Ziua Logo
  Nr. 3598 de miercuri, 12 aprilie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Solidaritate organica
Dan CIACHIR 
Intelectualul roman va prefera un sofer care l-a citit pe Proust, dar il baga cu masina intr-un stalp sau sant - unui sofer incult, dar care conduce bine. N-a fost Ion Iliescu mascota intelectualilor romani inainte si imediat dupa caderea regimului comunist, pe motiv ca vorbea coerent si ingrijit? (Pana si Cioran, intr-un interviu de care nu mai vrea sa-si aduca aminte nimeni, l-a definit in ianuarie 1990 "speranta romanilor"). Intelectualul are un singur parametru major in raport cu semenii: inzestrarea culturala; daca esti cultivat, esti omul lui... Chiar daca intelectualul nu agreeaza Biserica Ortodoxa, un preot ortodox cu lecturi laice de calitate, care stie sa formuleze, il incanta pana la revizuirea parerii... Inainte de a Se inalta la cer, Hristos i-a trimis pe Apostoli, inzestrati cu Har, sa-I propovaduiasca invatatura, sa boteze, sa converteasca... Daca i-ar fi menit infiintarii de filarmonici, universitati, muzee, scrierii de eseuri si studii, i-ar fi facut fericiti pe carturari. Apostolii erau insa oameni simpli - o parte dintre ei. L-au marturisit pe Mantuitor cu pretul propriei vieti. Cultura, subtilitatea, eruditia erau mai degraba apanajul lumii pagane. Pe ruinele ei avea sa se ridice o cultura crestina. Preotul insusi detine puterea de-a invata - invatatura a despatimirii, a metanoiei si-a mantuirii. Pentru ca principala sa forta - din intreita-i putere - este aceea sfintitoare: Harul pe care Hristos L-a dat Apostolilor si care le este transmis din acelasi izvor, neintrerupt, prin succesiune, celor trei categorii de clerici (diaconi, preoti, episcopi) la hirotonie. Har care a fost si este primit in dar, pentru a-l revarsa asupra poporului credincios si pentru a putea savarsi in deplina validitate Sfintele Taine ale Bisericii Mantuitoare.
Am scris de multe ori despre lipsa de gust, despre prostul gust, despre kitsch-ul bisericesc, intrucat si eu sunt, daca pot spune astfel, intelectual si imi vine in minte o pictura dintr-o biserica rurala, unde balaurul rapus de Sfantul Gheorghe aducea cu ceva intre un broscoi imens si Elena Ceausescu... Totusi, pe vremea aceea tara avea un prim-ministru (altminteri, om de dreapta) care purta ca macelarii ghiul pe degetul mic, iar astazi se pot auzi frecvent oameni politici afirmand ca au doua, trei sau chiar sapte "alternative".
Negresit, gustul poate fi educat. Poate nu intamplator, bisericile noastre cele mai cuviincios pictate si decorate sunt cele din Ardeal. Insa biserica - ma refer la lacas - este o scoala a edificarii duhovnicesti, care doar secundar se poate transforma in instanta estetica. Corectarea brutala a lipsei de gust poate contraria. Sa luam un exemplu de actualitate: un credincios care a mers sa munceasca in Italia sau in Spania rupe doua sute de dolari din castigul lui si cumpara o statueta a Maicii Domnului pe care la intoarcere o duce la biserica din satul natal. Omul nu stie ca in bisericile noastre nu incap statui, nici nu si-a dat seama de calitatea indoielnica - de serie - a executiei. Preotul ii poate tine o prelegere de estetica ortodoxa si ii poate refuza, cat se poate de intemeiat, ofranda. Enoriasul s-ar simti descumpanit; inseamna ca actul lui de jertfa baneasca si de ofranda a mers in gol. Las pe onorabilul intelectual sa transeze: lui ii poate da mana sa aseze regulile de politie estetica inaintea dragostei. La fel si preotii amatori sa se rosteasca pe la colocvii, simpozioane si seminarii, ahtiati dupa mediile "academice".
Ca intotdeauna in vremurile din urma, lipsa de gust, prostul gust si kitsch-ul vin dinspre lumea seculara spre Biserica. Ofensiva nu a inceput de curand. Lipsa de criterii estetice, eclectismul hilar, aglutinarea puteau fi observate luna trecuta si la domiciliul unui fost important om politic care isi deschisese ziaristilor resedinta doldora de tablouri. Uneori, chiar in locuinta unui preot de parohie rurala poti gasi o reproducere anosta sau o conventionala "scena biblica". Intelectualul se va scandaliza. O sa intorc medalia pe cealalta fata: a solidaritatii organice dintre preot si enoriasii sai. Puterea Bisericii Ortodoxe consta in caracterul ei de biserica de mase; preotul obisnuit, familia, rudele sale traiesc in mod firesc viata comunitatii. Continua sa o traiasca si in conditiile de azi. Omul politic lucreaza cu categorii, clericul are in vedere oameni concreti. Sudura dintre cler si credinciosi este vizibila cu prilejul sarbatorilor, al hramurilor care sunt ilustratia calendarului liturgic. Batand protopopiat cu protopopiat cateva eparhii din Transilvania in ultimii ani, am inteles ca definitia "comunitate de iubire si credinta" data Bisericii continua sa fie o realitate. Una pe care o datoram indeosebi protoiereilor si preotilor de Molitfelnic.
 Comentarii: 9 Afiseaza toate comentariile  
Pentru GB, Harbuzache & co.   de didi
???   de anonymous
Pentru Harbuzache   de houranos14
Crestinul Toni......   de Radu Dragan
In apararea lui Becali   de Casargoz
Raspandirea harului   de Harbuzache
apostolii erau (unii dintre ei) oameni simpli, dar si-au cerut iertare celor pe care i-au tradat   de Citrus
Kitsch-ul din Zambaccian sau Nstase pseudo-intelectualul?   de ninel2222
Bun articol   de francois pignon
A r h i v a
  Ovidiu Tender si Marian Iancu, victime ale unui sistem labil    15 comentarii
  Nici perchezitiile nu mai sunt ce-au fost    5 comentarii
  Politica incertitudinii    7 comentarii
  Tismaneanu, Basescu, Romania    11 comentarii
  La judecata zilei    1 comentariu
  Un sfant contemporan    2006-04-05
  Un echilibru inca stabil    2006-03-29
  Nationalisti de talie universala    2006-03-22
  Politica si dezastre    2006-03-15
  Bartholomée l'unique    2006-03-08
 Top afisari / comentarii 
 Amenzi astronomice pentru constructii neautorizate (1151 afisari)
 Podul de sprit (667 afisari)
 Paste Evreiesc 5766 (571 afisari)
 Judecatorii, afectati de legea salarizarii (474 afisari)
 Stiri pe scurt (263 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.35816 sec.