Stelian TANASE 

Vad un culoar ingust prin care mai multe persoane incearca sa treaca in acelasi timp. Inghesuiala e mare, evident ca nu e loc pentru toata lumea. Unii vor trebui sa astepte, altii sa renunte daca nu vor sa fie calcati in picioare. Cativa totusi vor scapa in castigatori si vor ajunge la liftul care ii va duce sus pe acoperis. Cam asa arata peisajul de pe culoarul "popular". Multi vor sa isi lipeasca de frunte eticheta asta. Unii s-au vopsit de ocazie, altii au trecut cu un pas gimnastic de la stanga la centru-dreapta, usor, cum te-ai lasa de pe un picior pe altul. Altii s-au parasutat singuri din fictive ideologii "umaniste". Sunt unii bravi care cred ca a fi "popular" inseamna pur si simplu a te bucura de popularitate. Am auzit acest comentariu hazliu la un politician cu pretentii. Vedea povestea ca o pe o smecherie, o cacealma electorala buna sa aduca voturi. Altii vad intr-un partid popular un fel de miscare politica transpartide, un megapartid, un FSN cam retardat, dar de centru-dreapta. Ei gandesc ca aliantele si coalitiile au esuat si trebuie un mare congres de fuziune, cu mii de aplaudaci si toate televiziunile prezente, pentru a crea evenimentul anului. Aici s-ar forma in uralele delegatilor acest monstru politic, un fel de Godzilla buna sa sperie orasenii cand apare printre blocuri. In acest punct amatorii de mucuri politice se despart ca in intersectia de la bariera Lehliu. Unii vor ca aratarea sa fie un partid prezidential. Lectia ar fi ca in 1996-2000 vulnerabilitatea presedintelui a fost data de faptul ca nu a avut partidul lui propriu si a trebuit sa se lase jucat de cele din CDR. Chiar s-a incercat atunci formarea unui asemenea partid, dar proiectul a ramas in faza unor discutii bovarice. Nu au aparut aderentii. In plus PNTCD fusese un partid condus de la Cotroceni, tot asa cum e azi PD. Dar sa zicem ca vremurile s-au schimbat si suntem inteleptiti. Daca nu se vrea repetarea scenariului, si-au zis cateva capete infierbantate, ar trebui creata in jurul lui Basescu o grupare. Ca si cum nu are deja una, comilitonii bravului soldat Boc. Dar nu Basescu - pe care se fac ca il slujesc - ar avea de castigat cum pare la prima vedere, ci chiar autorii proiectului. Ei se gandesc la cariera lor si mai putin la cea a lui Basescu. El sta bine-mersi la varf in sondaje. Formula i-ar trage spre fotoliile Parlamentului si ale Puterii. E o graba aici vecina cu nebunia. Ca la oprirea metroului in statie, peron pe partea dreapta. A dat strechea printre ocupantii strapontinelor politice. Calendarul e strans, negocierile ar trebui incepute de pe acum, si perfectate acorduri. La alegeri, prima data disjunse, competitia va fi dura, intr-o Romanie europeana in care domnii din Occident isi vor baga nasul, care cu interesele lui. Liberalii viseaza sa mearga singuri, dupa ce vor taia cordonul ombilical care ii tine legati in Alianta. PSD va reinvia din morti ca pasarea Phoenix, dupa ce va scapa de Parchet, de imaginea de partid corupt, si dupa ce isi vor fi facut curatenie in casa. Un partid popular format de pe acum ar fi solutia, si anume in jurul PD. Altii dimpotriva, zic ca Basescu nu poate fi oprit, si trebuie creat impotriva lui o miscare tip FSN, un megapartid. Si tot "populari" si ei, saracii! Liberalii sunt de capul lor, cu brandul bratienist. Pesedeii se dau de stanga si aduna multe voturi de la amarati. Asadar singura salvare de dictatorialul, hatrul, chiorul Basescu, ar fi ca, din petice, resturi menajere si ce se gaseste la indemana prin ograda, sa se bricoleze ceva care seamana a partid. Subteran se vantura si nume: cine va fi seful, cine il va infrunta pe Basescu in 2009? Becali l-a ajuns pe Vadim Tudor din urma in sondaje, cu 30% incredere, iar partidul lui a atins pragul parlamentar. Constantinescu sta si el la panda asteptandu-si randul. Mai e si Ciorbea, dar sunt si altii cu pretentii. Himera e ca "afara" ii asteapta 263 de parlamentari populari din 25 de tari, cel mai puternic grup etc. De unde ideea de a face respiratie artificiala dlui Ciuhandu. El oricum e pe duca dupa gafa cu Talpes, si i se poate insfaca partidul una-doua de un doritor cu sfanti sau bun de clanta. De preferat si una si alta. Deocamdata respectivul partid e in disolutie, amenintat cu disparitia. Se vede doar blazonul vechi si steguletul fluturand la Bruxelles, dar nu la Bucuresti. Totusi i se face curte de mai multi vanatori de zestre din cauza carnetului de bal pe care scrie PPE. Daca vrei sa pari onorabil in familia asta trebuie sa ai staif extern. Tragicomedia absentei din Parlament e trecuta sub tacere. La acest capitol PD e mai interesant pentru ca e la putere si poate furniza parlamentari la proximele alegeri. Oficialii PPE indeamna fireste la liste comune si unificare, dar sunt slabe sperante. Dincolo de asta, chestiunea pro sau anti-Basescu nu e rezolvata. Omul e in stare sa castige singur alegerile, cu sau fara suportul unui mare partid "popular". Dar destui isi cauta un plasament si se pozitioneaza de pe acum. Sunt multi spikeri nevorbiti, plictisiti sa mucegaiasca in roluri periferice dupa ce s-au bucurat de mariri si glorie. Altii vor sa isi incerce sansa acum, satui sa faca bani, sau sa apara la rubricile mondene. Altii sunt terorizati de anonimat, de neveste autoritare si vor o scena si un microfon, adica putere.