L-am intalnit pe Stefan Iures in urma cu peste jumatate de secol, in redactia ziarului "Scanteia tineretului". Fremata acolo o tinerete scriitoriceasca de mare talent, care i-a dat pe Fanus Negu, Radu Cosasu, Mazilu, Nicolae Tic, Al. Mirodan. Stefan Iures avea 22 de ani si primise deja un premiu de poezie. Intrase de timpuriu in publicistica si in literatura, apoi o vreme a disparut. Dupa 1990 a redevenit activ in vitrinele librariilor, cu volume de poezie, epica de fictiune, eseuri, traduceri si carti pentru copii. Editura Hasefer, unde e de curand si director, i-a editat recent literatura de inspiratie istorica sub titlul, cam sofisticat, "Vecia abreviata". Evenimentele se petrec la Stockholm, in anul 1750 ("Batranetea unui razboinic"), in Marea Nordului, in anul 1680 ("Povara grea pe umerii molatici"), la Ninive, intr-al 55-lea an de domnie a Imparatului Asurbanipal ("Leoaica vanata cu arcul"), sau la Tenochtitlan, printre aztecii lui Monctezuma. Proza imbibata de istorie si fantezie, Borges vegheaza asupra inspiratiei autorului. Iures marturiseste ca muza istoriei, Clio, are fata de scriitorii care o viziteaza sporadic o atitudine amabila, de gazda binecrescuta. Cartea unui perfomant al scrisului.

Tesu SOLOMOVICI