Ziua Logo
  Nr. 3540 de vineri, 3 februarie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Limitele puterii
Cristian UNTEANU 
"Am descoperit ca a fi presedinte seamana cu incercarea de a calari un tigru: fie reusesti sa-i stai in spate, fie te sfasie" (Harry S. Truman)
Din nefericire pentru detinatorii puterii, ea trebuie din cand in cand demonstrata, adica exercitata practic. Lucru cu mult mai dificil decat pare la prima vedere.
Presedintele Basescu se confrunta acum cu aceasta problema deloc simpla si cu implicatii foarte serioase pe plan intern, dar si in relatiile internationale. Detinator al celei mai inalte functii in stat, domnia-sa ar trebui sa detina si cea mai mare putere reala in stat, in sensul ca ar trebui sa poata sa declanseze miscari hotaratoare. Cum ar fi cele anuntate in violentul atac impotriva grupurilor mafiote de interese ale caror actiuni ajung, cum spunea dansul, chiar pe masa Guvernului. Nominalizand in clar si doi ministri, domnii Seres si Nicolaescu. Primul era evocat in contextul afacerii cu elvetienii, celalalt era acuzat de ignorarea deciziilor Justitiei.
Pana acum, acuzase doar presa. Nimic important pentru alesii neamului, obisnuiti sa desconsidere dezvaluirile mediatice atata timp cat nu sunt provocate chiar de catre ei, parte a unor campanii si batalii personale. Numai ca, de data asta, acuzatorul este nimeni altul decat presedintele Romaniei. Aici apare marea intrebare: si ce-i cu asta?
Pai, chiar asa, ce-i cu asta, din moment ce stimabilii ministri in chestiune raspundeau calmi ca si domnul presedinte e om, care va sa zica are si dansul dreptul sa vorbeasca. Domnul prim-ministru al Romaniei evita sa se pronunte pe subiect, onor Guvernul nu da un comunicat in care sa anunte o reuniune de urgenta pentru analizarea situatiei, Parlamentul nu se autosesizeaza. In afara presei, care a relatat cu lux de amanunte zicerile presedintelui, lucrurile raman cum am vorbit, cu batista bine pusa pe tambal in stilul bine cunoscut si indelung practicat in traditia fanariota a puterii. Iata, in acest sens, reactia categorica si exemplara a domnul ministru Seres in privinta afirmatiei presedintelui Basescu: "Nu sunt de acord cu ea. Nu este corecta. Eu nu am simtit aceasta Mafie. Sa recunoasca altii, care se simt vizati".
Ei bine, cu asta se va pune punct, se va trece la alt aliniat si povestea se va scrie mai departe? Extrem de posibil, daca avem in vedere precedentele. Numai ca atunci, presedintele Basescu se va confrunta cu aceeasi problema de credibilitate in privinta puterii reale de care s-a lovit si predecesorul sau, saracul si cinstitul Ion Iliescu, cand anunta lupta impotriva capitalismului de cumetrie din PSD si guvernul sau, dar nu facea (sau nu putea sa faca) nimic mai mult. Experienta identica in cazul celuilalt presedinte, Emil Constantinescu, auto-proclamatul lider regional din Balcani, care isi anunta lamentabilul esec prezidential prin invingerea sa de catre structurile fostei Securitati.
Ce va face Traian Basescu? Macar de asta data, ceva ar trebui sa aiba o urmare in logica puterii, iar presedintele ar trebui sa urmareasca cu atentie daca nu cumva, din nou, se creeaza foarte primejdiosul clivaj intre vorbe si fapte. Daca se va intampla asa, adica daca se vor repeta schemele anterioare cu ascunsul gunoiului sub pres, atunci limitele puterii vor redeveni o chestiune de vulnerabilitate nationala pentru destinul european al Romaniei.
De fapt, aici atingem o chestiune extrem de sensibila, problema reala in exercitarea reala a puterii in Romania dupa '89: cum se iau deciziile politice? Nu este deloc o intrebare retorica, deoarece pe de o parte avem discursul prezidential, pe de alta discursul primului ministru, apoi, in fapt, actiunea domnilor si doamnelor ministri care, mult prea adesea, si-au privit domeniul de activitate ca pe un loc virgin care trebuie remodelat in fiecare mandat (sau fractiune a lui, dupa cum i-a fost norocul sa aiba parte de scaun). De unde si mentalitatea de Fat-Frumos revolutionar, poate cu foarte bune intentii, poate chiar in spirit european. Dar si cu senzatia de impunitate cvasi-absoluta, din moment ce se simt sustinuti de singurul argument care conteaza: sprijinul de partid. De aici si senzatia ca, in definitiv, dupa momentul neplacut al auzirii spuselor lui Traian Basescu, viata le va merge netulburata inainte. Poate cu o mica dare inapoi cum ar fi acceptarea reinstalarii lui Sorin Oprescu in functie, spre exemplu. Totul este sa ai puterea sa treci peste micile inconveniente ale vietii la putere, ca poate uita presedintele, primul ministru o fi avand alte treburi, mai iese altceva maine in presa, asta e, ne obisnuim cu toate.
S-ar putea insa ca ceva sa se fi schimbat. Cheia, acum, e la presedintele Basescu. Asta o fi vrut sa spuna cand s-a caracterizat drept presedinte-jucator? Merita sa asteptam si sa vedem.
 Comentarii: 2 Afiseaza toate comentariile  
rabdare   de dur
activitate   de ninel2222
A r h i v a
  Tandarica de la Cotroceni    20 comentarii
  Oameni si caini    16 comentarii
  Ucraina alimenteaza conflictele inghetate de la granita UE    2 comentarii
  La ce folosesc (unele) carti    8 comentarii
  La judecata zilei    9 comentarii
  Procentul de vulnerabilitate publica    2006-01-31
  Administratie de vreme buna    2006-01-27
  Coroziva memorie imperiala    2006-01-24
  Noi amenintari, noi raspunsuri    2006-01-20
  Gunoiul ca tema politica    2006-01-17
 Top afisari / comentarii 
 Stefan Iordache implineste 65 de ani (166 afisari)
 Recomandarea otravita (127 afisari)
 Statul a spart "Cumintenia pamantului" (116 afisari)
 Replici la cutremurul Basescu (59 afisari)
 Basescu asteptat la Cernauti "cu durere si speranta" (48 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.32269 sec.