Ziua Logo
  Nr. 3675 de vineri, 14 iulie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Mai avem nevoie de partide mici?
Ovidiu BANCHES 
Reforma electorala initiata la sfarsitul deceniului trecut, axata in principal pe majorarea cu doua procente a pragului electoral, a avut ca scop declarat asigurarea stabilitatii politice si eliminarea posibilitatii infiintarii unor coalitii nefunctionale. Filtrul lui 5% era vazut ca un leac miraculos, esential pentru responsabilizarea candidatilor si insanatosirea sistemului de partide. "Cu cat puterea este concentrata in partide mai putine, cu atat poporul este mai bine servit" - pleda un taranist, la acea vreme, fara a banui macar ca partidul sau va ramane in afara Parlamentului cel putin doua legislaturi. Dupa instituirea noii stachete electorale, analistii anticipau consolidarea in Parlament a doua-trei forte politice, sistem bipartid chiar. Sa vedem ce a urmat.
La alegerile din 2000, PDSR si-a spulberat adversarii, instaurand, pentru urmatorii patru ani, un sistem cu un partid de guvernamant, dominant, prea putin amenintat de firavele formatiuni parlamentare care compuneau Opozitia dezbinata. Se vorbea tot mai des despre pericolul reaparitiei partidului-stat. Analistii au constatat ca nu e bine. Ca sistemul scartaie.
Dupa scrutinul din 2004 au rasarit noi sperante. Alianta PNL-PD si Uniunea PSD+PUR erau vazute ca doua blocuri politice capabile sa instituie bi-partidismul. Asta in conditiile in care concubinajul liberalo-democrat se materializa intr-o casatorie cu certificat de fuziune, iar PSD - parasit, intre timp, de oamenii lui Voiculescu - reusea sa se reformeze. Cum niciuna dintre conditii nu a fost indeplinita pana acum, speranta bipartidismului se risipeste din nou. Pe de alta parte, judecand dupa felul in care colaboreaza partidele aflate astazi la guvernare, putem spune ca partizanii lui 5% au estimat gresit. Nu avem nici acum stabilitate politica. Iar baremul de cinci procente nu a impiedicat "solutii imorale", care nu au depasit niciodata 2-3% in sondaje, sa se strecoare in Senat si Camera si sa ajunga chiar la putere. La fel ca in legislatura 1996-2000, mai multe formatiuni au dobandit reprezentare parlamentara, chiar daca nu au fost validate la urne. Observam ca pragul electoral de 5% nu a adus asteptatele clarificari la nivelul sistemului de partide si nici beneficii de ordin calitativ. A reusit insa altceva: sa descurajeze partidele mici si sa inabuse concurenta.
Studiile de opinie evidentiaza tot mai clar ruptura dintre agenda politica, monopolizata de "importantii zilei", si agenda publica compusa din problemele si asteptarile oamenilor. Partidele mari sunt prea ocupate de certurile dintre ele incat sa mai dezbata si subiecte de interes pentru cetateni. In context, cresterea dezinteresului fata de politica, instalarea anomiei, nu trebuie sa mai mire pe nimeni.
Locul gol lasat in spatiul dezbaterii publice de partidele mari ar putea fi umplut de formatiunile mici. Chiar de cele regionale. Asa se intampla "la ei", in Uniunea Europeana. "La noi", cadrul legislativ draconic nu lasa nici o speranta entitatilor de buzunar. De partide regionale nici nu poate fi vorba, in conditiile in care normele in vigoare prevad ca lista semnaturilor de sustinere trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti. In continuare, partidele nationale nu vor sa admita ca interesele locale, problemele specifice anumitor zone, nu se vad prea bine de la Bucuresti.
Cei care au urmarit cu atentie activitatea Legislativului in ultimii zece ani, impartasesc probabil opinia ca anii de glorie ai parlamentarismului au corespuns perioadei 1996-2000. Cand in Camera si Senat diversitatea politica era mult mai mare, gratie pragului electoral de 3%. In acea vreme, proiectele de lege nu treceau prin forul legiuitor ca gasca prin apa, dupa vrerea Guvernului. Actele mergeau la promulgare abia dupa indelungi dezbateri in comisii si plen. Este adevarat ca din aceasta "polifonie" asigurata de multitudinea de partide nu au iesit intotdeauna legi bune, dar aceasta tine mai degraba de buna credinta si de priceperea fauritorilor de amendamente.
Multi dintre actualii decidenti, care au fost parlamentari in acea perioada, pot sa recunoasca evidentele expuse mai sus. Si sa propuna reinstituirea normei de trei procente la alegeri, fie numai de dragul pluripartidismului si a unei reprezentari ceva mai corecte. Altfel, dupa cum arata sondajele, singurul lor nou coleg in viitorul Parlament va fi Gigi Becali.
 Comentarii: 10 Afiseaza toate comentariile  
alt parlament   de zagura
Si care-i problema cu Becali?!   de DanBruma
nici unul dintre partidele mari nu ma reprezinta   de andad
partide mici   de sailor66
Amendament la Constitutie   de Machiavelli
Cuvinte inventate adhoc   de scepticul
Pragul trebuie ridicat, nu coborat.   de mcollan
"Mai avem nevoie de partide mici?" Nu draga , colhozul ne maninca !   de ionion
   de S.Stefan
Asteptand micutii in parlament... dar petru ce???   de mos.ion.roata
A r h i v a
  Sa ne tinem de neamuri. Cu Basescu, Voronin si Smirnov    16 comentarii
  Clisma la romani    6 comentarii
  Sa ne definim termenii    4 comentarii
  Voronin-Basescu, prieteni nedespartiti, dar diferiti    3 comentarii
  La judecata zilei    3 comentarii
  Sageata liberala si tintele ratate    2006-07-07
  Lovitura la Axa    2006-06-30
  Batalia pentru sinistrati    2006-06-28
  Jos cortina!    2006-06-23
  Investire cu dar    2006-06-02
 Top afisari / comentarii 
 Clisma la romani (897 afisari)
 Justitia Mafiei (551 afisari)
 A-Bike, mini-bicicleta de oras (365 afisari)
 Bubuie Orientul (361 afisari)
 Ciupercile "mistice" (205 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.24281 sec.