Ziua Logo
  Nr. 3888 de sambata, 24 martie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare ultrasecrete
Comunistii romani tin piept Moscovei
Problema Tezaurului a ramas deschisa
-- Amenintari. Cu atat s-au ales liderii PCR care, in septembrie 1965, au solicitat Moscovei restituirea celor 93 de tone de aur date spre pastrare in timpul Primului Razboi Mondial. Delegatia romaneasca nu s-a lasat, insa, intimidata si a refuzat sa accepte ca problema este "inchisa". Stenogramele oficiale consemneaza un schimb taios de replici intre Maurer, Ceausescu, Brejnev si Kosighin, din care va prezentam, in continuare, cele mai interesante fragmente. Aceste documente (aflate in arhiva CC al PCR, fond Cancelarie, Dosar 124/1965) au fost publicate in lucrarea "Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei la Moscova", aparuta la Editura Fundatiei Culturale "Magazin Istoric". (Luciana POP)
Tov. I. Gh. Maurer: Ridicand aceasta problema, sigur ne-am gandit sa rezolvam o problema juridica si o problema politica. Nici o secunda n-am pierdut din vedere ca problema pe care o ridicam are ca principal caracter un caracter politic; caracterul sau juridic este secundar in raport cu caracterul politic, dar foarte important.
V-am propus o solutie simpla: restituirea tezaurului. Aceasta solutie rezulta cu claritate din actele incheiate intre conducerea Regatului Romaniei si guvernul rus tarist din acea vreme, dar rezulta in egala masura si din angajamentele clare ale partii sovietice, care, printr-o hotarare a Consiliului Comisarilor Poporului, si-a asumat angajamentul de a pastra acest fond de aur, depus de Romania, si de a-l restitui poporului roman. Am socotit ca si Dv si noi vom fi de acord cu faptul ca in momentul de fata poporul roman este cel care exercita puterea politica in tara noastra si ca, deci, in conformitate cu aceste angajamente asumate de puterea sovietica prin hotararea Consiliului Comisarilor Poporului din 13/26 ianuarie 1918, tezaurul trebuie restituit poporului roman.
Tov. L.I. Brejnev: Este publicata in colectie?
Tov. I. Gh. Maurer: Da. De aceea, am propus aceasta solutie foarte importanta pentru ca ea rezulta din angajamentele foarte clare ale partii sovietice. Am ascultat cu foarte mare atentie expunerea de ieri a tov. Brejnev asupra acestui lucru. Am analizat cu atentie argumentele date, faptele citate, le-am cantarit pe toate, am analizat si solutia pe care Dv ati propus-o, de a inchide aceasta problema.
Trebuie sa va declaram ca punctul nostru de vedere nu este acesta. Am deschis problema, problema ramane deschisa. Sigur, nu o putem rezolva astazi; noi spunem dati inapoi, dv spuneti nu trebuie dat. Dar nu suntem de acord cu inchiderea problemei; nu ne-am inteles astazi, vom discuta maine si va trebui sa ne intelegem asupra acestui capitol, in conformitate cu angajamentele asumate, in conformitate cu dreptul si cu interesele ambelor parti.
Acest lucru este intr-adevar o problema politica. Va trebui sa stim sa o rezolvam cu cumintenie, asa incat, atata timp cat nu ne intelegem asupra acestei chestiuni, diferentele noastre de pareri sa tulbure cat mai putin relatiile noastre. Dar va trebui sa ne intelegem asupra acestei probleme, pentru ca din aceasta intelegere ambele parti vor avea de castigat si, inainte de toate, ambele parti vor avea de castigat din punct de vedere politic, lasand contemporaneitatii un exemplu de chip in care se pot rezolva, intre tari socialiste si prietene, probleme care - desi pot avea la un moment dat un caracter delicat - pot fi rezolvate cu bunavointa, staruinta, tact, respect, datorita dreptului si angajamentului asumat.
Tov. Nicolae Ceausescu: Eu vreau sa continui aceasta problema. Punctul de vedere al delegatiei noastre a fost expus clar de tovarasul Maurer. Sigur, tovarasi, nu este vorba numai de cantitatea aceasta de aur in monede sau lingouri si nici de valori. Este vorba, in primul rand, de o problema politica care arata in ce fel tarile socialiste stiu sa rezolve problemele care exista intre ele. Adica este vorba de ceea ce scriem in declaratiile noastre, ca relatiile dintre tarile socialiste trebuie sa fie pentru toate popoarele un model si un indemn in stimularea luptei lor. Din acest punct de vedere, aceasta problema este intr-adevar foarte importanta.
In Hotararea (Consiliului Comisarilor Poporului) din 1918 se spune asa: "Consiliul Comisarilor Poporului hotaraste:
Fondul de aur al Romaniei care se pastreaza la Moscova este declarat intangibil pentru oligarhia romana. Partea sovietica isi asuma raspunderea pentru pastrarea acestui fond si il va preda in mainile poporului roman."
Deci, aici nu este vorba numai de o intelegere intre doua guverne care au fost rasturnate de revolutie. Aici este vorba si de un angajament public al Puterii Sovietice.
La noi, problemele acestea sunt cunoscute, tovarase Brejnev, si nu numai la noi. Oamenii ne intreaba: cum ati rezolvat problema? Este clar ca la aceasta nu se poate raspunde decat ca noi ne-am adresat Puterii Sovietice cu rugamintea de a-si respecta angajamentul luat in 1918. Alt raspuns nu putem da. Si, sigur, o sa ne intrebe: ce-a raspuns Puterea Sovietica? Va trebui sa raspundem, asa cum ati spus dvs. ieri, sau sa spunem: n-am primit inca raspuns si asteptam. Noi, deocamdata, consideram ca raspunsul ar trebui sa fie acesta: se asteapta ca Puterea Sovietica, sau mai bine zis reprezentantii din conducerea sovietica, sa mai analizeze lucrurile, pentru ca aceasta va constitui intr-adevar un act politic de mare importanta in relatiile dintre noi si pentru autoritatea actelor Puterii Sovietice.
Trebuie sa va spunem deschis ca nu putem impartasi considerentele expuse de tov. Brejnev. Aceste considerente nu sunt fundamentate nici din punct de vedere juridic si nici din alte puncte de vedere. Mai cu seama nu suntem de acord cu considerentele legate de acest tezaur, care n-au nici un fel de legatura cu el.
S-au ridicat probleme care apartin cu totul de alt domeniu, care au fost rezolvate si consideram ca a pune in discutie asemenea probleme nu poate servi cu nimic prieteniei dintre popoarele noastre. Vreau sa va spun un lucru, tovarasi. In anul 1939, guvernul polonez al lui Beck a depus tezaurul spre pastrare in Romania. Atunci, am avut un guvern regal. Tezaurul depus a fost pastrat; desi nemtii au cautat sa-l ia, el a fost ascuns, iar in 1948, puterea populara a restituit in intregime intregul fond al tezaurului primit spre pastrare. Nu dorim ca acum sa intram in discutie pe aceasta tema. Consideram ca este bine sa mai reflectam asupra acestor probleme si inca o data vrem sa subliniem ca discutarea acestor probleme trebuie facuta legat de problema in sine, in spiritul marxism-leninismului, a gasirii solutiilor. Daca pana la urma nu ne lamurim acum, sa mai lasam putin la o parte, fara sa complicam lucrurile cu alte probleme care n-au nici o legatura. Noi nu putem fi de acord cu felul cum au fost ridicate problemele de catre tov. Brejnev in legatura cu tezaurul.
Tov. L.I. Brejnev: Numai cateva cuvinte. Dupa ridicarea acestei probleme, noi am avut nevoie nu de putin timp pentru ca sa descoperim istoria intregii chestiuni si, dupa ce am reflectat, noi, ca si dvs astazi, am apreciat just esenta acestei probleme: este vorba nu de 93.000 de kilograme de aur, ci este o problema politica.
Documentele au fost citate just; si noi le-am vazut, ati expus just si obiectiv. Noi v-am aratat ce s-a intamplat in esenta cu acest tezaur, unde s-a aflat, adica latura faptica a problemei. Ceea ce s-a pastrat aici, la Kremlin, sub doua chei, v-a fost in intregime restituit. Dupa acea hotarare citata aici au avut loc, insa, mari evenimente militare si politice in tara. In acele imprejurari, acest tezaur a fost jefuit de catre albgardisti, care, pe plan politic, absolva intr-o anumita masura puterea sovietica de raspundere. Principalul consta insa in faptul ca, din moment ce aceasta este o problema politica, ea nu poate fi niciodata unilaterala; intotdeauna o latura a problemei atrage dupa sine si altele.
Eu am fost nevoit sa amintesc din nou evenimentele care au avut loc in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial nu cu un sentiment de satisfactie. (...) Aceste amintiri ale noastre nu pot fi considerate un repros la adresa dv, pentru ca si dv. ati luptat impotriva fascismului, iar nemtii au jefuit si Romania, ei au fost aceia care au trimis diviziile romane sa piara in razboi. Asa ca in discutiile noastre nu a fost nici o urma de repros. Noi am vorbit despre aspectul politic al problemei. In aceste conditii, facand abstractie de munca uriasa desfasurata de partidele noastre, sa admitem ca va dam aceste 93 de tone. Este insa greu sa fii de acord ca, din punct de vedere politic, aceasta va fi folositor poporului dv, popoarelor noastre, sau ca poate sluji drept exemplu pentru altii. Cu atat mai mult cu cat nu stim ce relatii s-au stabilit in urma razboiului intre cehi si polonezi, intre alte popoare, nu se cunoaste de unde ar putea fi scoasa la suprafata o veche problema politica. Aceasta este o chestiune foarte mare. De aceea, noi am ajuns la concluzia sa consideram aceasta problema ingropata, pornind de la ideea colaborarii noastre fratesti in continuare.
Tov. A.N. Kosighin: Iata care e situatia. O problema financiara nu exista, nu exista o problema de decontari intre Uniunea Sovietica si Romania. Valori concrete, de asemenea, nu am primit, pentru ca documentul se refera la anul 1918. Dupa 1918 aceste valori nu se stie unde au ajuns; tot ceea ce a ramas a fost inapoiat Romaniei si Gheorghiu-Dej ne-a trimis atunci o scrisoare de multumire pentru ca am pastrat acele valori si le-am inapoiat.
Daca o sa reluam chestiunea decontarilor, ea va fi in mod incalculabil nu in favoarea Romaniei, pentru ca atunci se va pune problema datoriilor fata de Rusia tarista. Aceasta chestiune va atrage dupa sine un numar foarte mare de decontari, de cereri si contracereri.
Ramane a doua chestiune - caracterul politic al problemei. Tov. Ceausescu a spus ca poporul va va intreba daca dv. ati rezolvat sau nu aceasta problema. Eu plec de la contrariu. Sa spunem ca ati rezolvat aceasta problema. Dar atunci poporul nostru ne va intreba: pe ce baza ati facut aceasta? Nu aveti acest tezaur, inseamna ca ati dat alte valori. Si atunci s-ar ridica un intreg ghem de probleme cu acest tezaur: cine si cat a pierdut in timpul razboiului. (...) Cred ca din punct de vedere politic nici pentru Romania nici pentru Uniunea Sovietica nu este folositor sa scoatem la suprafata aceasta problema. (...) Consider justa propunerea tov. Brejnev de a socoti problema inchisa; aceasta nu este o chestiune pe baza careia trebuie sa intarim prietenia dintre noi.
(...)
Tov. I.Gh. Maurer: As dori sa spun numai un cuvant. A continua discutia in momentul de fata mi se pare ca este fara sens. Impresia mea este ca in momentul de fata nu putem avea nici un fel de idee ca va convingem de punctul nostru de vedere. Trebuie sa marturisesc cinstit, nici ceea ce dv. ati spus nu ne-a convins ca nu avem dreptate. In aceste imprejurari, a continua sa discutam ar insemna sa pierdem vremea degeaba. Faptul insa este foarte clar si acest fapt mi se pare ca trebuie sa-l inregistram: spun, problema este deschisa, ea va trebui rezolvata in cadrul unor discutii viitoare. Intre timp va mai ganditi si dv, ne mai gandim si noi si va trebui sa gasim o solutie. (...)
Tov. A.N. Kosighin: Atunci se ridica problema pretentiilor reciproce si aceasta o sa ne duca dracu stie unde.
Tov. N. Ceausescu: Tovarasul Kosighin pune problema decontarilor intre guvernul tarist si guvernul roman de atunci. Noi nu problema aceasta o ridicam, pentru ca asemenea socoteli s-ar putea ridica multe. Noi am ridicat un lucru simplu: intre doua guverne a intervenit un acord semnat de ministrii de Finante de atunci; aceste valori au fost date spre pastrare, nu au fost date drept gaj in contul unor datorii. Dupa toate normele internationale si interne, daca ii dai cuiva sa pastreze ceva, el este obligat sa ti-l inapoieze. Consiliul Comisarilor Poporului - din care, dupa cate imi amintesc, facea parte si Lenin - a considerat ca trebuie sa-si asume raspunderea ca va pastra si va inapoia poporului roman aceste valori, adoptand in acest sens o hotarare speciala. Aceasta este o dovada a respectarii dreptului international, a dreptului unui alt popor, pentru ca, intr-adevar, asa cum se spune aici, acest tezaur apartine poporului roman. Este intr-adevar o dovada de internationalism proletar, cum numai Lenin putea sa o faca.
Noi aici nu ridicam decat problema de a se restitui ceea ce a fost depozitat si ceea ce puterea sovietica a spus ca va restitui poporului roman. Nu intelegem de ce sa ridicam problema decontarilor. Aceasta intr-adevar nu are nici un rost. Nu intelegem de ce sa legam problema aceasta simpla de problemele celui de Al Doilea Razboi Mondial. Tov. Brejnev spune ca nu s-a facut un repros comunistilor romani. Noi nu consideram acest repros intemeiat, pentru ca multi comunisti de-ai nostri au luptat in randurile armatei sovietice, unitati romanesti au luptat in 1918 in apararea revolutiei. Acestea sunt faptele care vorbesc de parerea comunistilor despre Uniunea Sovietica.
Ce putem intelege, insa, cand se spune ca aceasta poate sa trezeasca lucruri foarte neplacute, cu urmari foarte grave? Grave pentru cine? Pentru Antonescu? El a fost rasturnat acum 21 de ani. Deci, urmari grave pot fi numai pentru aceia care exista astazi, adica pentru poporul roman si poporul sovietic, nu pentru aceia care nu mai sunt. (...)
Noi ne dam seama ca acum problema nu poate fi lamurita. Suntem de acord s-o amanam, sa nu o consideram ca o problema de neintelegere intre noi, dar asupra ei trebuie, si unii si altii, sa reflectam. (...)
Noi consideram ca problema aceasta va ramane de rezolvat. Nu sunt de acord cu rationamentele tov. Kosighin, ele nu pot fi legate de tot ce a urmat dupa 1918, nu au nici o legatura. Iar daca vreti sa stiti parerea mea, in legatura cu ce ar spune poporul sovietic, iata: ar spune ca guvernul nostru indeplineste una din obligatiile asumate din primele timpuri ale puterii sovietice. Dar asupra acestei probleme am putea discuta mai mult...
 Afisari: 2159  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 9 Afiseaza toate comentariile  
Pana si ceusescu s-a aruncat dupa tezaur, numai Base, ilievici si constantinescu nu...   de Puiutul
Problema Tezaurului a ramas deschisa   de ionescu
Trebuie vazut CLAR SI LIMPEDE - cu exactitate - "CAT" s-a jefuit din Romania in numele "reparatiei..   de Omul cu Picioare foarte Paroase
Problema Tezaurului a ramas deschisa   de Phil
Domnului Aladin   de morkov
"Problema Tezaurului a ramas deschisa " ? adica lada este deschisa ? pai   de ionion
Si astazi daca tezaurul era acasa.   de Aladin
Cine crede ca rusul   de morkov
Ceausescu a avut calitati certe de lider !   de Liviu2002j
A r h i v a
  Spioni pretutindeni sau restrictii la infiltrari?    2 comentarii
  Marea realiniere globala a secolului al XXI-lea    10 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Marea realiniere globala a secolului al XXI-lea (3790 afisari)
 Pe mana serviciilor (3418 afisari)
 Minunile Greciei Antice (3064 afisari)
 Nici demisie, nici anticipate (2714 afisari)
 De ce au nevoie basarabenii de cetatenie romana (2558 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.03099 sec.