Membrii Comisiei de Cultura, Arte si Mijloace de informare in masa de la Senat au initiative legislative privind functionarea Politiei si a Jandarmeriei, trusoul nou-nascutilor, medicina muncii si medicina scolara, infiintarea Institutului de Drept Public si Stiinte Administrative, paza obiectivelor, reabilitarea drumurilor nationale, modificarea Legii Invatamantului si a Statutului personalului didactic, sistemul de pensii, transformarea satelor in comune si schimbarea numelor de judete, protectia consumatorilor si controlul provenientei averilor. Initiativele in domeniul strict de competenta a comisiei fac mai degraba exceptia decat norma. Cu cateva saptamani in urma, Institutul Cultural Roman, Administratia Fondului Cultural National, Centrul National al Dansului si o lunga lista de artisti independenti si organizatii non-guvernamentale din domeniu lansau un apel public pentru modificarea legislatiei de finantare culturala. Apelul era adresat Guvernului (prim-ministrului, ministrului Culturii si Cultelor, celui de Finante) si celor doua Comisii parlamentare de Cultura, avandu-i ca presedinti pe deputatul PNL Catalin Micula si senatorul PSD Adrian Paunescu. Nici una dintre aceste entitati nu s-a sesizat si nu a raspuns, desi sunt singurele care au dreptul la initiative legislative. Conform statutului, Comisiile de Cultura, Arte si Mijloace de informare in masa ale Parlamentului Romaniei au ca domeniu de activitate "institutii de arta si cultura; protectia patrimoniului cultural national; activitatea presei si a celorlalte mijloace de informare in masa". La Senat, comisia are 11 membri, iar la Camera Deputatilor, 19, cu totii inaintand propuneri de legi noi si modificari ale legislatiei actuale. Din 2005 pana acum, de pilda, presedintele Comisiei de Cultura din Senatul Romaniei, PSD-istul Adrian Paunescu, a avut cinci initiative legislative: pentru modificarea si completarea legii privind instituirea indemnizatiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica (raport depus), o propunere legislativa privind transmiterea unor imobile apartinand Memorialului Ipotesti Centrul National de studii "Mihai Eminescu" in domeniul public al statului si atribuirea acestuia in folosinta gratuita a Uniunii Scriitorilor din Romania, pe o perioada de 49 de ani (inaintata impreuna cu Mihai Malaimare si Varujan Vosganian si respinsa definitiv), o propunere legislativa privind amplasarea unor monumente ale Poetului National Mihai Eminescu (respinsa definitiv), un proiect de lege pentru modificarea si completarea legii privind arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Romaniei de catre autoritatile si institutiile publice (respins definitiv) si, recent, o propunere legislativa de modificare a Legii nr. 164/2001 privind... pensiile militare de stat. Nici in trecuta legislatura, cand partidul din care face parte era la putere, Paunescu nu a fost mai activ: s-a ocupat de depunerea juramantului de credinta de catre senatori si deputati, de instituirea Zilei Presei Romane, declararea municipiului Targoviste ca obiectiv de interes national (initiative, toate, respinse) si (ceva mai cultural, de asta data) de instituirea indemnizatiei de merit. "Legea facturii cambiate" si acciza la tuica Omologul lui Paunescu, presedintele Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, Catalin Micula (foto), este initiatorul unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Din expunerea de motive, publicata si ea pe site-ul camerei inferioare a Parlamentului, aflam ca e vorba despre ridicarea accizelor pentru tuica si alte bauturi. Tot Catalin Micula (co-proprietar al unei foarte mari companii romanesti de bauturi) e unul dintre initiatorii proiectului pentru "Legea facturii cambiate". Colega sa deputat (si europarlamentar) Gabriela Cretu (PSD) a obtinut in Parlament infiintarea comunei Lalesti, judetul Vaslui, prin reorganizarea comunei Puiesti, si a avut mai multe initiative in domeniul invatamantului, G. Cretu fiind, pana la alegerile din 2004, profesoara la Vaslui (conform CV-ului de la Camera Deputatilor). Deputata Lavinia Sandru, absolventa de actorie, lucreaza la Codul de procedura penala, Legea sigurantei nationale, Legea petrolului, statutul magistratilor, statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din Aviatia Civila din Romania, regimul concesiunilor, "Legea antinomenclatura" si cea privind informarea spectatorilor asupra "playback"-ului in concerte. In esenta, la Camera Deputatilor, membrii Comisiei de Cultura se ocupa cu precadere de reforma in domeniul sanatatii, de programul "cornul si laptele", Legea fondului funciar, accesul la propriul dosar, administratia publica locala si "Zona Metropolitana Bucuresti", Legea voluntariatului, infiintarea Ghiseului Unic la punctele de trecere a frontierei, bursa scolara "Guvernul Romaniei", expertiza judiciara si extrajudiciara, dotarea primariilor din comune cu autoturisme, organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si cea a "Biroului Unic pentru depunerea formularelor privind obligatiile declarative ale persoanelor fizice autorizate, persoanelor juridice si ale altor entitati care au calitatea de angajator". Interesul pentru informatii De un interes special in Comisiile parlamentare pentru Cultura, Arta si Mijloace de informare in masa se bucura serviciile de informatii (nu in masa). Deputatul Crin Antonescu si senatorul Adrian Cioroianu, dar si Mihai Malaimare (deputat) au un numar coplesitor de contributii legislative la statutul ofiterului de informatii, activitatea de informatii, contrainformatii si protectie, infiintarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor, organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii si a Serviciului de Informatii Externe. Inalta formatie culturala a celor insarcinati cu sustinerea parlamentara a culturii e ilustrata de finalul expunerii de motive pentru propunerea de modificare a Legii audio-vizualului (privind digitalizarea televiziunii): "Uniunea Europeana este martorul fidel al acestei schimbari ce ne impinge la progres si la angajarea unor promisiuni acceptate in scris, martor cu sau fara voie al nazuintelor si sperantelor transformate in realitate". Petitia, necunoscuta de parlamentari Una dintre putinele initiative legate de domeniul specific comisiei ii apartine senatorului Vasile Dancu si deputatului Radu Podgorean si priveste sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, o alta fiind cea referitoare la patrimoniul tehnic si industrial. Legea patrimoniului industrial (protectia si introducerea in circuitul cultural a spatiilor industriale istorice) a fost anuntata ca o prioritate a ministeriatului Monei Musca, iar de doi ani nu s-a mai auzit nimic despre ea. Pensiile membrilor uniunilor de creatie, protejarea patrimoniului imaterial, atribuirea imobilelor catre culte, statutul artistilor liber-profesionisti, functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR) si a Societatii Romane de Televiziune (SRTV) sunt aproape unicele propuneri in domeniul specific comisiilor facute de membrii acestora. Intrebat de ZIUA despre lipsa proiectelor de legislatie culturala de pe agenda parlamentarilor, deputatul Mihai Malaimare (fost presedinte al comisiei de cultura, fost PSD, acum PNL) considera ca "prioritatea noastra sunt oamenii din teritoriu, iar pentru ei cultura nu inseamna nimic. Chiar si profesorii nu se plang de cartile inexistente in biblioteci, ci de salarii si banii de naveta". Parlamentarii, spune Malaimare, propun ridicarea in grad de comuna a satelor ("un lucru care nu trebuie luat in derizoriu") pentru ca asta cer alegatorii si le satisface o nevoie imediata. Desi afirma ca parlamentarii iau in discutie informatii din presa, deputatul nu a auzit nimic despre petitia semnata de Institutul Cultural Roman, Administratia Fondului Cultural National etc.; odata ce a aflat de ea, o va discuta impreuna cu colegii. Cimitirul, o preocupare culturala Deputata PRM de Maramures Angela Buciu (foto) da, pentru ZIUA, un exemplu de preocupare culturala: vizitand, la Baia Mare, Muzeul de Istorie a Maramuresului, a observat o biserica si i-a propus directorului institutiei ca, pe langa biserica, muzeul sa aiba si un cimitir, in memoria oamenilor de seama ai zonei. Parlamentarul s-a zbatut si initiativa a fost aprobata. Intrebata de ce nu se intereseaza de chestiuni de macrostructura culturala, cum ar fi initiativa de modificare a legislatiei de finantare, Angela Buciu raspunde, intai, ca Guvernul nu vrea sa dea bani pentru arta, apoi ca n-a auzit, nici ea, de aceasta initiativa, dar ca i se pare interesanta si o va aduce in discutia comisiei. Cenusareasa Comisiilor Concluzia ar fi ca pentru membrii Comisiilor de Cultura, ca si pentru restul alesilor, nu exista decat doua agende: cea macropolitica imediata si cea local-electorala. Cat despre in ce masura apartenenta la Comisia permanenta de Cultura, Arte etc. reflecta un interes real al parlamentarilor (si nu o inevitabila aritmetica politica aleatorie), trebuie spus ca, odata ajunsi in Parlamentul European, optiunile alesilor au fost foarte diferite (si, in unele cazuri, la fel de aleatorii, probabil): Adrian Cioroianu (foto), observator in comisia pentru afaceri externe, Gabriela Cretu, la comisia pentru piata interna si protectia consumatorilor, Radu Podgorean, la agricultura si dezvoltare rurala.

Iulia POPOVICI