sarcina DIE era furtul. Toti furau pentru DIE, deoarece numai asa isi puteau mentine posturile privilegiate si salariile suplimentare. In putinele cazuri cand asemenea functionari au neglijat intentionat sarcinile primite de la DIE, ei au fost schimbati din posturi. Erau destui romani care abia asteptau sa aiba privilegiul de a lucra in occident sau de a face macar calatorii periodice in strainatate.
In iulie 1978, cind am facut ruptura cu DIE, aceasta avea 2780 ofiteri conspirati si 500 deplin conspirati. Cu alte cuvinte, unul din fiecare 7.000 de cetateni ai Romaniei era ofiter acoperit al DIE. In acelasi timp CIA, care apara intreaga lume libera impotriva comunismului si a uriasului sau arsenal nuclear, avea doar un salariat pentru fiecare 13.000 de cetateni. De ce aceasta enorma diferenta? Pentru ca DIE devenise FACTOTUM in activitatea de politica externa, economica si tehnico-stiintifica a Romaniei, dupa cum Securitatea era FACTOTUM in viata ei interna.
* * *
In ultimii saptesprezece ani Romania a demolat majoritatea barierelor ridicate de comunisti intre ea si restul lumii, precum si intre romani, si o noua generatie se straduieste sa dea tarii o noua identitate nationala. Din pacate insa, armata invizibila a lui Ceausescu a ramas aproape intacta, si a inceput sa-si imbogateasca proprii membri. O buna parte a celor 3280 ofiteri conspirati ai DIE au devenit NOUVEAUX RICHES, si au reusit sa-si ascunda apartenenta la spionajul lui Ceausescu, deoarece acesta i-a dotat cu carti de munca, livrete militare, buletine de identitate si alte acte fictive ce atestau ca ar fi lucrat in institutii civile. Aceasta face ca Romania si Rusia sa fie singurele tari din fostul bloc sovietic in care identitatea spionilor comunisti ce au instrumentat Razboiul Rece continua sa fie invaluita in secret.
Legea deconspirarii ofiterilor politiei politice, interna si externa, a Poloniei comuniste, adoptata de guvernul din Varsovia zilele trecute, s-ar putea sa aduca insa aer proaspat si in Romania.
Ion Mihai PACEPA
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Lustratie dupa model polonez
ZIUA lanseaza o dezbatere publica pe marginea unui proces de eliminare din partide, institutii, presa, banci si conducerile companiilor a romanilor care au colaborat cu politia politica
Parlamentul, principala frana in procesul adoptarii Legii lustratiei
Parlamentul de la Varsovia a adoptat o lege care interzice tuturor celor ce au colaborat cu politia politica sa detina functii in aparatul de stat, partide politice, presa, banci, institutii academice sau sa ocupe pozitii executive in companii private. Legea a intrat in vigoare pe 15 martie, desi a atras numeroase controverse si critici, legate de restrictiile fara precedent pe care le impune fostilor securisti. In tot acest context, demersul ZIUA nu este intamplator.
Fostul sef adjunct al DIE, Ion Mihai Pacepa, a dezvaluit pentru ZIUA ilegalitatile pe care serviciile de spionaj romanesti le savarseau pentru a imbogati conturile lui Ceausescu, incluzand traficul de carne vie si jefuirea emigrantilor. Modul de operare al serviciilor de spionaj comuniste din Romania si din Polonia este similar, fapt care ridica un semn de intrebare legat de oportunitatea ca si la noi sa fie adoptata o lege de acest gen. De altfel, printr-o scrisoare deschisa, peste 700 de intelectuali, ONG-uri si sindicate au insistat ieri pentru adoptarea unei legi a lustratiei.
La 17 ani dupa Revolutie, Romania nu are o reglementare unitara in privinta fostilor nomenclaturisti si ofiteri acoperiti. Majoritatea clasei politice a fost de acord ca legea privind deconspirarea Securitatii are lacune, dar adoptarea modificarilor necesare la acest act normativ treneaza in Parlament. Cazurile parlamentarilor Serban Mihailescu si Mircea Cosea, care au fost deconspirati de CNSAS ca fosti ofiteri ai Securitatii, dar in mod paradoxal nu au primit verdict de politie politica, arata din plin neajunsurile legii 187, privind deconspirarea Securitatii. Ofiterii acoperiti, rotite care au asigurat functionarea mecanismului securitatii comuniste, reprezinta in acest moment o categorie eludata de lege.
Scandal in Polonia
Raportul unei Comisii de verificare a Guvernului polonez asupra activitatii Serviciilor de Informatii Militare-WSI-, servicii care, de altfel, au si fost desfiintate, a scos la iveala ilegalitati de neimaginat savarsite de politia politica. Raportul semnaleaza folosirea de catre ofiterii WSI a proprietatii de stat in scopul obtinerii ilegale de mijloace de finantare, coruptie si vanzarea de informatii confidentiale. O alta concluzie a raportului arata ca serviciile au fost implicate in traficul de arme, in complicitate cu mafia rusa si grupari teroriste arabe. De altfel, raportul comisiei sustine ca militari ai WSI au constituit principalele focare ale mafiei. Potrivit documentului, o alta misiune a WSI era recrutarea de agenti printre jurnalisti, infiltrarea in mass-media si in partidele politice, dar si influentarea opiniei publice. Toate aceste dezvaluiri au fost urmate de un imens scandal, fiind asteptate demisii la nivel inalt.
Dezvaluirile lui Pacepa
Modelul polonez de functionare a serviciilor de spionaj ale Securitatii este similar celui folosit de regimul fostului dictator Nicolae Ceausescu. Fostul sef adjunct al Departamentului de Informatii Externe, Ion Mihai Pacepa, a dezvaluit, in exclusivitate pentru ZIUA, saptamana trecuta, ilegalitatile savarsite de DIE in numele dictatorului Nicolae Ceausescu. "In 1955, cand am devenit ofiter DIE, jecmanirea emigrantilor era deja o arta. Acestia erau ademeniti sau santajati de DIE sa-si lase parte din avere rudelor din tara, reale sau inventate, care n-au primit niciodata nimic. Un bilant retrospectiv prezentat lui Ceausescu in 1976 arata ca, in ultimii zece ani, DIE extorcase peste 18 milioane de dolari de la emigranti", scrie Pacepa in articolul publicat in ZIUA. El mai dezvaluie faptul ca DIE se specializase in vanzarea de evrei, germani si romani, targul de sclavi aducandu-i in conturi lui Ceausescu peste 400 de milioane de dolari. "Vazuta prin perspectiva istoriei, DIE a fost un fel de mafie externa a dictatorului comunist. Ca in orice mafie, cadrele DIE au fost invaluite in deplin secret", mai scrie Ion Mihai Pacepa. El subliniaza ca deconspirarea ofiterilor fostului regim - dupa regimul polonez - ar avea o dubla semnificatie: "va expune erezia conceptului de spionaj comunist si va identifica membrii armatei secrete care a jefuit Occidentul ca sa-l imbogateasca pe Ceausescu". (Anca HRIBAN, Carmen EPURAN)
Apel catre Parlamentul Romaniei si cel European
Intelectuali, sindicalisti si ONG-uri cer adoptarea urgenta a Lustratiei
Un grup de 735 de intelectuali, peste un milion de sindicalisti si sase ONG au adresat un Apel catre Parlamentul Romaniei si Parlamentul European, solicitand "adoptarea urgenta" a legii lustratiei, sprijin pentru finalizarea dosarelor Revolutiei si mineriadelor, precum si adoptarea masurilor legislative ce se impun conform concluziilor Raportului Comisiei Tismaneanu.
Foto: Mediafax
Scrisoarea deschisa, initiata de Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliatei Civice, a fost trimisa presedintilor Legislatului - Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu, dar si sefului PE, Hans Gert-Poettering. In Apel se aminteste: "Romania a fost primul dintre fostele state comuniste in care crimele regimului comunist au fost condamnate in baza unui asemenea raport. Consideram ca, indiferent de criticile ce pot fi aduse Raportului, nici un roman de buna credinta nu poate contesta justetea unei asemenea condamnari". Semnatarii mai solicita forului legislativ "sprijin moral" pentru initierea, finalizarea sau redeschiderea anchetelor Justitiei in ceea ce priveste Revolutia din 1989, mineriadele din 1990, 1991 si 1999, precum si a revoltelor muncitoresti din Valea Jiului din 1977, de la Brasov din 1987 si a evenimentelor de la Targu Mures din martie 1990.
Printre semnatarii scrisorii se numara: Doina Cornea, Victor Rebengiuc, Alexandru Zub, Ana Blandiana, Serban Papacostea, Mircea Cartarescu, Emil Constantinescu, Radu Filipescu, Horia Roman Patapievici, Ion Caramitru, Neagu Djuvara, Vladimir Tismaneanu, Andrei Pippidi, Stere Gulea, Lucia Hossu Longin, Romulus Rusan, Rodica si Flavia Coposu, Doina Jela, Serban Radulescu Zoner, Liviu Antonesei, Dorin Tudoran, Mircea Mihaies, Sorin Alexandrescu, Ruxandra Cesereanu, Denisa Comanescu, Nicolae Prelipceanu, Ioana Voicu-Arnautoiu, Sanda Golopentia, Victor Frunza, Bogdan Iuliu Hossu, Doru Maries, Dinu Zamfirescu, Radu Paraschivescu, Christian Mititelu, Tom Gallagher. Dintre organizatii amintim: Alianta Civica, Societatea Timisoara, Asociatia 21 decembrie 1989, Blocul National al Revolutionarilor - decembrie 1989, Federatia sindicala "Solidaritatea - Virgil Sahleanu", Confederatia Nationala Sindicala)
Reactiile clasei politice
Politicienii cred ca modelul polonez de deconspirare a fostilor comunisti si ofiteri acoperiti trebuie adoptat si in Romania, dar cred ca restrictiile nu trebuie sa intervina si in spatiul privat. Oamenii politici sustin ca o interventie in sistemul privat, in sensul interzicerii fostilor comunisti de a detine functii in firme particulare, incalca drepturile omului.
Ioan Oltean, vicepresedinte PD
"Legea este prea revolutionara"
"Ceea ce-mi spuneti este exact legea lustratiei. Cu prevederi mult mai largi, intr-adevar. Eu am sustinut inca din 1991 si sustin in continuare ca fostii comunisti, securistii, sa nu detina functii in aparatul de stat. N-am vazut legea poloneza, dar constat ca este mult mai revolutionara. Eu cred ca e prea mult, limitarea drepturilor de a detine functii publice este suficienta. Nu putem... se incalca drepturile constitutionale, este in afara drepturilor elementare ale omului sa impui, de exemplu, unui agent privat pe cine sa puna in functii executive".
Cristian Diaconescu, purtator de cuvant al PSD
"Mi se pare o idee interesanta"
"Cred ca trebuie plecat de la un principiu de echitate si anume ca un astfel de demers sa-i priveasca doar pe fostii ofiteri acoperiti ai DIE, ci pe toti colaboratorii fostului regim. Daca demersul s-ar referi doar la anumite categorii profesionale, ar incalca drepturile omului. Altfel, mi se pare o idee interesanta, care trebuie aplicata tuturor celor care au folosit parghiile de conducere pe care le-au avut in timpul regimului comunist in interes personal si incalcand drepturile omului"
Adrian Cioroianu, europarlamentar PNL
"Sustin ideea, dar cu amendamente"
"Cred ca adoptarea unei asemenea legi este oportuna si in Romania. Este importanta pentru sectorul de stat, dar nu ar trebui sa vizeze si companiile private. Stiu ca si in Polonia, unde a fost adoptata aceasta lege, sunt dezbateri aprinse pe aceasta tema. Eu, ca liberal, nu sustin interventia in domeniul privat. Sustin legea, dar cu acest amendament".
Cozmin Gusa, presedintele PIN
"Sunt circumspect in aceasta privinta"
"Este mai mult decat necesara adoptarea unei asemenea legi si in Romania. In cazul in care un astfel de proiect ar fi aprobat, 70% din ocupantii functiilor de raspundere atat din administratie, cat si din sectorul privat ar disparea. Eu, personal, sunt circumspect in aceasta privinta. Dovada ar fi si faptul ca, de doi ani si ceva incoace, legea PIN antinomenclatura este blocata la Camera Deputatilor. Nu s-a intamplat nimic. Aceasta in conditiile in care proiectul respectiv este mult mai bland, decat cel adoptat in Polonia". (Grupaj realizat de Carmen EPURAN si Valentina DELEANU)
Anti-nomenclatura zace la Camera
In luna iunie a anului 2005, deputatii independenti Cozmin Gusa, Lavinia Sandru si Aurelian Pavelescu (la acea data membru PIN) au depus in Parlament o propunere legislativa privind interzicerea accesului la demnitati si functii publice, pe o perioada de zece ani, pentru persoanele care au facut parte din nomenclatura comunista. De atunci, legea a facut trasee regulate intre Senat si Camera Deputatilor si, pana la urma, a fost inchise in sertarele comisiei juridice din Camera. In 2005, proiectul de lege a fost respins de Senat si trimis inapoi la comisia juridica din Camera Deputatilor, pentru un raport suplimentar. Termenul dat comisiei pentru a intocmi raportul suplimentar a expirat in iunie 2006. Cei trei deputati propuneau prin acest proiect ca nomenclaturistii PCR sa nu poata candida, sa nu poata fi alesi pentru diverse demnitati si sa nu poata fi numiti in functii publice. Autorii mai precizau ca propunerea nu ii viza pe "simplii membri ai PCR, recunoscuti in mod unanim ca fiind ei insisi victime ale sistemului totalitar" si nu se referea nici la organele Securitatii, activitatea acestora facand obiectul legii 187. (C.E.)
Legea isi asteapta randul de doi ani
Proiectul legii lustratiei depus in Parlament de patru parlamentari liberali- Adrian Cioroianu, Viorel Oancea, Eugen Nicolaescu si Mona Musca (ulterior exclusa din PNL, dupa ce CNSAS a decis ca a colaborat cu Securitatea)- zace in Parlament de mai bine de doi ani. Initiativa, care are prevederi similare cu cele ale legii anti-nomenclatura, prevede ca le este interzis fostilor activisti PCR sa candideze, timp de 10 ani, la functii publice in Administratia Prezidentiala, in Parlament, in administratia publica. Initiativa prevede ca cei care au lucrat in cadrul fostei Securitati, fie si doar ca informatori, nu pot ocupa functii in magistratura. Proiectul legii lustratiei a fost adoptat de Senat in urma cu un an, apoi a intampinat aceleasi greutati ca si proiectul de lege anti-nomenclatura: comisia juridica a amanat depunerea raportului la nesfarsit, desi termenul a expirat la mijlocul anului 2006. (C.E.)
"Politia politica", eliminata
Ordonanta CNSAS urmeaza sa fie dezbatuta de plenul Senatului, dupa ce a primit raport favorabil din partea Comisiei Juridice. Senatorii au eliminat din lege sintagma "politie politica" si au stabilit ca deciziile definitive ale Colegiului CNSAS referitoare la calitatea de colaborator sa fie publicate, in termen de trei zile, in Monitorul Oficial. Senatorii au mai decis sa fie declarati colaboratori cei care au adus atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. In plus, la stabilirea calitatii de colaborator, membrii Colegiului vor fi obligati prin noua forma a legii sa tina cont si de elementul de intentie. (V.D.)
 Afisari: 9478  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 74 Afiseaza toate comentariile  
Raspus pentru Virgil Ciuca   de Constantin Rauta
Legea Lustratiei ? S-a terminat ! am aruncat-o la cosh ! V-am spus doar sa stati linistiti   de ionion
Acualul parlament se opune legii lustratiei si implicit democratizarii societatii romanesti   de Virgil Ciuca
Pentru Annia   de Constantin Rauta
demersuri ...   de Lobrodogea
ECHIDISTANTA, RARA AVIS   de annia
securitatea in medicina   de cobra II
Lustratie si pentru jurnalisti !   de Talpos Mircea
Nu poti, “Cantemire”! Tradarea partidului communist nu a fost tradarea tarii   de annia
Cum as putea participa la aceasta discutie   de Paul din Ohio
Este un gest penibil ca reveniti cu rugamintea fata de cititori de a-si expune punctul de vedere   de ionion
Cititi...Cititi...Cititi!   de Supermmman
VA MAI ADUCETI AMINTE ? CE A ZIS BASESCU ?IN 2004   de texanu
PROPUNERE   de acv99
Pentru Annia, confuzia   de Constantin Rauta
MINCIUNA SAU...LAPSUS?   de annia
Apusu' "clasei ticaloshite "!   de Marius Adrian Porojnicu
Partea a doua   de Constantin Rauta
Prima parte la comentariul meu   de Constantin Rauta
De acord   de Capshunaru
un exemplu de caiafa securista :   de CHIORU
Musterii s-au imprastiat de la subiect !   de ionion
VICTIMELE MAGISTRATILOR SUNT DE ACORD CU LEGEA LUSTRATIEI.   de Neagu Rodica
Mihai Pacepa si "lustratia"   de gogunedumeritul
MONARHIA A AVUT UN ROL PRINCIPAL IN MODELAREA TARII   de texanu
"ARMATA INVIZIBILA A LUI CEAUSESCU" ? este o jignire pt noi acest titlu. Noi, securistii romani   de ionion
Numai o Lege a lustratiei nu este suficenata   de Constantin Rauta
DE CE SA IMITAM!?   de ioanguradeaur
ULUITOR   de VALAL
De ce se evita in legea lustratiei nomenclatura comunista ?   de Holospin
Tara arde si baba se piaptana !   de Europeanul mioritic
am avut un vis azinoapte   de texanu
ARMATA INVIZIBILA A LUI CEAUSESCU   de ionescu
PENTRU TOV ION ION   de texanu
ionion, te rog ia medicamentele in fiecare zii   de Constantin Rauta
INCEPETI CURATENIA!!!   de markoo
Domnule Pacepa va intreb cinstit si va rog sa raspundetii   de texanu
Pentru Ioan Danila . Adevaratii tradatori de tara   de Constantin Rauta
Daca l-as lustrat ...hm pe cine - este cam tarziu ...dar pe Raducu Timofte ...aoleu ce l-as   de ionion
Polonia ? Polonia de astazi este o tara absolut atipica europeana nu din punct de vedere geografic,   de ionion
Nu stiu in ce masura modelul polonez este relevant dar Legea Lustratiei   de ionion
Denuntarea securistilor!   de Costescu
"Jecmanirea emigrantilor" Pettrusu > Google > search = Proba si adevar   de Pettrusu
ce aberatie : servicile lor - manastire de maici, ale noastre - club de satanici.stupid. toate sunt   de Sorin D
lustratie   de mik
O PROPUNERE   de teddy bear
legea lustratiei   de cosor ion
da' pe pacepa....   de geek-a-contra
Interesante reactii.   de spaiu'
Si cu fostii activisti de partid cu Stefan Gheoghiu ce facem ne facem ca nu-i vedem ?   de Holospin
Dupa modelul polonez ...   de the
fostii securisti vorbesc despre "drepturile constitutionale" ?????????....   de CHIORU
Și aici trebuie discernămân!   de Polina
Ba sa fie eliminati toti !!   de Aladin
povesti   de cosor ion
Modelul polonez   de Nababul123
Oh, acuma stiu de ce....   de Alex2003
Si in fond,pe cine deranjeaza dezvaluirile lui Pacepa?   de Adrian v.D.
Da nu stiu ce ziar scrisese ca Pacepa a fost injughiat de o amanta din Tombuctu   de ionion
decret 363   de membru
"Toate serviciile de spionaj fura...."   de Adrian v.D.
armata pensionarilor   de simiondan
Mai incet cu propaganda tovarasi!   de Ghita Bizonu'
Averea fabuloasa a lui N.Ceausescu a fost,   de ionion
Pe ce facem pariu....   de Catal1n
Vechea poveste cu " averea lui Ceausescu " si " milioane de securisti " !   de George Vasile
Ce sa spun, a inventat Pacepa apa calda si mersul pe jos, infatisand un serviciu secret banal   de Raquel
Bande de mafioti ,sustinuti de mass-media   de Doro
nu-sh ce....   de geek-a-contra
DACA FIGUREYI PRIN ANALELE SECURITATII CA MIHAI PODEANU, DECE VREI PENSIE DE LA STATUL ROMAN?   de Ioan Danila
Minunat   de MardukTiamat
liste?   de niculina
ipotenuza mea..   de neamtu tiganu
In 1955, cand am devenit ofiter DIE   de flery99
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 DEMERSUL PACEPA (9478 afisari)
 Comisia Europeana face praf taxa de prima inmatriculare (4443 afisari)
 Viitorul Partid Democrat (4367 afisari)
 Noul Guvern (4212 afisari)
 Amor ghebos (1837 afisari)
 Alianta DA mai supravietuieste o zi (235 afisari)
 Penalizare din salariu pentru fuga lui Hayssam (151 afisari)
 CSAT cu scantei (113 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.75262 sec.