Ziua Logo
  Nr. 3545 de joi, 9 februarie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Marele jaf
"Ca sa fiu credincios Bisericii mele laud Dumnezeirea, caci m-a creat roman. Iubirea ce am catre natiunea mea neincetat ma imboldeste a starui in fapta, ca si dupa moarte sa ma ridic de sub gliile mormantului, spre a putea fi pururea in sanul natiunei mele" - scria Emanuil Gojdu, cel care a lasat mostenire ortodocsilor romani cea mai mare avere din istoria moderna. Emanuil Gojdu a fost unul dintre cei mai mari intelectuali ai Romaniei, un parinte spiritual si un sprijin financiar pentru zeci de romani care au intrat in istoria universala. Ortodox, Gojdu a lasat mostenire catre romanii de aceesi credinta cu a sa bani, cladiri, terenuri si opere de arta evaluate in prezent la aproximativ trei miliarde de euro. Prin testament le-a incredintat celor despre care spunea ca sunt fratii sai "romani intru credinta". Prin acelasi act de vointa, Gojdu a numit drept administratori ai intregii sale averi pe reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane, mai precis, Mitropolia Ardealului. Acestia aveau datoria de a spori averea cu ajutorul indicatiilor testamentare care cuprindeau modul de investire a colosalelor sume de bani, de a promova tinerii ortodocsi romani si de a administra averea pentru generatiile viitoare. Beneficiarii testamentului lui Emanuil Gojdu, bursierii romani ortodocsi din Ardeal si Ungaria, nu au apucat sa se bucure mult timp de averea pe care o stransese marele intelectual. Vremurile i-au izgonit, iar colosala avere a lui Gojdu a fost faramitata.
Ordonanta otravita
Randurile care urmeaza vor prezenta, pe baza documentelor obtinute de reporterii ZIUA, cum tot felul de pretinsi urmasi, sau falsi legatari testamentari s-au infruptat din averea marelui filantrop oradean, modul in care au prejudiciat vointa legitima a lui Gojdu si sansa a mii de de tineri romani doar pentru cativa arginti. Vom vedea, de asemenea, cum Guvernul Romaniei doreste, printr-o ordonanta de urgenta, sa legifereze in Parlament infiintarea unei fundatii publice bilaterale, romano-maghiare, intitulata tot Fundatia Emanuil Gojdu, care sa se substituie fundatiei private Emanuil Gojdu - infiintata legal in 1996 - si care sa revendice bunurile mostenirii marelui patriot. Fundatia publica isi propune sa rascumpere pe bani de la Buget bunurile Gojdu si pretinde ca va continua opera sa, sa selecteze bursieri atat romani cat si maghiari. Un act anticonstitutional, care incalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase. Initierea acestui proiect s-a facut pe vremea Guvernului Nastase, prin ministrul de externe de atunci, Mircea Geoana, iar finalizarea acordului se face de catre Guvernul Tariceanu. Interesele sunt enorme, dar, se va demonstra ca nu pentru Romania si nu pentru credinciosii ortodocsi din Ardeal si Ungaria, incalcandu-se flagrant testamentul lui Gojdu. Scandalul e pe cale sa rabufneasca si-n Parlament. Deja Comisia Juridica a amanat, marti, votul asupra Ordonantei, cerand MAE lamuriri pentru acest acord anticonstitutional. Totodata, astazi, Sinodul Bisericii Ortodoxe va lua in discutie faptul ca Guvernul intentioneaza sa uzurpe mostenirea Gojdu, asupra careia unic administrator nu poate fi decat Mitropolia Ardealului. In plus, deputatul si avocatul Aurelian Pavelescu a depus si el un raport la Presedintie, la Senat si la Camera Deputatilor, prin care demonstreaza ca din punct de vedere juridic, Ordonanta 183/2005 este ilegala si, mai ales, anticonstitutionala. Aceleasi semnale de alarma mai fusesera formulate, in cursul anului trecut, de senatorul Adrian Paunescu, de Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, de numerosi istorici, de intelectuali, fosti bursieri Gojdu. Numai ca subiectul este mult mai incurcat decat pare. Reporterii de investigatii ai ziarului nostru au izbutit sa dezlege o mare parte din itele acestui scandal si sa demonstreze ca lista vinovatilor este mult mai lunga. Ziarul ZIUA a izbutit sa intre in posesia mai multor documente senzationale, multe dintre ele fiind presupuse ca disparute. Dupa publicarea acestui serial, punem la dispozitia autoritatilor intreaga documentatie, cu mentiunea ca unele acte le detinem in original.
Pentru a putea intelege complexitatea acestui caz care transcende guverne, conflicte mondiale si incrancenari diplomatice este nevoie de un pic de istorie, de aducere aminte a ceea ce a fost si ce a vrut marele filantrop Emanuil Gojdu.
Istoria unui simbol aproape uitat
Exista romani care prin intreaga lor viata, prin vointa de dupa moarte si prin devotamentul fata de semenii lor au devenit simboluri ale romanismului, intangibile, aproape sfinte. Intelectual de mare exceptie, Gojdu a inteles ca numai prin spiritualitate, prin invatatura si prin exemplul intelectualilor, Romania poate promova in lume. In cartile copiilor nostri, capitolele despre Traian Vuia, Victor Babes, Octavian Goga, Aron Cotrut, Andrei Otetea si multi altii poate nu ar fi existat fara Emanuil Gojdu. "Intreaga averea mea o las in intregul ei acelei parti a natiunii romane din Ungaria si Transilvania, care se tine de legea rasariteana ortodoxa (...) tinerilor romani de religiunea rasariteana ortodoxa, distinsi prin purtare buna si prin talente, ai caror parinti nu sunt in stare cu averea lor proprie sa duca la indeplinire cresterea si cultivarea copiilor lor", acesta a fost ultimul cuvant al lui Gojdu catre semenii sai.
Emanuil Gojdu a deschis ochii la Oradea, in 1802, intr-o familie de aromani veniti de prin meleagurile banatene. Intre 1820-1824 urmeaza Academia de drept la Oradea, Bratislava si Pesta. Face o stralucita cariera de avocat, devenind una din marile autoritati juridice ale Imperiului Habsburgic. In aceasta calitate contribuie la reformarea Justitiei ungare. Meritele ii sunt recunoscute public, fiind numit prefect al comitatului Caras (1860), dupa care devine deputat in Dieta de la Pesta (1865-1868) si, in ultima parte a vietii, judecator la Curtea Suprema a Ungariei (1869). Este membru de drept al Casei Magnatilor (Senatul) din Pesta (din 1861). In toata activitatea sa, animat de convingeri religioase puternice si spirit patriotic, sustine cauza romanilor din Imperiu. Cariera de avocat i-a asigurat bunastarea materiala, la 30 de ani fiind deja bogat. A acumulat o avere impresionanta, pe care a folosit-o, din tinerete, in scopuri culturale si filantropice. Mostenirea sa, aflata acum pe teritoriul Ungariei, este estimata, in prezent, la peste trei miliarde de euro.
O fundatie construita pentru zeci de generatii
In calitatea sa de prefect al Comitatului Caras, Emanuil Gojdu spunea urmatoarele cuvinte ca raspuns la o manifestare de simpatie a tineretului roman din Pesta: "Ma voi nisui din toate puterile spre ridicarea si inaintarea, atat materiala cat si spirituala a neamului meu... voi lucra ca roman si ca patriot. Persoana mea nu e decat mijloc, prin care unul dintre drepturile cele mai sfinte ale romanilor se realizeaza; si tot meritul meu este ca sunt si am fost totdeauna roman".
Fundatia Gojdu a fost infiintata de Andrei Saguna si a functionat timp de 50 de ani de la moartea lui Gojdu, intre 1870-1920, fiind recunoscuta de Austro -Ungaria. In 1920, incalcand Tratatul de la Trianon - care obliga Ungaria sa cedeze mostenirea Gojdu catre Biserica Ordodoxa Romana - statul ungar blocheaza conturile fundatiei si interzice functionarea acesteia. La aceasta situatie se ajunge datorita unei truc diplomatic prin care partea maghiara, cu doar doua luni inainte de semnarea Tratatului face un troc cu partea romana. Astfel statul ungar a reusit sa recupereze o serie de bunuri mobile si imobile apartinand comunitatii maghiare din Bucuresti - bunurile Asociatiei Szent Laszlo, Sibiu - Orfelinatul "Terezia" si Sfantu Gheorghe - Fondul de invatamant. Bunurile revendicate de statul ungar au fost evaluate la vremea respectiva la 1,1 milioane de pengo, iar averea Fundatiei Gojdu la peste 2,2 milioane de pengo (fosta unitate monetara principala in Ungaria intre 1 ian. 1927 si 1 aug. 1946). Afacerea s-a incheiat fara ca partea romana sa intre in posesia bunurilor aflate pe teritoriul Ungariei. Statul maghiar s-a prelevat de acest troc dupa ce a intrat in vigoare Tratatul de la Trianon.
Dupa tratative indelungate, in 1937 se incheie "Acordul definitiv privind problema Fundatiei Gojdu" intre Romania si Ungaria prin care statul ungar se obliga sa predea Romaniei "intreg patrimoniul Fundatiei Gojdu care se gaseste pe teritoriul Ungariei cu toate drepturile si obligatiile aferente si aceasta pentru ca zisul patrimoniu sa fie pus la dispozitia organului reprezentand Fundatiunea, in acordul cu scopul urmarit prin actul de fundatie. In urma stipulatiunilor Acordului de fata, Fundatiunea Gojdu inceteaza sa existe ca fundatiune ungara". Ungaria a refuzat insa sa puna in aplicare Acordul, iar cel de al doilea razboi mondial a oferit un ragaz binemeritat ungurilor.
In timpul negocierilor pentru semnarea Pacii de la Paris in 10 februarie 1947, Guvernul de la Bucuresti a redeschis problema retrocedarii bunurilor Fundatiei Gojdu sub forma de despagubiri platite puterilor invingatoare in cel de al doilea Razboi Mondial (580 de milioane de dolari la nivelul anului 1947), dar ministrul de Externe Gheorghe Tatarescu a fost refuzat categoric. In 1952, Ungaria a nationalizat bunurile Fundatiei Gojdu, in mod ilegal, deoarece, potrivit legislatiei ungare, nu puteau fi nationalizate bunurile care apartineau unor alte state. In conflictul diplomatic dintre Romania si Ungaria privitor la Fundatia Gojdu a intervenit URSS care a fortat Romania sa renunte la orice pretentii.
Un an mai tarziu, in 1953, Romania a renuntat la orice pretentii de despagubire din partea statului ungar. Acordul viza bunurile statului roman si nicidecum ale fundatiei, adica persoana juridica de drept privat. La acea vreme, diplomatii romani au incercat sa faca pe plac atat al rusilor cat si al ungurilor, dar acordul lasa posibilitatea Fundatiei de a-si revendica, oricand, bunurile. Era un testament pentru generatiile urmatoare de diplomati care aveau datoria si mijloacele juridice de a restabili un drept al ortodoxiei romanesti.
Gojdu a gandit aceasta fundatie ca pe o trambulina a intelectualitatii romanesti din Transilvania si Ungaria. Averea colosala asigura planul pe o perioada foarte indelungata. Din pacate, cei pe care ii numise sa ii reprezinte in veacuri memoria si vointa au tradat. Praful si cativa banuti, memoria si un monument au mai ramas in picioare din tot ceea ce a oferit Gojdu natiei romane ortodoxe. Restul a fost furat!
O avere care sfida timpurile
Gojdu a lasat mostenire ortodocsilor romani bani, actiuni in mai multe societati bancare ungare si imobile, toate la dispozitia conducerii Bisericii Ortodoxe Romane pentru tinerii ortodocsi romani care vroiau sa invete.
Conform documentelor ungare obtinute prin mijloace specifice de reporterii ZIUA, averea Fundatiei Gojdu cuprindea, asa cum reiese din anexa (Inventarul bunurilor Fundatiei Gojdu aflate pe teritoriul Ungariei) Legii XXI/1940 privind incheierea afacerii Fundatiei Gojdu, in urma incheierii acordului bilateral romano-ungar din 27 octombrie 1937, emisa de legiutorul din Budapesta (publicam aceasta lista in premiera in presa romaneasca):
I. Imobile
Imobilul cu teren cu tot din strada Kiraly nr. 13, inscrisa in Cartea Funciara cu numarul 34,200
Imobilul cu teren cu tot din strada Dob nr. 16, inscrisa in cartea funciara cu numarul 34,193
Imobilul cu teren cu tot din strada Hollo nr. 8, inscrisa in cartea funciara cu numarul 34,188
II. Bani
Cont curent la Prima Casa de Consemnatiuni Autohton din Pesta cu suma de 658844 pengo, conform extrasului de cont din 15 octombrie 1937
Cont curent la Prima Casa de Consemnatiuni Autohton din Pesta cu suma de 15253 pengo, conform extrasului de cont din 15 octombrie 1937
Cont curent la Banca Autohtona SA cu suma de 3590 pengo conform extrasului de cont din 15 octombrie 1937
Bani lichizi in caseria administratorului imobilelor in suma de 629 pengo in urma inventarului din data de 15 octombrie 1937
III. Actiuni
1. 1831 si jumatate de actiuni la Prima Casa de Consemnatiuni Autohton din Pesta
2. 472 de actiuni la Banca Autohtona SA
3. Trei actiuni la Concordia - Morile cu Aburi SA
IV. Obligatiuni "imprumut pentru Razboi"
600 sute de mii de koroane unguresti vechi
V. Sume de recuperat
Datorii ale chiriasilor in data de 15 octombrie 1937 - 2033 de pengo
VI. Obiecte de inventar
a) Seif mare "Wertheim" aflat la administratorul imobilelor
b) Seif mic "Wertheim"
c) Portretul fondatorului
d) Documente, dosare si acte contabilicesti
Aceasta lista a bunurilor a fost intocmita de autoritatile de la Budapesta in urma incheierii unui acord bilateral la Bucuresti in data de 15 octombrie 1937. La doar un an dupa semnarea acordului leguitorul de la Bucuresti a ratificat-o, in schimb partea maghiara, din motive politice a amanat ratificarea actului pana in vara anului 1940. De la ratificarea de catre Ungaria la doar cateva luni a fost rescrisa harta Europei prin Dictatul de la Viena, iar bunurile Fundatiei din Sibiu si Cluj au reintrat in administrare ungara, astfel, desi exista un acord ratificat de ambii parteneri, executarea decizei nu a mai avut loc.
Gojdu preciza in testamentul sau si modul in care trebuie investiti banii, cum sa fie rotite activele companiilor, practic tot planul de afaceri al unui imperiu financiar care urma sa strabata timpurile, sa ofere celor multi, cu har, dar saraci o sansa in viata spirituala a natiunii noastre. Planul de afaceri al lui Gojdu a fost intocmit pana in anul 2010, de asemenea in Statutul Fundatiei Gojdu, infiintata imediat dupa moartea sa termenul de functionare este 2010. Dupa cum se observa, mai sunt patru ani pana la termenul fixat de marele ganditor, termen dupa care Gojdu nu a mai specificat ce se va intampla cu fundatia. Probabil ca Gojdu nu a luat in calcul prin ce framantari si faramitari va trece averea sa, inchipuindu-si ca pana in 2010, intreaga mostenire va fi consumata de bursierii romani ortodocsi. Mai mult ca sigur, acordul romano-ungar urmeaza sa speculeze acest termen limita intr-un fel care va fi lesne de dedus din cele ce urmeaza.
Prima tradare
"Curtile Gojdu" au reprezentat in cadrul bunurilor lasate de Emanuil Gojdu nu numai un reper simbolic asupra identitatii romanilor si a ortodoxismului, dar si o afacere datorita pozitiilor pe care le detinea in Budapesta. Trei strazi, patru imobile imense si o pozitie privilegiata in inima fostului imperiu Austro-Ungar. Gojdu le-a lasat in administrarea capilor Bisericii Romane Ortodoxe din Transilvania si Ungaria.
In anul 1993, statul maghiar a intuit ca modul in care a confiscat imobilele Curtilor Gojdu era ilegal si putea fi atacat oricand, asa ca a decis rezolvarea problemei printr-o despagubire (vezi fisier atasat). Ungurii aveau insa nevoie de un reprezentant al Fundatiei Gojdu pentru a oferi banii. L-au gasit in persoana vicarului de la Gula (Gyula), preot ortodox, Janos, de cetatenie maghiara (deci, in nici un caz, un roman ortodox). Astfel, in 1993, dupa o evaluare ordonata de acelasi vicar, Ungaria a platit 43 de milioane de forinti, aproximativ 120 de miliarde de lei. O avere pentru vremea aceea.
Suntem obisnuiti cu miliardari de carton, cu fonduri care dispar in cine stie ce afaceri dubioase, in delapidari, furturi, abuzuri de incredere si cu toate acele infractiuni comise de oameni bicisnici, fara frica de Dumnezeu sau lege. Ne-am fi asteptat ca in cazul Curtilor Gojdu sa fie vorba de altceva. Am sperat ca a fost de vina razboiul, comunismul, armele diplomatice, orice numai inselaciune sa nu fi fost. Din pacate a fost numai un viciu.
Iata textul care expune modul in care Vicariatul de la Gula a incasat o imensa suma de bani pentru un bun care nu-i apartinea. Documentul a fost incheiat intre Ministerul Educatiei si Invatamantului din Budapesta si Vicariatul din Gula al Bisercii Ortodoxe Romane din Ungaria (traducere din limba maghiara).
Numar de inregistrare: KD/93/35092/5/1/1993
Referent: Doamna Joo
Obiect: despagubirea partiala a imobilului din strada Kiraly nr. 13, situat in Budapesta arondismentul VII.
Decizie
1. Conform Hotararii de Guvern 1075/1993 imobilul din strada Kiraly nr. 13, situat in Budapesta arondismentul VII. inregistrata in Cartea Funciara cu numarul 34200, aflat in proprietatea Statului Ungar, cu o suprafata de 3872 metri patrati, o suprafata de 1043 metri patrati si 43 de milioane de forinti vor intra in proprietatea Vicariatului Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria (5700 Gula, strada Groza nr. 2) cu titlu de despagubire.
Prin acesta instiintez Cancelaria Primului Ministru pentru:
Achitarea, fara dobanzi aferente, a sumei de 23 de milioane de forinti pana in data de 31 decembrie 1993, si achitarea, fara dobanzi aferente, a sumei de 20 de milioane de forinti pana in data de 31 martie 1994.
2. Cancelaria Primului Ministru va achita odata cu prima transa si costurile de evaluare.
3. Prin aceasta instiintez Registrul Cadastral al Capitalei (1111 Budapesta, calea Budafoki nr. 59) sa efectueze transcrierea imobilului mentionat in punctul 1.
Decizia de fata nu poate fi atacata pe cale administrativa.
Contestatiile se pot depune in termen de 30 de zile la instanta in competenta careia se afla imobilul in cauza. Contestatia poate fi depusa direct la instanta sau la Ministerul Educatiei si Invatamantului - Departamentul Cultelor (1055 Budapesta, strada Szalay nr. 10-14). Daca decizia de fata nu corespunde Hotararii de Guvern, contestatia poate fi inaintata Guvernului.
Inaintarea unei contestatii nu va amana achitarea despagubirii.
Motivare
Biserica Ortodoxa Romana din Ungaria a revendicat pe baza Legii XXXII din 1991 imobilul din strada Kiraly nr. 13, bun ce se afla anterior in proprietatea sa.
Pe baza documentelor prezentate am constatat ca imobilul revendicat intra sub incidenta legii mentionate si este cunoscut sub numele de Fundatia Gojdu. La cererea noastra Registrul Cadastrelor a interzis dreptul de instrainarea, pana la solutionarea cererii de retrocedare sau despagubire imobilului pe o perioada de zece ani.
In concordanta cu legea a fost infiintata o Comisie de Mediere care a consultat si partile implicate in revendicare. Am constatat ca inainte de nationalizare Biserica Ortodoxa a utilizat 1043 de metri patrati din imobil pentru resedinta episcopala, sala de consiliu, colegiu, apartamente de serviciu si activitati ale unor societati culturale. Restul cladirii a fost valorificat prin inchiriere. Aceste parti ale cladirii nu intra sub incidenta legii. In momentul de fata Consiliul local valorifica tot imobilul prin inchiriere. Retrocedarea partii revendicate din imobil ar implica asigurarea unor spatii de locuit pentru chiriasi care implica costuri considerabile. Din aceste motive Biserica Ortodoxa Romana din Ungaria a modificat pe parcurs solicitarea si a cerut despagubiri. Din sumele primite drept despagubiri Biserica va amenaja o Capela si apartamente de serviciu. Evaluarea despagubirii a fost stabilita de experti.
Comisia de Mediere a consemnat dezbaterile si a propus Guvernului despagubirea pentru partile din imobil neretrocedate. Guvernul a fost de acord cu propunerea Comisiei si prin Hotarare a decis retrocedarea mentionata si achitarea despagubirilor stabilite in vederea realizarii centrului Bisericesc.
Decizia este redactata pe baza Legii XXXII. din 1991, art. 9.
Budapesta, 15 decembrie 1993
Dr. Madl Ferenc (n.r. - ulterior Presedintele Ungariei)
Decizia va fi trimisa:
Registrul Cadastrelor din Budapesta, 1111 Budapest, calea Budafoki nr. 59
Vicariatul Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria, 5700 Gula, Parcul Groza nr. 2
Consiliul Local al Arondismentului VII al Capitalei, - Budapest-Erzsebetvaros, 1073 Budapesta, Erzsebet Korut nr. 6
Cancelaria Primului Ministru, 1055 Budapesta, Piata Kossuth Lajos nr. 4
Comisia de Retrocedare Budapesta, 1052 Budapesta, strada Varoshaz nr. 9-11
Arhiva
Transcrierea efectiva si eliberarea de sub sarcini a fost realizata abia in 17 februarie 1995 de catre Registrul Cadastrelor din Budapesta.
Registrul Cadastrelor din Arondismentele Capitalei
Budapesta XI, calea Budafoki nr. 59, cp 415
Numar inregistrare: 93592I1994
Obiect: Transcrierea si eliberarea de sub sarcini
Decizie
Imobilul, proprietate a Statului Ungar, situat in arondismentul VII - Budapesta, administrat de aceeasi entitate, avand ca numar de cadastru 34200, cu o suprafata de 3827 metri patrati, cu destinatie locuinta, curte dependinte, ridic interdictia de instrainare si transcriu in favoarea Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria.
Ridicarea interdictiei are ca baza Decizia KD/93/35092/5/1/1993 din data de 15 decembrie 1993.
Budapesta, 17 februarie 1995
Referent principal de cadastru Erzsebet Papp Bognar
O tranzactie transfrontaliera intre Ungaria si cateva fete bisericesti
Dupa cum se poate observa, statul ungar a oferit Bisericii un pret bun pe Curtile Gojdu. Pretul cerut de preotii nostri de la Vicariatul Gula. Intreaga suma primita drept recompensa a fost indreptata, aparent, spre renovarea Vicariatului. Asa spun inscrisurile. Este limpede insa ca destinatia este una fictiva, deoarece cu aceasta suma se putea construi o catedrala, nu numai cateva bidoane de vopsea, sindrila pentru acoperis si var pentru pereti. Banii au disparut in totalitate, conform datelor, in Vicariatul de la Gula. Reporterii ZIUA au descoperit chiar un martor care a confirmat ca Vicariatul fusese renovat in 1991, cu banii Bisericii Ortodoxe Romane, asa ca nu avea nici un rost sa fie re-renovat dupa numai doi ani.
Conform regulilor Bisericii Ortodoxe Romane vicarul de la Gula este numit de catre mitropolitul Banatului (atunci inca nu a fost infiintata Episcopia din Gula, iar vicariatul asculta de Mitropolia Banatului) dupa acordul dat de seful Bisericii Ortodoxe Romane. Prin urmare, cel care a evaluat, vandut si cheltuit banii a fost omul numit de Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane. Ramane de vazut daca fostul vicar de la Gula a actionat de capul lui, a semnat actele cu Guvernul Ungariei, a incasat banii si si-a modernizat vicariatul fara consimtamantul scris al superiorilor lui. Conform uzantelor, PF Teoctist este cel care trebuia sa isi dea acordul cu privire la tranzactionarea Curtilor Gojdu. Inaltii prelati de la Sibiu, acolo unde se afla cea mai mare parte a arhivei Fundatiei Gojdu, nu au putut oferi detalii cu privire la tranzactie pentru simplul motiv ca nu stiau. Documentul care zacea printre miile de hartii si care demonstra acest lucru era redactat in maghiara, iar fetele bisericesti sustin ca nu l-au studiat.
BOR va lua azi in discutie cazul in Sinod
Se explica astfel de ce timp de 16 ani de zile problema Fundatiei Gojdu a fost trecuta sub tacere atat de autoritatile romane, cat si de Biserica. Dupa cum observa purtatorul de cuvant al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica: "Ne-am trezit cam tarziu, in acest caz. Era mult mai bine daca infiintam episcopia de la Gula imediat, dupa '90. Sfantul Sinod va lua in discutie maine (n.r. - azi) aceasta problema. Va fi studiata aceasta tranzactie care a avut loc intre Vicariatul de atunci de la Gula si Guvernul Ungar. Dupa sedinta Sinodului vom informa ziarul ZIUA si opinia publica si vom raspunde intrebarilor pe care cotidianul dumneavoastra le-a adresat Patriarhiei."
In sprijinul faptului ca Biserica Ortodoxa Romana nu a fost incunostintata de tranzactia care a avut loc in 1993 este ca Mitropolia Ardealului infiinteaza in 1996 Fundatia Gojdu prin hotarare judecatoreasca, prin care se recunoaste ca aceasta este continuatoarea fundatiei care-si incetase existenta in 1920 din motive politice istorice.
Gojdu contra Gojdu
Stiind ca nu pot cere Guvernului maghiar sa reconstituie averea lui Gojdu fara imobilele vandute, dar cu speranta ca intr-un fel sau altul pot ajunge la conturile lui Gojdu din bancile ungare, Guvernul Romaniei a initiat, sub conducerea politica a PSD, intre anii 2000-2004, negocieri cu privire la mostenirea Gojdu. Trebuie precizat in acest moment ca aceleasi forte politice se aflau la conducerea Ungariei si Romaniei si in anul 1993 cand a avut loc tranzactia intre Vicariatul de la Gula si Guvernul Ungariei. Astfel, la masa negocierilor se aflau, din nou, aceiasi lideri politici care aveau drept scop obtinerea unor bani din ceea ce mai ramasese din averea lui Emanuil Gojdu.
Cum spuneam, in 1996, Fundatia Gojdu se reinfiinteaza sub autoritatea unor mari personalitati ale Bisericii Ortodoxe Romane: Mitropolitul Ardealului Antonie Plamadeala, Arhiepiscopul Clujului Bartolomeu Anania, arhiepiscopul Banatului Nicolae Corneanu, alaturi de episcopii Oradiei si Aradului. Nu vom trata deocamdata modul in care a decis Biserica sa reinfiinteze ceva ce nu disparuse, de drept, niciodata. Deocamdata, este limpede ca decizia reinfiintarii avea ca scop blocarea oricaror demersuri ale unor terti in ceea ce priveste revendicarea mostenirii Gojdu.
In ciuda faptului ca exista o fundatie particulara Gojdu, administratoarea de drept a averii marelui patriot, Guvernul Romaniei si Guvernul Ungariei stabilesc printr-un acord bilateral, in 20 octombrie 2005, sa infiinteze o fundatie publica bilaterala, numita tot Gojdu si care sa rascumpere in parti egale bunurile mobile si imobile ale mostenirii si sa le foloseasca tot in acelasi scop, acela de a finanta bursieri romani si unguri (indiferent de credinta). La sfarsitul anului trecut, Guvernul Romaniei emite Ordonanta de Urgenta 183/2005 prin care doreste legiferarea acordului cu partea ungara. Numai ca, surpriza, ceea ce trebuia sa curga firesc, prin nebagarea de seama a Parlamentului a intampinat o opozitie vehementa, marti, in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, care a decis sa amane votul asupra ordonantei, considerand-o profund ilegala si anticonstitutionala, observand incalcarea dreptului la proprietate, la mostenire, la libertatea cultelor. Totodata, comisia a cerut MAE ca in termen de o saptamana sa dea explicatii despre cum a initiat o astfel de negociere ilegala si contrara intereselor unei fundatii particulare cu scop nobil.
Un licar de evlavie
Ca sa deposedezi milioane de romani ortodocsi de drepturile lor sau ca sa ignori vointa legitima exprimata printr-un testament ai nevoie de multa putere si nepasare. Trebuie sa stii ca nu vei condamnat pentru ceea ce ai fi facut, ca vei gasi o explicatie juridica, legitima, care poate fi confirmata si admisa. O mostenire ca a lui Gojdu lasa insa urme adanci in constiinta oamenilor. De aceea, uneori, apare un om care doreste restabilirea adevarului, a vointei celui care a luptat pentru inaintasii si contemporanii sai. Asa a aparut un preot, apoi un avocat, un deputat si alti zeci de oameni care au decis sa redea verticalitatea unei vointe altruiste de afirmare a romanilor ortodocsi.
Timp de zece ani, statul maghiar a lasat lucrurile la dospit fara a se folosi de dreptul sau asupra Curtilor Gojdu cumparate cu 43 de milioane de forinti. Dupa aceasta perioada insa, in 2003, Guvernul de la Budapesta a initiat o tranzactie cu o firma privata dispusa sa cumpere cu banii jos toate imobilele pe care Ungaria le achizitionase din averea lui Emanuil Gojdu. In acel moment, un preot, presedintele reinfiintatei Fundatii Gojdu, Aurel Pavel, a incercat sa blocheze demersul. A angajat un avocat din Budapesta, l-a platit si i-a cerut sa faca toate demersurile pentru ca statul ungar sa nu vanda Curtile Gojdu. Pentru scurt timp, preotul a reusit sa determine statul ungar sa reflecteze asupra vanzarii. Totodata, guvernul PSD initieaza in anul 2003 o serie de convorbiri cu statul maghiar cu scopul de a impiedica instrainarea imobilelor. Guvernul Nastase s-a oferit sa achizitioneze contra cost o parte din imobilele Gojdu si a oferit partii ungare posibilitatea contituirii unei fundatii care sa continue munca filantropica initiata de Gojdu. Nu vom trata aici ilegalitatea modului diplomatic de solutionare a problemei, ci vom prezenta doar faptele care au urmat acestui demers al Guvernului Romaniei.
Statul ungar avea insa planurile sale. Aurel Pavel si chiar statul roman nu reprezentau un adversar de temut mai ales ca Ungaria platise bani grei pe imobilele Gojdu. In aceste conditii, in 2004, pe fondul schimbarilor politice din Romania, Guvernul maghiar vinde Curtile Gojdu unei firme off-shore. Noul proprietar al Curtilor Gojdu este o companie israeliana, "Autoker Holding Rt". Firma respectiva se afla in sfera de interese a fostului premier ungar de stanga, Peter Medgyessy, prieten de vanatoare cu Adrian Nastase si cu mai multi membri ai Guvernului PSD din perioada 2000-2004, si actualul prim-minstru de la Budapesta, Ferenc Gurcsany.
In acel moment, cei care care mai pastrau in memorie imaginea filantropului oradean au hotarat ca este cazul sa intervina si sa restabileasca vointa legimita a acestuia acuzand statul ungar de vanzarea fara drept a unui bun care nu ii apartinea. Numai ca nu stiau de tranzactia facuta in anul 1993 intre vicarul de la Gula si statul ungar. Problema Curtilor Gojdu transcende puterii politice. Guvernul Tariceanu a fost prins si el in aceasta delicata situatie de expunere a unei tranzactii suspecte comisa de Biserica Ortodoxa Romana, astfel ca a decis continuarea initiativei PSD de a oferi o suma de bani statului maghiar si firmei off-shore in schimbul restabilirii partiale a paternitatii Curtilor Gojdu.
Incheiem acest prim episod cu mentiunea ca am trimis o suita de intrebari, conform legii accesului la informatie, atat la Guvern si la MAE, cat si la BOR, pana acum neprimind nici un raspuns, cu toate ca adresele noastre sunt vechi de aproape o saptamana, iar legea prevede sa primim raspunsurile in maximum 48 de ore (ca institutie de presa), iar daca solutionarea chestiunilor solicita cercetari mai ample sa fim incunostintati si sa primim raspunsurile in maximum zece zile.
Sediu de 43 de milioane de forinti
Fondurile banesti obtinute pe baza despagubirilor bisericilor au constituit bazele financiare ale construirii in 1997 a sediul din Gula al Episcopiei, atunci Vicariat, a cladirii ce adaposteste acum cel mai elegant amenajat lacas de cultura romaneasca in Ungaria. Pavel Ardelean, vicarul Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria a declarat la 4 martie 1995 pentru Redactia Romaneasca a Televiziunii Maghiare urmatoarele: "Cred ca nu este un secret pentru nimeni, ca am primit 43 de milioane de forinti ca despagubire a Fundatiei Gojdu. Dar averea Fundatiei este mult mai mare, decat valoarea pe care am primit-o. Am fost despagubiti pe baza a 2000 mp2, desi imobilul Fundatiei Gojdu are o suprafata de peste 6000 mp2. Am dori sa mentionam ca Emanuil Gojdu la Fundatie nu vorbeste numai despre parohia din Budapesta, ci averea a lasat-o pentru Biserica Ortodoxa Romana din Ungaria. Bineinteles aceasta nu inseamna ca Vicariatul nu ar dori sa asigure si la Budapesta conditii acceptabile, deoarece stim bine in ce stare se afla in prezent capela budapestana. Nu demult s-au implinit 125 de ani de la moartea lui Emanuil Gojdu, care a infiintat o fundatie foarte serioasa si folositoare pentru Biserica Ortodoxa Romana din Ungaria. Ne exprimam recunostinta si multumirea pentru aceasta. Trebuie insa sa marturisim ca in ultimii 40 de ani n-a pomenit nimeni despre Fundatie." La 25 noiembrie 2000 s-au implinit 100 de ani de la infiintarea capelei Bisericii Ortodoxe Romane din Budapesta pe locul unde se gaseste si actualmente, in curtea Gojdu, strada Hollo nr. 8.
(va urma)
Petre NITEANU, Laszlo KALLAI 
 Afisari: 260  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 17 Afiseaza toate comentariile  
potoliti-va odata cainii razboiului !   de threyc04
Foarte ne(bun) articol!   de 
Pentru bunurile Bisericilor Reformate si Catolice se poate face dreptate pentru cele Ortodoxe NU   de Hanul
Hotii fura fara jena, fara mila tot ce se poate fura de parca ar fi la ei in iad de unde venira pa pamint, la fel fara   de serios-glumetul
Gojdu Emilian, avocat peste care Domnul Si-a pus mana ocrotitoare, ne-a lasat o avere peste care unii vor sa-si infinga   de adryan
marea cacialma made in ziua   de stragopoulos
am fost asupriti?   de robert pop
Mostenitori nevrednici   de Gargantua
Vanzare diplomatica .....   de Doro
Intr-o tara normala, oricare alta decat Romania...   de Gore
Ce vor sa evite ungurii.   de internautul
BRAVO ZIUA, BRAVO DLOR. NITEANU SI LASZLO !   de Michael Theil - Lazarescu
LUATI MINA DE PE MOSTENIREA GOJDU!   de atentie
Conducatorii de azi   de Dan Bostan
Guvernul "Molifteanu" al lui Calin(...)/PNL din ELDR ne deserveste nenational   de Puiutul
Inca o Diversiune ZIUA...   de JohnGreen1
EMIL GODJU,   de Pazvante Chioru
A r h i v a
  Si Dana are doua dosare la Parchet    15 comentarii
  Nastase si Talpes banuiti de fapte de coruptie in dosarul "Aurul Dacilor"    6 comentarii
  "Cercul mitei": Nastase, Sechelariu, Bichel    2 comentarii
  Nervii lui Basescu    5 comentarii
  Declaratiile presedintelui Romaniei    5 comentarii
  Opinii impartite privind zborurile CIA    
  Ce spune Washington Post    1 comentariu
  Inconstienta ministrului Atanasiu poate costa scump Armata    12 comentarii
  "Informatiile nu reprezinta un pericol"    1 comentariu
  Declaratia lui Rosca Stanescu a ajuns la Basescu    3 comentarii
  Pitestiul, frate cu Mbanza Congo    2 comentarii
  Un ministru italian vrea cruciada    14 comentarii
  Rodica Stanoiu, din nou in atentia DNA    2 comentarii
  Cazul Nastase, comentat de Reuters si BBC    1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 Cartile mari de la un punct incolo isi gasesc singure drumul (297 afisari)
 Marele jaf (260 afisari)
 Carti de munca electronice (247 afisari)
 Scarlett Johansson si Keira Knightley, goale pe coperta Vanity Fair (92 afisari)
 Afacerea "Parcurile" se lasa cu scandal (73 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.04306 sec.