Ziua Logo
  Nr. 3556 de miercuri, 22 februarie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
100 de milioane de euro pentru Biblioteca Nationala
-- In exclusivitate pentru ZIUA, ministrul Culturii Adrian Iorgulescu anunta demersuri pentru contractarea unui credit extern in vederea refacerii proiectului initial de constructie * Sase milioane de carti stau impachetate, in frig si intemperii, in sediul-santier din B-dul Unirii unde lucrarile au fost sistate * Carti de patrimoniu din secolul al XVII-lea sunt restaurate in laboratoare inundate, sub tavane care stau sa cada * Doar 10% din fondul de carte poate fi pus la dispozitia cititorilor
Biblioteca Nationala, un santier de 20 de ani
Povestea noului sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei, cea care colecteaza depozitul legal intangibil (zestrea si memoria scrisa a unui neam!), a inceput acum 20 de ani, cand Nicolae si Elena Ceausescu puneau piatra de temelie a constructiei de pe B-dul Unirii nr.22. De atunci, sub regimuri politice diferite, acest sediu a fost prilej de scandal politic si de bani aruncati in vant, proiectul fiind ori subfinantat, ori intrerupt din cauze financiare sau de clan politic. Necesitatea unui noi cladiri a Bibliotecii Nationale e data de faptul ca, la ora actuala, sediile acestei institutii sunt revendicate ori aflate in proces de revendicare. Starea in care se afla o buna parte din patrimoniul de carte este pe zi ce trece mai deteriorata, starnind ingrijorare in lumea culturala romaneasca. Investigatia ZIUA despre acest patrimoniu si conditiile lui de depozitare releva fapte si cifre dramatice pentru cartea si cititorii ei.
Partituri de secol al XIX-lea la apa
Pe strada general Budisteanu nr.8 din Bucuresti, intr-o cladire ce sta sa cada, roasa si crapata pe dinuntru, sunt "adapostite" multe dintre periodicele si cartile de patrimoniu. Printr-un geam spart, care da la subsol, fotografiez cu respiratia taiata de gerul si viscolul de-afara un "cadru tare" pentru cei care pretuiesc memoria culturala: ziare celebre in perioada interbelica - Epoca, Universul, Curentul, Conservatorul, ca sa amintesc doar pe cele ce repede le-am putut identifica - stau intr-un spatiu de bube, mucigaiuri si noroi, unde stapane sunt nebagarea de seama si ticalosia vremurilor. Intri in cladire cu teama, parca esti intr-un film voalat de mult, urci doua etaje si ajungi la Laboratorul de patologie si restaurare a cartii. Un fel de hala mare, cu peretii scorojiti si cu un tavan spart, mancat de intemperii, in care sunt cateva mese mari, late, cu cartoane albe drept invelis. Creat in anul 1967, Laboratorul de patologie restaureaza bunuri de patrimoniu (manuscrise, tiparituri romanesti si straine, incunabule, documente, scrisori, harti, afise etc.) ce fac parte din fondurile Colectiilor Speciale ale Bibliotecii Nationale si acorda asistenta de specialitate la solicitarea diverselor biblioteci si muzee din tara. Pe una dintre mese zaresc cateva partituri. Daniela Prisacariu, sefa Laboratorului, imi da cateva lamuriri. Fac parte din cele 17 volume de partituri ce au fost recent inundate in sediul din Republicii. Sunt partituri de secol al XIX-lea, inundate in plina epoca a Internetului. Lucrari de Prokofiev, Haciaturian, Bach. Pe o alta masa se restaureaza carte romaneasca de secol al XVII-lea, carti aduse din colectiile speciale din cladirea casei Bratianu. Titlurile, desprinse din lumea de inceputuri spirituale romanesti, Halloti centuria (1683), Talcuirea liturghiei (1697), Lege eclesiasticae 1785, Dumnezeiasca scriptura la St. Petersburg 1819. Aflu ca sunt 15 angajati ai laboratorului si ca acestia restaureaza 42 de tiparituri si manuscrise. Numarul de carti, pe zi ce trece, se mareste din pricina conditiilor in care sunt pastrate obiectele de patrimoniu in celelalte sedii ale Bibliotecii Nationale. Acest parca nesfarsit numar de zile mai contabilizeaza aceleasi conditii insalubre pentru restaurare si proliferarea ciupercilor ce ataca sanatatea angajatilor. Dar asta nu e imediat cel mai mare risc. Cum spune unul dintre angajati, "depozite nasoale, se vede cerul din ele si riscul prabusirii cladirii e mai actual ca niciodata".
Sase milioane de carti stivuite in sediul-santier
Sediul Central al Bibliotecii Nationale din str. Ion Ghica este revendicat de catre Camera de Comert. Pana acum, procesul a fost castigat de bibliotecari, dar ei se asteapta sa il piarda pe cel aflat in desfasurare dupa "mania retrocedarilor de acum", asa cum s-a exprimat directorul general al Bibliotecii Nationale, graficianul Dan Erceanu. Filiala de la Alba Iulia, "Batthyaneum", se afla si ea in aceasta situatie, in urma cererilor facute de Biserica Catolica, cereri sprijinite si de reprezentanti ai UDMR. Cladirea Casa Bratianu din Bucuresti, unde sunt depozitate colectiile speciale si de arta (manuscrise, stampe, fotografii, periodice vechi), nu e in stare buna si a fost castigata de Academia Romana. Aceasta filiala a Bibliotecii Nationale e desprinsa din acelasi tablou general: spatii de depozitare improvizate, neincalzite. In subsolul din Ion Ghica au inceput lucrarile de reamenajare, nefinalizate, pentru cele 300.000 de unitati bibliografice, unitati care sunt acum puse in conditii de santier si pentru care trebuie sa astepti cel putin o zi sa poti primi o carte. Mai trebuie 28 miliarde de lei pentru a se rezolva cu subsolul si situatia celor 300.000 de carti puse la raft. Adica cu o parte infima a fondului de carte, care e pusa la dispozitia cititorilor. In acest moment doar 10% din fondul de carte este pus la dispozitia cititorilor, cu consecinte dramatice asupra cercetarii si studiilor realizate de catre studenti, profesori si oameni de stiinta. Alarmant mai e si faptul ca peste 6 milioane de unitati bibliografice stau impachetate in viitorul sediul din B-dul Unirii nr.22, in frig, stivuite in conditii de forta majora. Motivul principal? Sistarea lucrarilor la noua cladire, lucrari ce au inceput in 1986 si care au mai fost intrerupte pana acum de trei ori.
De la gasca lui Nastase la Comisia Ministerului Culturii
Totul a inceput, in 2002, printr-o declaratie televizata a lui Serban Mihailescu, ministrul pentru Secretariatul General al Guvernului Adrian Nastase, care a afirmat ca, in fata unui eventual cutremur, Palatul Victoria este "nesigur" si trebuie gasit un nou sediu Guvernului Romaniei. "Tintit" a fost tocmai imobilul destinat Bibliotecii Nationale. Bibliotecarii si societatea civila au protestat, "cazul" a ajuns unul international, asupra lui s-au rostit sindicate europene puternice, dar si Gunther Verheugen, Antonio Kosmopoulos, Michel Rocard si presa internationala. Ba chiar a fost informata de aceasta situatie si prima doamna a SUA, Laura Bush (cu studii de biblioteconomie). Dupa schimburi taioase de replici si mare consum de energie, prin care actualii guvernanti (in opozitie atunci, avand in Mona Musca un stindard al luptei pentru Biblioteca Nationala!) au castigat cote de audienta electorala, in septembrie 2002 "cazul" s-a stins. Problemele constructiei vechi de 20 de ani au ramas, insa, aceleasi. In 2005, Mona Musca a declarat ca va sustine terminarea lucrarilor, dar in fapte nu s-a intamplat mai nimic. In 2006, lucrarile au fost sistate cu repercusiuni grave asupra conservarii celor peste 6 milioane de unitati bibliografice tinute in frig. In februarie 2006, o comisie de ancheta a Ministerului Culturii si Cultelor verifica felul in care au fost cheltuiti pana acum banii in constructia noii Biblioteci. Concluzia Inspectoratului pentru Disciplina in Constructii, asa cum ne-a fost comunicata de directorul general Dan Erceanu, a fost ca pentru banii platiti s-au facut lucrarile. Ramane de vazut ce noutati va aduce comisia MCC. In afara problemelor legate de bani, doua aspecte mai retin atentia in cazul acestei constructii: paternitatea legata de Aula Bibliotecii Nationale (lucrarile au fost intrerupte pentru acest corp inca din 1989!), aflata acum in proprietatea Ministerului Educatiei, spatiu absolut vital pentru orice proiectie a unei Biblioteci Nationale, precum si paternitatea legata de reamenajarea arhitecturala a cladirii, disputata de catre urmasii Trustului Carpati, un "miez fierbinte" pentru ca el va declansa mari batalii financiare (miza fiind de peste cateva milioane de euro).
Bugetul Bibliotecii Estoniei mai mare decat cel al Guvernului
Fondul de unitati bibliografice al Bibliotecii Nationale a Frantei este cu 4-5 milioane de exemplare mai mare (14-15 milioane) decat cel al suratei ei, Biblioteca Nationala a Romaniei, dar costurile pentru functionarea acestor institutii sunt cu totul si cu totul importante pentru grija pe care cele doua state o acorda cartii: in timp ce Franta aloca anual peste 120 milioane de euro pentru intretinerea si dezvoltarea principalei ei depozitare de unitati bibliografice, Romania acorda Bibliotecii Nationale un buget de aproximativ doua milioane de euro. Cladirea noua (monumentala) a Bibliotecii Nationale a Frantei s-a adaugat celei vechi. S-ar putea comenta ca am ales drept comparatie o mare putere mondiala in cultura, cea care a inventat, de altfel, obligatia depozitului legal si ca termenele de comparatie ne sunt nefavorabile din aceasta perspectiva. Acum cativa ani, Estonia a organizat Conferinta Directorilor de Biblioteci Nationale din Europa. O tara abia iesita din imperiul sovietic isi apara identitatea sa nationala, desi elementul autohton in raport cu cel rusofon este aproape de jumatate!, investind intr-o cladire moderna a bibliotecii sale nationale, cu peste 450 de angajati (populatia estoniei este evaluata la peste 1.7 milioane locuitori), in timp ce Biblioteca Nationala a Romaniei are 290 de angajati. Estonia are personal aproape dublu, iar Romania o populatie de 10 ori mai mare! Explicatia se gaseste intr-o situatie de invidiat chiar si pentru cei mai rai dintre cartitori: in Estonia, a doua institutie dupa Parlament, inaintea Executivului, este Biblioteca Nationala, evidenta ce se raporteaza in bugetele oferite acestei institutii.
Adrian Iorgulescu anunta schimbari de trupe
In exclusivitate pentru ZIUA, ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, a facut cateva precizari legate de reinceperea lucrarilor la noua cladire a Bibliotecii Nationale. Astfel, am aflat ca intentia MCC este aceea de a revizui proiectul initial conceput de Trustul Carpati, o reamenajare din punct de vedere functional, care sa corespunda exigentelor de mileniu III. Argumentele unor specialisti, cum ca proiectul e depasit, au cantarit foarte mult in luarea acestei decizii a MCC. Saptamana viitoare, secretarul general al MCC, Delia Mucica, se va intalni la Institutul de Arhitectura "Ion Mincu" din Bucuresti cu profesorii de acolo, unde i se vor propune cateva modalitati de modernizare a noii cladiri. Modificarea proiectului presupune si cateva actiuni juridice legate de anumite clauze pe care le specifica Legea Dreptului de Autor. In opinia MCC, Trustul Carpati s-a privatizat, avand in acest moment doua firme succesoare ale proiectului initial de constructie a cladirii Bibliotecii Nationale. Ministrul Iorgulescu a sistat toate raporturile cu proiectantul si a inchis, de asemenea, toate lucrarile. Pentru ca in baza reproiectarii va face o licitatie cu firme puternice de constructie. In aceasta reproiectare, este luat in vedere si corpul dedicat Aulei Bibliotecii, ca parte vitala a acestei constructii. "Voi avea o discutie serioasa cu ministrul Hardau, sa integram Aula in acest complex al Bibliotecii Nationale" - a declarat ministrul Adrian Iorgulescu. In urma unui memorandum cu Ministerul Finantelor, 100 de milioane euro vor fi destinati noii cladiri a Bibliotecii Nationale, bani ce vor veni in baza unor imprumuturi de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si de pe piata internationala. Din momentul in care conditiile imprumutului vor fi semnate, dupa reluarea lucrarilor, in maxim 2 ani va fi data in folosinta Biblioteca Nationala. Ministrul Adrian Iorgulescu a mai anuntat modificari in structura de conducere a Bibliotecii Nationale. "Avem nevoie de manageri care pot conduce asemenea operatiuni, sa gestioneze foarte bine lucrurile si sa coordoneze aceasta activitate" - a concluzionat ministrul Culturii si Cultelor.
Dan Mircea CIPARIU 
 Comentarii: 1 Afiseaza toate comentariile  
Rusine...   de negru voda
A r h i v a
  A cazut "Gojdu"    29 comentarii
  Sarada Jianu: A santajat Nastase?    15 comentarii
  Ancheta anticoruptie la FCM Bacau    
  Inca un ziarist invinuit    1 comentariu
  Scenarii la telenovela "CD-ul cu secrete"    
  Amenintarea Iranului    28 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Piramida Diamantelor (471 afisari)
 Ilegalitati descoperite de Curtea de Conturi (77 afisari)
 Magureanu si Vacaroiu in spatele falimentului ARO (64 afisari)
 Libertate, ateism, blasfemie (56 afisari)
 100 de milioane de euro pentru Biblioteca Nationala (46 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02513 sec.