Ziua Logo
  Nr. 3660 de marti, 27 iunie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Editie Speciala
Boc, un primar al intereselor Aliantei
Emil Boc a devenit primar al Clujului in urma cu doi ani, dupa ce l-a infrant, in al doilea tur de scrutin, pe fostul ministru PSD, Ioan Rus. Atat in plan local, cat si in plan judetean, Alianta DA - Clujul fiind singurul oras, cu exceptia Bucurestilor, in care PNL si PD au mers pe liste comune la alegerile locale - a batut palma cu UDMR. Acest lucru a permis ca presedintia Consiliului Judetean Cluj sa revina liberalului Marius Nicoara. Pretul platit a fost insa destul de piperat, caci UDMR a solicitat si a obtinut ambele posturi de vicepresedinti ai CJ Cluj, precum si un fotoliu de viceprimar al resedintei de judet.
In cei doi ani cat a condus Primaria Cluj-Napoca, Emil Boc si-a asigurat o vizibilitate mai intensa pe plan national decat pe plan local, caci functia de presedinte al PD il obliga pe edilul clujean sa faca numeroase deplasari la Bucuresti. Chiar pe la inceputul acestor dese calatorii, aparusera tot felul de glume prin Cluj, de genul "Nu stiti la ce hotel se cazeaza Boc cand vine pe la Cluj?". Primarul a contracarat in permanenta reprosurile clujenilor, replicand ca desele deplasari la Bucuresti faciliteaza obtinerea de fonduri de la bugetul central de stat. Din acest punct de vedere, strict statistic, afirmatiile primarului Clujului ar avea o acoperire. In perioada de domnie a lui Funar la Cluj, 1992 - 2004, de la bugetul central au fost atrase circa 273 de miliarde de lei, iar, din 2004 pana in prezent, de doua ori mai mult, adica aproximativ 545 de miliarde de lei vechi. Acest atu este folosit de Boc atunci cand i se reproseaza absenta din Primaria Cluj-Napoca, insa tot mai multi clujeni incep sa puna o alta intrebare: "Daca a adus de doua ori mai multi bani decat Funar in 12 ani, de ce se vede atat de putin in oras?".
54.300.000 RON de la Bucuresti
Desi pozitionata abia pe locul 29 in agenda primarului, una din reusitele politice este aducerea de la bugetul central a nu mai putin de 54 de milioane RON (540 de miliarde lei vechi) pentru diverse proiecte locale. Clujul a fost avantajat cu bani de la buget, asa cum pe vremea guvernarii PSD, orasele baronilor PSD din Moldova beneficiau de fonduri substantiale si la timp. De altfel, merita mentionat ca este pentru prima oara in istoria postdecembrista a Clujului cand primarul are aceeasi culoare politica cu Guvernul. Pe de alta parte, insa, nici nu sunt la indemana termeni de comparatie intre Boc si Funar, pentru ca, timp de 12 ani, orasul a fost complet izolat, iar fostul edil se ocupa cu sarg si devotament de orice, numai de administratie publica locala nu.
Suma reprezinta dublul a tot ceea ce a obtinut Clujul de la Centru in intreaga perioada 1992-2004. O parte a acestor bani au fost deja alocati variantei clujene a "marii asfaltari", orasul devenind, intre timp, un imens santier.
Rezultate pot fi observate cu ochiul liber, in ce priveste inceperea asfaltarii a peste 100 de strazi sau in demararea construirii celor trei parking-uri supraterane. Numai ca proiectul reabilitarii celor "288 de strazi", din care se vor realiza anul acesta 100, apartine de drept fostului primar Gheorghe Funar, care a obtinut si sursa de finantare, de circa 50 de milioane de euro.
Proiecte pentru clientii de partid
Clujul a devenit, incontestabil, in ultimul an, si un oras mai curat, datorita concesionarii acestui serviciu unor firme private. Societatea Rosal, care se afla pe orbita PD, a fost vehiculata ca sponsor de nadejde al campaniei electorale a presedintelui Traian Basescu. Dupa alegeri, Rosal a castigat cu precadere servicii de salubrizare in orasele controlate de PD. Orasul s-a imbogatit, in acesti ultimi doi ani, cu 47 de noi locuri de joaca si cu doua Primarii de cartier. Un proiect de anvergura, care a si demarat si pe care Boc promite sa-l finalizeze in toamna, este completa reamenajare a centrului, prin construirea unei zone pietonale. Aceste proiect arhitectonic a fost castigat de una din firmele de casa a Directiei de Urbanism a Primariei, in care este actionar Adrian Borda, amicul arhitectului sef al orasului, Adrian Iancu. Activitatea lui Iancu este puternic contestata in mediul de afaceri si in randul simplilor contribuabili care solicita autorizatii. La reusite, trebuie mentionate si preluarea de catre Primarie a pietelor din oras si completa lor reconstruire, care insa nu se va termina decat anul viitor.
Preluarea pietelor s-a facut tot cu scandal, in prezent societatea APO SA (unde, printre alti actionari, se numara si deputatul liberal Horia Uioreanu), care le administra, isi continua activitatea pe Canalul Morii, in spatele Halei Mihai Viteazu, in conditii mizerabile, tocmai in centrul orasului care se vrea european. Primarul Emil Boc a punctat in raportul sau si faptul ca, in decursul mandatului, a primit vizitele a numerosi ambasadori, ceea ce constituie o dovada a climatului de deschidere care s-a creat in oras.
Scandaluri la vanzarea spatiilor comerciale
Vanzarea spatiilor comerciale aflate in custodia Primariei trebuia demarata inca din anul 2003, insa Funar a blocat procesul din fasa, nerecunoscand comisia propusa de Consiliul local. Boc a reusit sa deblocheze procesul, insa a aparut o noua problema: cea a pretului extrem de ridicat stabilit de evaluatorii antamati de primar. Astfel, in cladirile vechi din centrul orasului preturile de vanzare sareau usor de 1000 de euro pe metru patrat, ceea ce a starnit nemultumiri din partea chiriasilor. In ultimul an, procesul de vanzare a spatiilor comerciale a fost drastic incetinit si de revendicari. Aceasta problema da mari dureri de cap administratiei locale, care aproape in orice nou proiect, se vede blocata ori intarziata de retrocedari si procese pe rol.
Proiecte "imprumutate"
Raportul lui Boc contine insa si o serie de proiecte care nu prea au legatura cu Primaria. Este vorba despre parcurile industriale, care au constituit insa rezultatele iniiiativelor Consiliului Judetean, mai precis a presedintelui acestuia, liberalul Marius Nicoara. "Pe noi a cazut greul in a acorda autorizatii de constructii si a rezolva revendicarile de pe acele terenuri", a replicat insa Boc, pentru a motiva includerea acestor obiective pe lista sa de realizari. La fel s-a intamplat si la capitolul investitori, primarul arogandu-si meritul de a fi adus la Cluj compania Emerson, in realitate meritul fiind exclusiv al presedintelui CJ, Marius Nicoara. Trebuie reamintit ca nu o data s-a laudat Emil Boc cu proiectele lui Nicoara, prima oara facand acest lucru intr-un saptamanal economic. Mai mult, Nicoara s-a dovedit mult mai abil in astfel de negocieri decat Boc, poate si din cauza activitatilor nepolitice diferite. Astfel, daca Boc provine din mediul universitar si s-a dovedit mai degraba teoretician decat administrator, Nicoara este unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri clujeni, deci mult mai "acasa" in ce priveste proiecte de investitii economice.
Din lista nu au lipsit nici enumerarea pleiadei de hypermarketuri din oras, desi singura contributie a municipalitatii in legatura cu aceste obiective comerciale ridicate pe terenuri private a fost sa elibereze, in conditiile legii, autorizatii de construire. Cu greu, dupa multe insistente, Boc a recunoscut deschis ca are si nereusite. Mai precis doua: organigrama Primariei, conditionata de blocarea posturilor in administratie si nerealizarea unei rampe ecologice.
Un raport "muncit" intins pe 29 de pagini de realizari
Primarul Emil Boc si-a prezentat raportul de activitate la jumatate de mandat, lasand sa se vada ca pe strazile Clujului curge numai lapte, iar Somesul s-a transformat intr-un rau de miere. Echipa din Primarie, alaturi de edilul sef, a lucrat pana in zori de zi la redactarea documentului care a fost prezentat jurnalistilor. Boc s-a "laudat" cu nu mai putin de 30 de proiecte realizate sau in curs de finalizare, chiar daca unele aveau doar de departe tangenta cu institutia condusa de acesta.
La loc de frunte, pe "lista lui Boc" se afla gratuitatile acordate pe mijloacele de transport din Cluj pentru persoanele varstnice, dar si reducerile pentru elevi si studenti. O masura populista, recomandata in preajma alegerilor pentru candidatii de sorginte rosie, dar care nu are logica economica si care, practic, a "sufocat" transportul in comun din Cluj-Napoca, prejudiciindu-i pe clujenii care nu se inscriu in categoriile mentionate. Mai mult, plafonul de venit pentru pensionarii care beneficiaza de respectiva gratuitate se ridica la 10 milioane lunar, mult peste salariul mediu pe economie, ca sa nu mai vorbim de cel minim. Astfel, protectia sociala invocata de Boc are doar o vaga legatura cu realitatea.
Apoi, primarul si-a trecut pe agenda realizarilor construirea a 108 apartamente cu doua camere in blocurile de pe Calea Floresti, din cel mai mare cartier al Clujului, Manastur, proiect nefinalizat si incredintat unei societati care a sustinut campania electorala a Aliantei DA. Boc a declarat ca blocurile vor fi repartizate in luna iulie. Mai sunt insa doar cateva zile pana la inceputul lui iulie si, pe Calea Floresti, la unul din blocuri, inca se lucreaza la fatada, iar celalalt nici macar nu a fost finisat. In privinta proiectelor "imobiliare", administratia Boc se mai mandreste cu doua parteneriate, pe strazile Coastei si Livezii, care vor aduce municipalitatii 20 de locuinte sociale.
Pe strada Coastei, colt cu Dorobantilor, dupa ce a fost refuzat un proiect similar propus de un consilier local, membru al opozitiei, s-a acceptat proiectul societatii Gimarom Invest, dupa ce arhitectul sef, Adrian Iancu, a modificat special Planul Zonal de Urbanism. In zona Oser urmeaza sa fie ridicate, in urmatorii trei ani, 280 de locuinte, dupa o licitatie castigata de aceeasi firma ce realizeaza "proiectul social" de pe Calea Turzii. Cel mai amplu proiect imobiliar al Primariei va fi finalizat tot peste trei ani. Este vorba de noul cartier al Tineretului, unde ar urma sa se ridice minim 1000 de locuinte sociale.
O bila alba a primit Consiliul Local de la primarul Boc pentru deblocarea proiectului Casarom, desi, in mod real, Casarom a umilit in instanta Primaria si, dupa negocieri dure, si-a impus vointa in fata administratiei locale, intrucat contractul de asociere incheiat intre CL Cluj-Napoca si Casarom era facut "pe fata" in avantajul societatii private. Ca planuri de viitor, Boc a mentionat introducerea utilitatilor in zona Lombului, care, tot intr-un viitor incert, ar urma sa reprezinte o noua zona de dezvoltare a orasului. De altfel, acesta a fost un punct forte al zgomotoasei si plinei de promisiuni campanii electorale de la Cluj. Cert este ca, in doi ani, nici un clujean nu s-a mutat in vreun apartament nou, care sa aiba vreo legatura cu activitatea imobiliara a primariei.
ZIUA de Cluj 
A r h i v a
  Primarul care minte    8 comentarii
  Chiliman inexistent    1 comentariu
  Ontanu cu imagine    2 comentarii
  Negoita, primul primar    
  Poteras, birou unic    
  Vanghelie nu face curatenie    1 comentariu
  Inimaroiu pe faras    
  Ciuhandu, campion la implinirea promisiunilor    1 comentariu
  Primarul Mazare s-a impartit intre Brazilia si DNA    
  Nichita n-a miscat un deget la Iasi    
 Top afisari / comentarii 
 Avocate saltate de politisti de la usa instantei (208 afisari)
 Ontanu cu imagine (179 afisari)
 Primarul care minte (154 afisari)
 Stiri pe scurt (108 afisari)
 Nichita n-a miscat un deget la Iasi (90 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.03955 sec.