Ziua Logo
  Nr. 3625 de miercuri, 17 mai 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Batalia pe Ceahlau
Printul Dimitrie Sturdza
ZIUA prezinta prima retrocedare a unui munte din Romania. Familia Sturdza a redobandit, prin hotararea Comisiei Judetene de Fond Funciar (CJFF) a judetului Neamt, o mare suprafata de teren forestier, situat in Muntii Ceahlau. Decizia CJFF poate fi atacata in justitie de eventualii contestatari. Cei sase mostenitori ai Domnitorului Strudza, Dimitrie, Gheorghe, Eric, Mihai, Elena Sturdza si Greta Marie Kristine Kvaal au revendicat Domeniul Hangu avand o suprafata de peste 27 de mii de hectare. Decizia CJFF a provocat o serie de reactii adverse din partea unor institutii, dar chiar si din partea unei alte ramuri a familiei istorice. Reprezentantul familiei princiare, Neculai Bujor ne-a declarat telefonic ca mostenitorii domeniului Hanganu au cele mai bune intentii, astfel fondul forestier va fi exploatat strict in limitele legii, iar proprietarii vor investii in refacerea ecosistemului din Muntii Ceahlau. Pentru a sustine cele afirmate, Bujor, a dat drept exemplu cazul celor sase mii de hectare de foioase retrocedate in judetul Iasi, unde s-a realizat o silvicultura exemplara". Unul dintre cei sase mostenitori ai familiei princiare, Gheorghe Sturdza a declarat raspicat ca: nu putem vorbi despre o revendicare, atunci cand te referi la ceea ce este al tau. Familia Sturdza a sustinut in repetate randuri ca este deschisa pentru realizarea unor investitii consistente in judetul Neamt, pentru a crea locuri de munca prin infiintarea unei zone turistice in zona Lacului Bicaz si in Muntii Ceahlau.
Topul revendicarilor
Revendicarile de proprietati, bazate pe Legea 247, au bulversat o serie de institutii, dar si populatia tarii. Astfel cea mai mare suprafata de teren revendicat pe baza acestui act normativ a fost inaintata de Arhiepiscopia Sucevei care cere 192.000 hectare, urmeaza familiile de nobili maghiari din Transilvania, Bethlen, Banffy si Elto care au revendicat peste 43 de mii de hectare de padure. Pe locul trei se afla mostenitorul familiei Ghica, Vlad Sturdza cerand peste 30 de mii de hectare.
Descendentii domnitorului Sturdza, precum si familia Kendeffy revendica 27 de mii de hectare, primii in Muntii Ceahlau, iar cei din urma in Muntii Retezat. Fostul suveran al Romaniei, Regele Mihai I. cere doar 18.200 de hectare. In afara de cei prezentati mai sus, sunt sute de cazuri cand mostenitorii unor nobili cer retrocedarea a mii de hectare de paduri, terenuri agricole, conace si alte bunuri pierdute odata cu instalarea regimului comunist.
Printre primii mostenitori care au reusit sa recupereze bunurile se afla Sturdzestii. In vara anului trecut descendentii domnitorului Sturdza au revendicat 3100 de metri patrati de teren intr-o zona rezidentiala din Iasi, dosarul respectiv fiind in lucru la Comisia de aplicare a legii privind retrocedarea proprietatilor, din cadrul Consiliului Judetean Iasi. Acestia sunt Dimitrie Sturdza, Gheorghe Sturdza, Eric Sturdza, Mihai Sturdza, Elena Sturdza si Greta Marie Kristine Kvaal. Cei sase urmasi ai printului Mihai Sturdza au sanse mari de a redeveni proprietarii terenului in cauza, a declarat Ioan Serbina, secretarul Consiliului Judetean Iasi. "Terenul se afla, in proprietatea CJ si este disponibil, nefiind ocupat de vreo constructie. Din moment ce mostenitorii demonstreaza ca au drept de succesiune si, pe de alta parte, nu exista vreun act care sa ateste exproprierea in folosul statului, rezulta ca terenul ar putea fi restituit in natura celor sase printi", a mai declarat presei secretarul CJ Iasi. Serbina a adaugat ca CJ Iasi va decide retrocedarea terenului, la recomandarea Comisiei judetene pentru aplicarea Legii 10/2001. CJ Iasi ar mai putea acorda mostenitorilor si despagubiri de peste 30.000 de euro, pentru o cladire care exista pe terenul Sturdzestilor, in momentul preluarii acestuia de catre stat, si care a fost demolata ulterior.
Sturdza vs. Sturdza
In urma stirii aparute in toata presa, privind decizia CJFF Neamt, conform careia familia Sturdza a reintrat in posesia a celor 26 de mii de hectare de teren, marea majoritate padure aflata in administratia Parcului National Ceahlau, la redactia ziarului nostru a sosit si o cerere de rectificare a informatiei. Conform documentului transmis de Serban Dimitrie Sturdza, de pe adresa de e-mail serban@acco.ro, se precizeaza ca: noi Serban Dimitrie Sturdza si Ion Mihail Sturdza nu avem nici o legatura cu restituirea suprafetei forestiere situata in Parcul National Ceahlau, chiar daca recunoastem ca beneficiarii acestei restituiri sunt ai membrii familiei noastre. Rectificarea remisa de Serban Dimitrie Sturdza se refera si la o alta revendicare, ce se vizeaza un imobil din bulevardul Ion Mihalache si care este ocupat abuziv de Serviciul de Informatii Externe. Pentru a descifra increngaturile familiei fostului domnitor al Moldovei am apelat la reprezentantul celor sase mostenitori ai Sturdzestilor, Dimitrie, Gheorghe, Eric, Mihai, Elena respectiv Greta Marie Kristine Kvaal, Neculai Bujor. Acesta ne-a explicat ca cererea de rectificare remisa de Serban Dimitrie Sturdza este un non-sens, deoarece mostenitorii pe ramura directa ai domnitorului sunt cei sase enumerati mai sus, iar Serban Dimitrie este un mostenitor dintr-o ramura colaterala a familiei Sturdza, iar interesele celor doua familii nu se suprapun. Neintelegerea a fost confirmata telefonic si de Serban Dimitrie Sturdza, care si-a manifestat bucuria pentru reusitele neamurilor in demersul acestora.
Retrocedarea greoaie
Statul roman administreaza peste 4,2 milioane de hectare de paduri. Din aceasta suprafata peste jumatate sunt revendicate pe baza Legii 247/2005. Din cele 2,8 milioane de hectare cerute de fostii proprietari sau de mostenitorii acestora Comisiile Judetene de Fond Funciar au validat restituirea doar a 140 de mii de hectare. Guvernarea PNL-PD si-a propus ca pana la 1 ianuarie 2007 sa retrocedeze toate padurile confiscate ilegal de regimul comunist. In realitate, nici unul dintre petenti nu a capatat dreptul prevazut in lege. Astfel spus autoritatile nu au eliberat nici un act de proprieteate privind terenurile intrate sub incidenta Legii 247/2005. Explicatie celor care sunt pusi sa aplice legea este ca, procedura de retrocedare este greoaie. In acest context hotararea CJFF Neamt este catalogata drept un pionierat. Domeniul Hangu, redobandit de familia Sturdza, prin decizia CJFF Neamt se intinde pe toata zona Valea Muntelui, cuprinzand hotarele a cinci localitati, Ceahlau, Hangu, Farcasa, Poiana Teiului si Grinties. In urma retrocedarii se asteapta aparitia a zeci de litigii intre familia Sturdza, Administratia Parcului National Ceahlau, Regia Autonoma "Romsilva", investitorii care exploateaza si prelucreaza masa lemnoasa in zona, precum si cu administratorii fondurilor vanatoresti din Muntii Ceahlau. Situatia este cu atat mai complicata ca o parte din suprafata - aproximativ doua mii de hectare - revendicata de mostenitorii domnitorului Sturdza se afla pe teritoriului judetului Harghita, iar intre cele doua judete exista un litigiu privind terenurile aflate in administrare.
Din culisele retrocedarii
Autoritatile locale din Neamt sunt cu adevarat dezbinate in urma deciziei CJFF. Prefectul Toader Mocanu vorbeste despre "corectitudine de dreptate", prin care toti cei care au avut de suferit din partea comunistilor trebuie pusi in posesie sau despagubiti in cel mai scurt timp. "Nu ma intereseaza ca se numeste Popescu, Ionescu sau Sturdza, daca are documente doveditoare sa i retrocedeze bunul in cel mai scurt timp posibil." In schimb reprezentantii Inspectoratului Teritorial Silvic (ITS), ai Directiei Silvice Neamt (DSN) precum ai Administratiei Domeniul Statului (ADS) se opun categoric retrocedarii. "A primit mii de hectare, de ce sa le dam mai multe?", s-a revoltat delegatul ITS-lui la sedinta CJFF de acum doua zile. Astfel din cei 12 membri ai Comisiei opt au votat pentru retrocedarea mosiei Hangu, trei, respectiv ITS, DSN si ADS au fost impotriva, iar reprezentantul Consiliului Judetean, vicepresedintele acestui for, Dumitru Badea s-a abtinut. Reprezentantii ITS, DSN si ADS au militat pentru o reperatie partiala, adica nu mai mult de 18 mii de hectare.
Radacinile Sturdzestilor
Sturdza este numele unei vechi familii boieresti asociat initial cu principatul Moldovei si apoi cu Romania de dupa 1859. Membrii familiei sunt impartiti in doua ramuri care se trag din fratii Ioan si Sandu Sturdza.
Din prima ramura, cei mai cunoscuti au fost Mihail si Grigorie Sturdza. Primul a fost domnitorul principatului Moldovei intre 1834 si 1849. Om instruit si avand viziuni liberale, Mihail a incercat sa opreasca abuzurile administratiei si proprietarilor asupra taranilor, a luat masuri de emacipare a tiganilor si a ridicat scoala din Iasi la rangul de academie, care dupa aceea i-a purtat numele: Academia Mihaileana. Fiul sau, Grigorie, a fost educat in Franta si Germania si a devenit general in armata otomana. Ulterior a ocupat o functie similara si in armata principatului Moldovei. In 1859 s-a aflat printre candidatii la tron. Grigorie este cunoscut pentru pozitia sa rusofila.
Din cea de a doua ramura s-au remarcat Ioan, Alexandru si Dimitrie Sturdza. Primul a fost domnitorul Moldovei intre 1822 si 1828. El a transformat scolile grecesti in scoli romanesti, punand astfel bazele curentului de dezvoltare a invatamantului, pe care care domnitorul Mihail l-a continuat dupa 1834. Fiind luat prizonier de armata tarista, in 1828, Ioan a murit cativa ani mai tarziu in exil.
Cunoscut ca publicist si diplomat rus, Alexandru Sturdza s-a nascut in Basarabia si si-a facut studiile in Germania.
Renumit om de stat, Dimitrie s-a nascut in 1833, la Iasi. A studiat la Academia Mihaileana si in Germania. O perioada a fost secretarul personal al lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior s-a unit cu Ion Bratianu impotriva domnitorului, ajungand membru al guvernului liberal. In 1899, a fost ales lider al liberalilor, ca succesor al lui Bratianu, in aceasta calitate fiind numit de patru ori prim-ministru.
Gheorghe Sturdza: "Trebuie sa schimbam mentalitatea oamenilor"
Lucian Curelariu - ZIUA Foto
Contestati formula de revendicare, respectiv de retrocedare. De ce?
Este ceva ce este al nostru. Nu a fost confiscat niciodata. Nu exista nici o lege prin care familia Sturdza sa fi fost expropriata. Ba mai mult, dupa cel de al II-lea Razboi Mondial, mosia de la Hangu a contribuit cu 300 de mii de metri cubi de cherestea care au fost dati de Romania drept despagubire de razboi Uniunii Sovietice.
Cum veti administra peste 27 de mii de hectare de paduri?
Avem un plan. Vrem sa refacem padurea asa cum a fost in 1938. Tin minte, aveam vreo sase ani si alergam in iarba pe mosia parintilor. Totul era curat. Asa vreau sa fie peste doi-trei ani. Vom demara o serie de proiecte de reabilitare a mediului din Muntii Ceahlau. Vom organiza o serie de concursuri prin care vom oferi sume de bani pentru comunitatile locale care contribuie la strangerea gunoiului din Valea Muntelui. Astfel oferim ocazia sa se renoveze scoli sau dispensare in stare avansata de degradare. Eu nu concep ca cei din zona sa traiasca ca in evul mediu. Cum este posibil ca sotia padurarului sa care apa cu galeata de la put, indiferent ca ninge sau ploua. Cum este posibil ca in 2006 oamenii din zona sa nu aiba baie. Este ceva elementar pentru igiena zilnica. Toate aceste probleme se pot rezolva printr-un management eficient, la care familia noastra se pricepe. Unii se tem, dar nu cei multi. Fireste ne vom desparti de acei angajati ai ocoalelor silvice pe care ii preluam si care nu isi vad de treaba. Cei cu care vom lucra trebuie sa fie buni meseriasi, seriosi, sa nu fure si sa nu fie betivi.
De asemenea, am propus autoritatilor din zona sa ajutam taranii din satele in ale caror hotare se afla mosia recuperata. In cadrul acestui demers, familia Sturdza ofera celor care nu au reusit pana in prezent sa recupereze terenul, dar nu revendica o suprafata mai mare de un hectar, cedarea cu acte din proprietatea noastra a suprafetelor revendicate.
Aveti planuri concrete in ceea ce priveste investitia in zona?
Imediat dupa ce vom termina actele vrem sa ne apucam de treaba. Cu timpul vom construi trei fabrici pentru prelucrarea masei lemnoase extrase din domeniul Hangu. La fel ne gandim sa dezvoltam turismul in Muntii Ceahlau, insa acest lucru va dura mult, pana vom putea crea conditii civilizate. Pe turistul din Franta nu avem cum sa-l aducem in Ceahlau, cat timp Ionica scuipa ciunga pe trotuar. Avem nevoie de timp sa schimba mentalitatea oamenilor.
Laszlo KALLAI 
 Afisari: 452  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 38 Afiseaza toate comentariile  
Meci DE GROAZA la Paris !!!!   de motanul incaltat
INTREBARE: 1) ? CINE e JUDECATORUL care a DECIS ? 2)INSTANTA ? 3) ARGUMENTARE ? 4 )TERMENUL DE CONTESTATIE cand EXPIRA ?   de Omul cu Picioare foarte Paroase
Unde este Romania noastra ? unde mai sunt locuri publice in Romania ?   de ionion
Bietul Ionica!   de EuLupu
In sfirsit s-a rezolvat treaba cu muntii   de neamtu tiganu
LUMEA DEPRAVATA:SFARSITUL ROMANIEI   de Scorillo
In Moldova sau in Tara Romaneasca NICIODATA nu s-au acordat titluri aristocratice :   de ionion
Pentru forumisti: Sturdza este roman   de ardeleanul
Invidie si nimic altceva   de the
eu, nepotu' lu' Fane Barosanu' mi-s, s-as vrea sa mi se retrocedelizeze juma' din codrii Moldovei! Cat avocat!   de adryan
988   de Ratacitul
Nu-s de acord !   de Giuseppe Cocos
pana unde?   de biblioteca
Profil moral pe munte   de Vasile Teodorovici
Comunistii gem amar   de Gargantua
M-am saturat   de spooky
Domnilor...   de Katty
Daca nu vine Sturza la munte   de PANTAGRUEL
pt ZIUA   de ionion
Chiar daca tot la 2 metri sub pamant ajungem toti - asta nu inseamna ca   de ionion
print si CERSETOR..nici toata planeta albastra nu satisface orgoliul bolnav al omului.   de everest_555
IN CE CONDITII? familia Sturdza a devenit PROPRIETARA MUNTELUI CEAHLAU? CE OBLIGATII ARE REPUBLICA ROMANIA a anului 2006   de Omul cu Picioare foarte Paroase
Fanariotii   de Justitiarul de Bucuresti
Ce poza superba !   de Raquel
restitutio integrum dar interdictie pentru chelirea muntilor   de dan toader
Pt. Ratacitul, off topic   de Tzepelica
Nici o problema   de Justitiarul de Bucuresti
Stie cineva in strainatate, undeva in lumea asta se retrocedeaza la fel? printii lor ce fac?   de everest_555
Cine le-a dat muntii? Stefan cel Mare si sfint dupa vreo batalie? Zice ca-s ai lor   de everest_555
Daca in Elvetia nu are voie...   de dur
Prostii au murit in razboaie pentru tara, smekerii fac bani dupa   de green day
Dar, cu garajul naionalizat de domnul Bsescu, ce s-a ntmplat ?   de diana-andreea
De ce trebuie s spunem ce vor face ei cu ceea ce la aparine de drept ?   de cicibebe
Retro- CEDARILE peste cote "individuale" sant ILEGALE in actuala forma STATALA de REPUBLICA si NE-CONSTITUTIONALE   de Omul cu Picioare foarte Paroase
Bine ca sariti ca GAINA la FLEGMA!   de Mos Grigore
Malaxa n-a cerut inca nimic ?   de ingineru
Este o afacere de mari proportii   de mihai cretzu
Bravo lor !   de folclorist
A r h i v a
  Raportul de tara: munitie pentru Basescu    17 comentarii
  Macel de aderare    1 comentariu
  Terenul Catedralei Neamului este revendicat    5 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Ingineria Streinu Cercel (2182 afisari)
 Batalia pe Ceahlau (452 afisari)
 Macel de aderare (251 afisari)
 Stiri pe scurt (223 afisari)
 Motorul fiscal (163 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.03509 sec.