Biroul politic al PPE, reunit miercuri seara si apoi joi dimineata la Roma, inaintea inceperii lucrarilor Congresului, a trebuit sa discute si asupra unui text denumit cel putin straniu: "Proiect de Rezolutie de urgenta" prezentat de UDMR si care trebuia sa fie supus la vot pentru a deveni document oficial al PPE. Textul respectiv reaminteste recomandarile facute in ultimul raport de tara al Parlamentului European, adica sprijinul pentru autonomia culturala si nevoia de a fi luate masuri suplimentare pentru a se asigura protectia minoritatii maghiare in acord cu principiile subsidiaritatii si autonomiei culturale", precum si "mahnirea pentru continua intarziere in adoptarea unei legi privind minoritatile". Plecand de la aceste indicatii europene, UDMR-ul nostru, prin vocea unui eminent reprezentant al sau, Laszlo Borbely, de altfel si membru al actualului Guvern al Romaniei unde detine functia de ministru delegat pentru administratia publica, cerea ca PPE-ul sa spuna ca "luand in considerare ca Legea asupra statutului minoritatilor traind in Romania ar trebui sa asigure prevalenta principiilor mai sus mentionate (cele din Raportul PE, n.n.) si o mai buna coexistenta intre majoritatea romaneasca si minoritatile traind in Romania... PPE-ul cere membrilor sai romani si observatorilor sa sprijine pe deplin Legea asupra statutului minoritatilor supusa de Guvern Parlamentului Romaniei". Interesanta miscare a UDMR-ului, la doar cateva zile dupa vizita pastorului Laszlo Tokes la Bruxelles in fruntea delegatiei din care au facut parte si cei de la UDMR, atunci cand s-a prezentat pozitia comuna asupra problemelor comunitatii maghiare din Romania. Adoptarea acum a unei asemenea rezolutii ar fi avut ca efect imediat reaparitia unei teme fierbinti de discutie in momentul in care Parlamentul European va dezbate pe 16 mai Raportul Comisiei Europene. Dar, cu siguranta, ar fi fost si un semnal direct catre expertii Comisiei Europene ca problema este intr-atat de grava incat a fost acceptata ca atare de principala forta politica europeana sub forma unei rezolutii de urgenta. Tehnic vorbind, oricare ar fi tema si oricare ar fi tara vizata, aparitia unei rezolutii de urgenta este un semnal de alarma. Atunci cu atat mai mult lucrurile ar fi fost serioase in cazul Romaniei, discutia de acum fiind legata de posibila activare a clauzei de salvgardare care sa ne intarzie aderarea cu un an de zile. Reactie vehementa Sursele noastre ne-au relatat ca delegatia PD condusa de Emil Boc alaturi de care s-a aflat Sorin Frunzaverde, a reactionat extrem de dur cu argumentul ca legea respectiva contine un punct in neconcordanta cu prevederile internationale in domeniul drepturilor omului, anume dreptul de veto acordat Consiliului national al autonomiei culturale in ce priveste accesul la functiile publice. Cei de la PD au contestat, se pare foarte vehement, si caracterul de urgenta dat rezolutiei respective argumentand ca discutia se poate purta, in mod normal, in cadrul unei alte sedinte a Biroului Politic. Argumentele lor au avut castig de cauza si rezolutia a fost respinsa. Raman totusi, din nefericire, multe intrebari. Prima este legata de unitatea - pare-se foarte greu de realizat - in zona celor care sunt asociatii PPE-ului european. Si asta nu-i o problema oarecare si care sa intereseze doar spatiul dreptei romanesti. Inca o data demonstram ca povestea aceea cu "reconstructia comuna si colaborarea" e buna doar pentru interviurile in mass-media de acasa, caci oriunde in afara asociatii nu rateaza nici o ocazie de a se calca pe bataturi. Si asta in cel mai bun caz. In al doilea rand, cel putin ciudata este atitudinea reprezentatului PPCD-ului care, impartial, a avut curajul opiniei si s-a abtinut. In al treia rand, apoi, ma rog, cum ramane cu apararea principiului interesului national, acum cand suntem in apropiere de finish si orice mesaj de alarma poate crea sezatia ca exista dezechilibru in viata politica romaneasca si ca avem probleme arzatoare? In fine, la Roma, pe culoar, l-am vazut si pe Marko Bela, vice prim-ministru al Romaniei, responsabil tocmai cu integrarea europeana. Pai cine trebuia sa fie mai informat de consecintele negative pe care le putea avea o asemenea rezolutie? Cand sa termin de scris, a mai sosit un semnal. A mai fost respins un proiect de rezolutie, de data asta inaintat de PPCD, pesemne cu suflul factiunii Ciorbea in spate, unde se cerea ca "daca un nou partid politic, format ca rezultat al spargerii unui membru PPE existent sau asociat, va cere aderarea la PPE, atunci cererea ii va fi respinsa".