Poate cea mai mare victorie a societatii civile din timpul actualei guvernari, Tariceanu, este respingerea de catre Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a incercarii de uzurpare a Fundatiei private originale Gojdu cu un hibrid "ungaro-roman" de stat. Ucis a doua oara, Gojdu a inviat vibrant in memoria urmasilor sai. ZIUA este ziarul care a atras atentia opiniei publice si factorilor de decizie asupra acestei ilegalitati crase initiate pe furis de trista alianta oculta PSD-PNL si agentul lor de legatura cu interesele Ungariei, factorul UDMR. Reteaua subterana Bucuresti-Budapesta pare deci mai lunga decat ultima casatorie a premierului Tariceanu, perfectata in capitala ungara. Putini au inteles ca PNL, cuplul Tariceanu-Ungureanu, promovand un proiect anti-national pus la punct de Guvernul PSD al lui Adrian Nastase, a reusit sa tradeze nu numai idealurile romanesti ale marelui mecena Emanoil Gojdu, dar si propriii alegatori. Sinistru, cureaua de transmisie a masinariei PSD-PNL a fost unsa cu uleiurile vascoase ale UDMR de catre chiar functionarii presupusului Minister "roman" al Afacerilor Externe. Incercarea de politizare a afacerii Gojdu prin invocarea sa in cadrul agitatiei nerespectarii de catre PD a protocoalelor Aliantei DA, este stupida de-a dreptul. Nici nu e de mirare, cand vine de la unul ca Bogdan Olteanu, care nu intelege ca pot exista deputati care nu voteaza la ordinul unor superiori ierarhici, ci ascultand de tara si vointa ei. PD este astfel cel intreptatit sa se revolte si impotriva cardasiei pentru Gojdu si a celei pentru statutul privilegiat al unei anume minoritati, mai cu mot decat toate. Pentru ca ambele chestiuni nu au fost abordate de fruntasii PNL in sanul coalitiei (decat evident, cu cei care le-au plasat pe sub masa, adica UDMR), dovedind inca o data ca anumiti liberali "de la Centru" scuipa cu usurinta pe sintagma National din numele partidului, ca si pe memoria inaintasilor lor.
Asadar este de mirare atitudinea tafnoasa a tenorilor castrati liberali, care produc vocalize pitigaiate privind protocoalele coalitiei cand partidul respectiv are, chiar in acest cabinet, mari probleme de reprezentare, in ministere cheie. Fostul sef de atelier de la Cugir, Teodor Atanasiu, ar fi trebuit sa dea demult cu demisia de cromul Maserati-ului cu care i s-a infatisat noua sotie la nunta, mai tanara fosta traducatoare a sa, Laura Bisboaca. Daca nu pentru inactivitate, cel putin pentru declaratiile aberante privind importanta CD-ului cu documente secrete, contrazise de anchetatorii din informatiile militare si SRI si taxate public inclusiv de presedintele Basescu. Apoi, colegialul sau membru invizibil de partid, Mihai Razvan Ungureanu, care, lasandu-i deoparte hibele de la Rasarit, a suferit si prin respingerea marlaniei Gojdu. Ungureanu sa recunoasca: in tara a carei limba o vorbeste impecabil ar fi trebuit sa-si depuna de mult armele, voit sau silit. Cu tot cu Leustean al sau, acest secretar de stat (stat maghiar probabil), care si-a permis sa insulte tara pe care o reprezinta si misiunea MAE, comparand Romania si pozitia sa in relatiile bilaterale cu Ungaria, cu nivelul Liechtensteinului fata de Brazilia in fotbal. Pana una-alta, Ungureanu si ai lui ar avea ceva explicatii de dat si pe marginea sumei deja intrate in conturi pe la Budapesta, in cadrul acordului guvernamental de clonare a Fundatiei Gojdu: 500.000 de euro. In conditiile in care bietilor pensionari muritori de foame li se iau fara jena indexarile inapoi, suntem curiosi: in ce fila a bugetului Romaniei a fost prevazuta transferarea a 17 miliarde si jumatate de lei, vechi, in strainatate.
Insa micii masinisti ai decorurilor marilor culise mai au, inca, tupeu. Maine, proiectul deja respins de Comisia Juridica ajunge in plenul Camerei Deputatilor. Respingand din start faptul ca (mai) exista parlamentari cinstiti si patrioti, tovarasii din Centrala mizeaza pe munca de la om la om, conform experientei UTC al PCR, pentru a stramba opinia majoritara, de bun simt. Exprimata clar si de Academia Romana si de Biserica, forul tutelar al realei Fundatii Gojdu. Dar, contrazisa de eternul nereprezentant al Romaniei, Gyorgy Frunda, care, intr-o confruntare televizata cu energicul Aurelian Pavelescu, a demonstrat ca organizatia maghiara cu initialele UDMR este artizana din umbra a acestui acord. Frunda a aratat practic ce-si doreste Budapesta si cei care au deservit-o prin crearea clonei anti-romanesti: anularea Acordului definitiv privind Fundatia Gojdu, incheiat intre Romania si Ungaria in 1937, ratificat prin Decret Regal in 1938, la Bucuresti, si in 1940, la Budapesta, practic singurul document juridic pe baza caruia se mai poate revendica mostenirea lui Gojdu.
Si aceasta este doar o piesa a esafodului ridicat Romaniei ante-UE in ultimele luni. Mic sumar: statutul minoritatilor, proiectul si Recomandarea Frunda de la APCE; "oprimarea ceangailor" in Parlamentul European; al treilea bust al criminalului de razboi Wass Albert; proclamarea autonomiei "Tinutului Secuiesc" pe 15 martie; "solutia" UDMR: "autonomia culturala"; apel international pentru segregarea Universitatii Babes-Bolyay. MAE tace suspect, PNL inghite. Ce va mai urma? Noroc ca a inviat Gojdu!