Ziua Logo
  Nr. 3657 de vineri, 23 iunie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Spiru Haret si incremenirea scolii romanesti
George DAMIAN 
Invatamantul romanesc bajbaie intr-o bezna fara cap si fara coada fara sa vada nici un fel de luminita la capatul tunelului. In toata aceasta intunericire, sistemul de invatamant stabilit de Spiru Haret acum mai bine de un secol a ramas un fel de ultima carja care sprijina ologirea care pare fara sfarsit a scolii romanesti.
Spiru Haret a fost de trei ori ministru al Instructiunii Publice, intre 31 martie 1897 - 11 aprilie 1899, 14 februarie 1901 - 22 decembrie 1904 si 12 martie 1907 - 29 decembrie 1910, perioada in care a reorganizat intregul invatamant romanesc. Fata de toti ceilalti ministri ai invatamantului din acea perioada, Spiru Haret a reusit sa-si impuna si sa consolideze legislatia care a modelat un sistem de invatamant competitiv si eficient. E drept ca prietenia cu premierii vremii se baza pe capacitatea lui Spiru Haret de a efectua in timp record calculele pentru bugetele guvernamentale.
Spiru Haret a reusit sa armonizeze un sistem coerent de invatamant - de la gradinite pana la universitate - introducand in acelasi timp si o programa in concordanta cu cerintele europene ale vremii. Una dintre principalele griji ale lui Spiru Haret a fost invatamantul din mediul rural, caruia i-a acordat o atentie deosebita. Invatamantul romanesc din ziua de azi permite doar unui procent de 1% dintre absolventii de invatamant din mediul rural sa ajunga la o universitate - o discriminare majora fata de aproape jumatate dintre cetatenii acestei tari.
Scoala romaneasca se gaseste de 16 ani intr-o reforma continua, reforma care nu pare sa aiba un sfarsit previzibil in viitorul apropiat. Examenele au ajuns un fel de bataie de joc, cu subiecte furate, haos in minister, demiteri de subsecretari de stat care dureaza zile intregi, un circ sinistru. Intre timp, pe la tot felul de suse de nivel inalt se vorbeste pe nas dand semnificativ din cap, despre Agenda Barcelona si cum va contribui Romania la ridicarea educatiei in cadrul Uniunii Europene. Intre timp, peste jumatate dintre copiii Romaniei (cei din mediul rural) nu au absolut nici o sansa sa ajunga la o facultate. In conditiile in care se discuta despre societatea informationala, societatea cunoasterii, societatea creativitatii, Romania isi arunca pe apa viiturilor jumatate din sansele de supravietuire intr-o lume globala. Manualele nu mai sunt de foarte multa vreme un subiect de dezbatere publica - doar ca se mai aud din cand in cand voci ale profesorilor universitari care se plang de slaba calitate a absolventilor gratulati cu titlul de bacalaureat.
In vreme ce la Chisinau liceenii se lupta la propriu cu autoritatile pentru a pastra epitetul de "roman" in denumirea scolilor lor, la Bucuresti liceenii sunt intrati intr-o mlastina a deznadejdii si a imitarii unor forme stupide. Se pare ca invatamantului romanesc ii lipseste o coloana vertebrala, o idee centrala. Ceva de genul unui model, unui ansamblu de aptitudini si capacitati care trebuie sa le asigure absolventilor supravietuirea in noua societate a informatiei. Invataceii de toate gradele din Romania acumuleaza cunostinte, iar nu aptitudini si capacitati. Exemplele olimpicilor internationali si ale bursierilor de exceptie din intreaga lume nu ar trebui sa fie un motiv de mandrie pentru oficialii invatamantului romanesc. Este pur si simplu vorba de copii ambitiosi, talentati si profesori cu dragoste de meserie. Nu este important numarul exceptiilor de varf - importanta este media capacitatilor si aptitudinilor acumulate de marea masa a elevilor.
In loc sa existe o preocupare pentru alcatuirea unui sistem coerent, invatamantul din Romania isi pierde vremea in confruntari inutile - de genul celei de la Babes Bolyai, un simplu motiv de amenintari cu scandalul european, in ciuda unor declaratii venite de la Budapesta ca nu este nevoie de scindarea universitatii (conform eurodeputatei maghiare Dobolyi Alexandra). Spiru Haret a preluat si aplicat cu succes metodele epocii sale, lasand mostenire un sistem acordat in conformitate cu solicitarile vremii. La inceputul secolului al XX-lea marea problema a romanilor era analfabetismul - astfel ca Spiru Haret a concentrat resursele de care a dispus catre invatatori si scolile generale. Comunismul venit de la rasarit nu a adus lumina ci, dimpotriva, a demolat un intreg sistem de valori - inmultind conform solicitarilor de partid numarul inginerilor pe principiul "tarii, cat mai mult otel". Prezentul haotic si lipsit de directie nu da multe sanse de viitor. Constantin Brancusi, care l-a cunoscut personal pe Spiru Haret, fiind solicitat sa faca o macheta pentru statuia acestuia, a prezentat o simpla fantana. Pentru el asa fusese Haret, un adevarat izvor de apa vie. Din pacate, in ziua de azi nu a aparut inca un reformator care sa merite un astfel de monument.
P.S. Am scris aceste randuri in cinstea profesorilor pe care i-am avut pana acum.
 Afisari: 291  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 3 Afiseaza toate comentariile  
Pedagog de scoala noua...   de adryan
a invata sau a nu invata   de sailor66
marea nenorocire   de cosor ion
A r h i v a
  Jos cortina!    7 comentarii
  S-a deschis sezonul de vanatoare. In mlastina.    4 comentarii
  Sa musti mana care te-a hranit    10 comentarii
  Din nou despre educatie    15 comentarii
  La judecata zilei    2 comentarii
  Transilvania, Trianonul si antisemitii    2006-06-03
  Catedrala aproape salvata. Ramane Piata Revolutiei    2006-05-27
  Germania mea, Romania    2006-05-13
  De-a diplomatia, dar in genunchi    2006-05-06
  Colosul de la Sf. Iosif - bomboana pe coliva aderarii    2006-04-22
 Top afisari / comentarii 
 Metalimportexport SA devalizata de 12 milioane de euro (431 afisari)
 Spiru Haret si incremenirea scolii romanesti (291 afisari)
 Laura Bush si-a prins sotul ca bea (212 afisari)
 Alpha Bank Iasi amendata pentru incalcarea legii spalarii banilor (109 afisari)
 Divina "ignoranta" a emigrantului (79 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.35408 sec.