Ziua Logo
  Nr. 3793 de miercuri, 29 noiembrie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Anchete
Implicarea fostului ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, intr-o serie de afaceri suspecte aduce in buzunarele camarilei sale sume uriase
Zahar de Bruxelles
ZIUA reia astazi serialul de anchete care il are in prim-plan pe proaspatul ministru revocat al Agriculturii, Gheorghe Flutur. Primul episod, "Spaga de lemn", a fost publicat in numarul din 17 noiembrie. Am oprit serialul din cauza disputelor interne existente in PNL si pentru a nu se considera ca dezvaluirile ZIUA au legatura cu acest aspect, dar si pentru a nu influenta eventuale decizii luate in sanul PNL. Intrucat lucrurile privind situatia lui Flutur in Partidul National Liberal sunt pe cale sa se clarifice, consideram ca nu mai exista nici un motiv care sa ne faca sa amanam publicarea anchetelor referitoare la matrapazlacurile comise de fostul ministru.
Manevrele lui Gheorghe Flutur pot lasa fara loc de munca mii de muncitori din industria zaharului alaturi de alti zeci de mii de tarani cultivatori de sfecla de zahar. Sferele de interes ale lui Gheorghe Flutur vor incasa zeci de milioane de euro, proveniti de la contribuabilul european, pentru distrugerea sistematica a industriei zaharului. Reteta acestei inginerii financiare este pe cat de simpla pe atat de eficienta. O parte din cota de zahar pe care Romania are dreptul sa o produca a fost repartizata unor procesatori inexistenti. Cele trei fabrici care au fost agreate de Ministerului Agriculturii, in timpul mandatului lui Gheorghe Flutur, nu mai functioneaza de ani de zile, existand doar pe hartie. In urma negocierilor cu UE toti producatorii de zahar, care din motive financiare sau organizatorice vor renunta la procesarea cotei alocate, vor primi despagubiri provenite din fondurile Uniunii. Echipa lui Flutur a intocmit o lista pe care figureaza mai multe fabrici inoperabile, care imediat dupa ce vom intra cu acte in regula in UE vor isi vor anunta retragerea de la procesare si vor incasa despagubirile care variaza intre 500 si 700 de euro pe tona de produs finit. Din informatiile obtinute, celor trei fabrici de zahar fantoma le-au fost alocate peste 50 de mii de tone de zahar. In urma unui simplu calcul reiese ca cei implicati vor castiga ilicit 25 de milioane si 35 de milioane de euro. Fabricile in cauza apartin unor apropiati ai liderilor Partidului National Liberal.
Fabricile fantoma
In urma negocierilor capitolului "Agricultura" cu UE, care au avut loc in perioada 2003-2004, tarii noastre ii revine procesarea unei cote de zahar de 110 de mii tone de materie prima (sfecla de zahar) produsa de agricultorii autohtoni si 330 de mii tone realizate din zahar brut (trestie de zahar prelucrat partial), achizitionat din import. Chiar daca procesatorii romani vor putea produce intreaga cantitate de zahar mentionata in contractul de aderare, tara noastra va fi nevoita sa importe o cantitate de aproximativ 100 de mii tone de produs finit, in principal din tarile membre UE. In Romania, in periada comunista, au functionat peste 30 de fabrici de zahar. In zilele noastre au mai ramas doar opt operationale, care produc zahar: Bod, Ludus, Oradea, Calarasi, Corabia, Roman, Buzau si Liesti.
In mod normal, impartirea cotei de zahar trebuia realizata cu aceste fabrici, avand in vedere capacitatea lor de productie, situatia economica a agentului comercial si nu in ultimul rand respectarea de catre acesti producatori a conditiilor impuse de Comunitatea Europeana pentru protectia consumatorului si a mediului inconjurator (conform unor evaluari facute de specialistii UE doar trei din cele opt intreprinderi corespund cerintelor). In loc de alocarea cotei de productie pe criteriile sus mentionate, oamenii lui Flutur au inventat un asa-numit "criteriu istoric" si au atribuit dreptul de procesare unor operatori care nu mai produc de ani de zile, precum fabricile de zahar din Timisoara, Pascani si Bucecea.
Revolta in industria zaharului
Patronatul din industria zaharului a reactionat fata de deciziile lui Flutur, solicitand realocarea cotei de zahar intre procesatorii care pot produce efectiv produsul finit. Fostul ministru al Agriculturii, sub masca infiintarii Consiliului pe Produs - organism care trebuia sa tina intalniri lunare cu producatorii de zahar, ulei, grau etc. - si care urma sa stabileasca un pret de referinta, si-a ascuns hotararile.
Cota de zahar negociata de Romania cu Uniunea Europeana ar putea deveni o afacere extrem de rentabila pentru fabricile de zahar controlate de oamenii lui Flutur. Ministerul Agriculturii a reactionat la cererea Patronatului de resort si a promis o serie de verificari si evaluari in teritoriu, dar nu a dat nici un semn ca ar dori sa schimbe decizia initiala de alocare a cotelor de zahar. Daca vor reusi sa traga de timp pana la inceputul anului viitor planul lui Flutur va functiona si, impreuna cu "echipa" lui, va castiga bani frumosi. Cat despre soarta cultivatorilor, al caror numar ajunge la cateva mii - avand in vedere ca taranii romani cultiva sfecla de zahar pe 31 de mii de hectare -, nu se stie nimic. "Romania s-a orientat spre dezvoltare rurala (pentru a rezolva problema supra-popularii din agricultura si a fermelor de subzistenta) si spre sectoarele unde avea potential de dezvoltare (zootehnie, cereale, vita-de-vie, lapte, zahar); Polonia s-a orientat cu prioritate spre plati directe, iar Bulgaria, spre produse cu caracter traditional, in special sectorul legumicol; Romania a obtinut posibilitatea suplimentarii cu pana la 20% a platilor directe din fondurile pentru dezvoltare rurala. Romania a obtinut o cota de zahar care practic acopera consumul intern, formata din cota de zahar din sfecla (109.164 t), o cota de procesare a zaharului din trestie de 329.636 t (in conditiile in care Slovenia a reusit sa obtina o cota similara, de doar 20.000 t, iar pe piata europeana exista o supraproductie de zahar) si o cota de izoglucoza (aproape 10.000 t).
Romania a obtinut cea mai mare cota intre cei 12 candidati din solicitarea initiala (94,3%), Polonia obtinand 89,5%, din solicitarea initiala", se arata intr-un document al Guvernului Romaniei intitulat "Negocierile Romaniei - rezultate comparative cu celelalte state candidate". Dupa aderare, daca Romania nu reuseste sa produca trei ani consecutiv cantitatea de zahar alocata, cota ramasa nevalorificata va fi alocata altei tari membre ale Uniunii. Daca manevra lui Flutur va avea sorti de izbanda si avand in vedere numarul mic al procesatorilor care corespund cerintelor UE, avem sanse mari ca din producatori de zahar sa ajungem exclusiv importatori de zahar.
Politici agricole comune
Pentru zahar a fost adoptata legislatia de implementare referitoare la criteriile de calitate comunitare. Au fost inregistrate anumite progrese, prin adoptarea cadrului legal referitor la acordurile inter-profesionale si la raportarea datelor statistice de catre fabricile de zahar, se precizeaza in raportul periodic privind progresele inregistrate de Romania pe calea aderarii intocmit de oficialii Uniunii. In timpul negocierilor cu UE la capitolul referitor la agricultura a fost stabilita o serie de reguli obligatorii, multe dintre ele fiind direct aplicabile. Aplicarea corespunzatoare a acestor reguli si implementarea lor efectiva sunt esentiale pentru functionarea Politicii Agricole Comune (PAC). Printre aceste reguli se gaseste capacitatea de a implementa activitati de dezvoltare rurala; integrarea in aranjamentele de piata comuna a unei serii de produse agricole, inclusiv culturile arabile si nu in ultimul rand zaharul, produsele animaliere si culturile specializate. In sectorul agricol, aderarea la Uniunea Europeana presupune adoptarea de catre Romania a Politicii Agricole Comune a UE. La acest capitol au fost stabilite urmatoarele obiective pentru o politica comuna fata de producatorii agricoli: cresterea productivitatii agriculturii europene; asigurarea unor conditii de trai rezonabile pentru producatorii agricoli si stabilizarea pietelor de produse agricole. Prin ingineria inventata de ministrul Agriculturii nici unul dintre aceste obiective nu pot fi realizate in conditii optime.
Romania risca sa ramana fara cota de zahar
Ingineria fostului ministru Gheorghe Flutur consta in faptul ca procesatorul caruia i se aloca o cota de zahar, avand ca materie prima sfecla de zahar, poate renunta in orice moment la productie, urmand sa primeasca, pe parcursul a patru ani, despagubiri oferite de Uniunea Europeana. Suma despagubirilor se cifreaza intre 500 si 700 de euro pentru fiecare tona de zahar alocata, dar neprodusa de procesatorii alesi de Ministerul Agriculturii. Daca un procesator caruia i-au fost alocate drept cota 15.000 tone zahar, avand ca materie prima sfecla de zahar, inchide portile fabricii pe motiv ca aceasta este nerentabila, va primi din partea UE intre sapte si 11 milioane de euro. Potrivit evaluarilor facute de specialistii in domeniu, nici una din fabricile producatoare de zahar din Romania nu valoreaza mai mult de 1,5 milioane euro.
In cazul fabricilor care vor renunta la procesarea cotei alocate, Romania va pierde dreptul de producere a respectivei cantitati, iar asigurarea necesarului se va realiza din importuri. Repercusiunile acestei politici iresponsabile a proaspatului ministru revocat Flutur poate face ca Romania sa aiba, in cativa ani, doar doua-trei fabrici de zahar si mii de muncitori sa ramana pe drumuri.
Decizii majore
Procesatorii seriosi din industria zaharului din Romania au inceput deja sa lucreze dupa regulile UE. Luna trecuta, oficialii de la Bruxelles au luat mai multe decizii majore in ceea ce priveste subventia acordata producatorilor de zahar, la presiunea Organizatiei Mondiale a Comertului. Sistemul de protectie instituit inca de pe vremea imparatului Napoleon urmeza sa fie inlocuit in curand cu principiile pietei libere, fara o sustinere bugetara a producatorilor de materie prima si a procesatorilor. Pretul de referinta garantat, de care beneficiau atat fermierii, cat si procesatorii de zahar, a fost redus cu 36%. Practic, a fost inlocuit pretul de interventie, care era de 631,9 euro/tona de prudus finit, cu un pret de referinta ce urmeaza sa scada la 404,4 euro/tona de produs finit, pana in 2010. Pretul sfeclei de zahar a fost redus si el de la 34 la 26 euro pe tona. Ca o consecinta a acestor reforme s-a introdus o taxa de restructurare de 128 euro/tona, ce va fi achitata de fiecare producator de zahar din Uniunea Europeana, care ramane in activitate, pentru reorganizarea sectorului.
Pagina realizata de Laszlo KALLAI si Mihnea TALAU 
 Afisari: 1224  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
  Inselaciunea deceniului    
  Procurorul Nastasiu judecat disciplinar    
  Ancheta in cazul coletului cu oseminte    2 comentarii
  Proprietati de 1,6 milioane de euro    2 comentarii
  Stiri pe scurt    
 Top afisari / comentarii 
 Britney Spears fara chiloti (11391 afisari)
 Curat murdar tradare! (5146 afisari)
 Elena Udrea, avocat de milioane (3424 afisari)
 Abuz Plaza (3118 afisari)
 "In oglinda sunt eu" (2621 afisari)
 Romania, popas pentru un posibil spion rus arestat in Canada (497 afisari)
 Suie Paparude si Gojira, diseara, in B52 (159 afisari)
 Primele arestari in "dosarul privatizarilor" (88 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01599 sec.