Ziua Logo
  Nr. 3852 de sambata, 10 februarie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare ultrasecrete
Eminescu, urmarit de Securitatea austro-ungara
-- Desi este cunoscut mai mult ca poet, totusi cea mai mare parte a activitatii lui Mihai Eminescu a fost dedicata gazetariei, el fiind unul dintre cei mai redutabili ziaristi ai Romaniei. Analizele de politica externa ale lui Eminescu puneau pe jar imperiile inconjuratoare - cel tarist si cel austro-ungar. Forta articolelor sale ii obliga pe agentii secreti ai celor doua imperii la o intensa activitate informativa in jurul gazetarului Eminescu. Va prezentam in aceasta pagina o nota informativa a Ambasadei Austro-Ungariei la Bucuresti care tinea sa stie cu exactitate cu ce se mai ocupa Mihai Eminescu.
Sub supraveghere informativa
Intr-o nota informativa din 7 iunie 1882, redactata de ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, baronul Ernst von Mayr, catre ministrul Casei imperiale si ministrul de Externe de la Viena, se raporta ca "Societatea Carpatii" a tinut la 4 iunie o sedinta publica, inaintea careia a avut loc o consfatuire secreta. Austriecii aveau cel mai probabil un agent infiltrat in "Societatea Carpatii", capabil sa transmita informatii precise despre activitatile organizatiei, de vreme ce ambasadorul afirma ca detine informatii "dintr-o sursa sigura".
Sedinta secreta a "Societatii Carpatii" a convenit asupra continuarii luptei impotriva Monarhiei austro-ungare, recomandandu-se membrilor cea mai mare discretie. La aceasta sedinta, Mihai Eminescu a propus ca studentilor transilvaneni de la Bucuresti sa li se incredinteze sarcina de a duce o propaganda activa in timpul vacantelor in favoarea unirii cu Romania - proiectul "Daciei Mari".
Un ziarist redutabil
Mihai Eminescu devine ziarist profesionist din 1876 - ramanand dedicat gazetariei pana la sfarsitul vietii. Debuteaza la Curierul de Iasi apoi, in 1877, este angajat redactor la Timpul. Din 1880, devine redactor-sef si redactor politic pana in 1883. Activitatea sa este intrerupta in mod brutal, in iunie 1883, cand este internat cu forta intr-un ospiciu. Maiorescu noteaza ca "Eminescu s-a facut simtit de cum a intrat in redactie prin universul de idei al culturii ce acumulase singur, prin logica si verva". "Stapan pe limba neaosa" si cu o "neobisnuita caldura sufleteasca", Eminescu insufletea dezbaterea publica, dupa cum aprecia Maiorescu.
In calitate de redactor-sef al ziarului Timpul, care era organ oficial al Partidului Conservator, Eminescu s-a impus clar in viata publica romaneasca - Maiorescu afirmand la organizarea Partidului Conservator: "Cei 10 capi ai lui, si al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul".
Analist de geopolitica
La "Timpul", Eminescu duce campanii de presa dedicate chestiunii Basarabiei, critica Parlamentul si Guvernul pentru instrainarea, in 1878, a zonei de sud a acestei provincii romanesti, este intransigent atat fata de politica de opresiune tarista (,,o barbarie"), cat si fata de cea a Imperiului Austro-Ungar. Vehementa lui Eminescu il face pe fruntasul conservator P.P. Carp, aflat la Viena pentru negocierea tratatului secret de alianta cu Germania, sa-i scrie lui Titu Maiorescu: "si mai potoliti-l pe Eminescu!".
Prezentam in randurile urmatoare articolul "Drepturile Romaniei" publicat in ziarul "Timpul", in care Eminescu acuza Guvernul de la Bucuresti de incompetenta in negocierea pacii de dupa Razboiul de Independenta. Eminescu demoleaza pretentiile guvernantilor care dadeau din umeri (atunci, ca si acum!) spunand ca n-au stiut nimic despre intentiile imperiilor invecinate. Eminescu reafirma drepturile Romaniei asupra teritoriilor dintre Prut si Nistru si demonstreaza existenta planurilor secrete care au dus la rapirea sudului Basarabiei in 1878.
Bucuresti, 7 iunie 1882
Inalt prea cinstite Conte,
"Societatea Carpatilor" a tinut pe 4 iunie o sedinta publica, precedata de o consfatuire secreta.
Referitor la aceasta am primit de la o sursa de incredere urmatoarele date: subiectul consfatuirii a fost situatia politica.
S-a cazut de acord asupra continuarii luptei impotriva Monarhiei Austro-Ungare, totusi nu in spiritul unei "Romania iridenta". Membrilor li s-a recomandat cea mai mare prevedere.
Eminescu, redactorul sef al ziarului "Timpul", a facut propunerea ca studentii transilvaneni de natiune romana, care umbla pe la scolile de aici pentru invatatura, sa li se incredinteze pe timpul vacantei lor acasa ca sa lucreze pentru pregatirea publicului in favoarea unei Dacii Mari.
Redactorul adjunct Sacareanu de la "Romania Libera" a dat citire mai multor scrisori trimise lui din Transilvania, care aratau ca romanii de acolo ii asteapta pe fratii lor cu bratele deschise.
O scrisoare trimisa de Badescu, inspector scolar din Neamt, catre un jurnalist pe nume Miron, spune ca situatia din jurul Nasaudului este favorabila.
Primiti Excelenta expresia profundului meu respect.
Bucuresti, 7 iunie 1882
Baron von Mayr
Despre o consfatuire secreta a "Societatii Carpatilor"
(nota in baza paginii 1: Excelentei Sale Domnului Conte Kalnoky; Biroul de Informatii)
(Arhivele St. Buc., Colectia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus - Hof - und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.- Akten, K.159)
George DAMIAN 
 Afisari: 3190  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 5 Afiseaza toate comentariile  
pt Aladin tot aia din 1880 (nu s-au schimbat decat oamenii nu si mentalitatea)   de coscaru
Tratat secret cu Germania ?..   de bazileus
Adevarul iese totdeauna la iveala   de vivika
Dar azi care securitate il urmareste pe Eminescu ?   de Aladin
Bravo Ziua...   de JohnGreen1
A r h i v a
  Administratia Bush pierde razboiul cu incalzirea globala    11 comentarii
  Iranul si Irakul, variabile ale aceleiasi ecuatii    6 comentarii
  Drepturile Romaniei    1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 Basescu doi, trei (4233 afisari)
 Eminescu, urmarit de Securitatea austro-ungara (3190 afisari)
 O Doamna si trei nomenclaturisti (2929 afisari)
 Iranul si Irakul, variabile ale aceleiasi ecuatii (2876 afisari)
 Gigi Becali isi cauta stramosul imparat al Bizantului (2569 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01235 sec.