Ziua Logo
  Nr. 3523 de sambata, 14 ianuarie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare ultrasecrete
Reforma serviciilor secrete romanesti, capcane si jaloane
CNI - o noua viziune asupra informatiilor (2)
"Organizarea si operationalizarea comunitatii nationale de informatii constituie un subiect controversat, care impune o dezbatere publica ampla, cu implicarea autoritatilor si institutiilor publice si a societatii civile, a specialistilor si a oricarei persoane interesate" este de parere Razvan Ionescu, expert al Asociatiei pentru Securitate si Cooperare Regionala "Alliance" . Va prezentam astazi partea a doua a studiului sau (disponibil integral pe site-ul "www.regionalalliance.ro") dedicat reformei serviciilor secrete romanesti.
Intertiturile apartin redactiei.
Miruna MUNTEANU
Vicii juridice
Hotararea CSAT din 10 noiembrie 2005 privind unele masuri pentru organizarea si coordonarea unitara a activitatilor de informatii pentru securitatea nationala, prin care se infiinteaza Comunitatea Nationala de Informatii (CNI), nu rezolva nici problema numarului si structurii institutiilor cu competente in domeniul securitatii nationale, nici problema acestei modernizari a Consiliului si nu are nici o temeinica baza legala.
Modelul clasic al comunitatii de informatii cuprinde un serviciu de informatii interne, un serviciu de informatii externe si, dupa caz, un serviciu sau o structura de informatii militare. Preocuparile actuale de reducere la numai trei a numarului serviciilor secrete din Romania (SRI, SIE si Directia Generala de Informatii a Apararii, ca serviciu special al Ministerului Apararii Nationale) sunt dupa parerea noastra, demne de luat in considerare si corespund tendintelor mondiale in domeniu. Celelalte servicii sau structuri existente ar urma sa fie integrate in unul din serviciile existente, in raport cu specificitatea acestora. In plus, adoptarea si aplicarea masurii ar reduce efortul bugetar actual si ar crea posibilitatea redistribuirii fondurilor catre structurile ramase.
In ceea ce priveste hotararea CSAT prin care se infiinteaza comunitatea nationala de informatii si structurile acesteia, punctele de vedere exprimate, mai mult sau mai putin politizate, sunt diametral opuse, de la aprecierea masurii ca o veritabila lovitura de stat, pana la sustineri neconditionate.
Dupa parerea noastra, hotararea nu are o baza legala temeinica, fiind adoptata inainte de modificarea corespunzatoare a Legii nr. 415/2002, in sensul ca aceasta sa autorizeze infiintarea de noi structuri, la nivelul CSAT in forma actuala. Legea privind organizarea si functionarea CSAT prevede, la art.11, ca acest consiliu dispune de un secretariat care functioneaza in cadrul administratiei prezidentiale si care este coordonat de secretarul CSAT. Nici un text nu prevede insa posibilitatea CSAT de a infiinta sau organiza noi structuri.
Potrivit principiilor constitutionale referitoare la administratia publica si avand in vedere calitatea CSAT de autoritate administrativa autonoma, hotararea trebuia data in baza si in executarea unei legi. Asa cum Guvernul nu poate adopta legi, ci trebuie sa organizeze executarea lor, nici CSAT- a carui organizare si functionare a fost stabilita de Parlament- nu poate adauga la propria lege de organizare si functionare fara a-si aroga prin aceasta atributii legislative.
Structurile CSAT sunt limitativ prevazute de lege, iar crearea altora este conditionata de manifestarea de vointa a Parlamentului, printr-un act normativ cu putere de lege, care sa dispuna asupra acestei posibilitati, cu atat mai mult cu cat este vorba despre crearea unor organisme alcatuite din reprezentanti ai altor autoritati administrative autonome (SRI si SIE) si directii generale care functioneaza in cadrul unor ministere.
De asemenea, Parlamentul a stabilit atributiile CSAT, prin art. 4 din Legea nr. 415/2002, particularizand prevederile art. 119 din Constitutie, astfel incat CSAT nu-si poate fundamenta hotararea in cauza nemijlocit pe dispozitia constitutionala pentru a-si justifica in acest mod depasirea competentelor. Organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc securitatea nationala s-a realizat si pana acum, in conditiile legislatiei existente, iar necesitatile de imbunatatire nu trebuie sa se materializeze in hotarari date cu ignorarea sau incalcarea legii.
Adoptand aceasta hotarare si fortand oarecum modificarea sau completarea legii sale de organizare si functionare, CSAT a inversat ordinea de prioritate a actelor normative, incalcand principiul suprematiei legii, prevazut de Constitutie.
Instituind asa-numitul Comitet coordonator pentru comunitatea nationala de informatii, hotararea in cauza creeaza un CSAT mai mic, din care lipsesc Presedintele Romaniei, primul-ministru, ministrul industriei, ministrul Finantelor publice si seful Statului Major General, structura completata cu consilierul primului-ministru pentru probleme de securitate. Prin dispozitiile art. 2 din hotarare, potrivit carora "organizarea si coordonarea unitara a activitatilor de informatii care privesc securitatea nationala se realizeaza de catre Consiliul Suprem de Aparare a tarii prin Comitetul coordonator pentru comunitatea nationala de informatii", CSAT, in intregul sau, abdica de la exercitarea acestei atributii constitutionale in favoarea unei structuri mai mici, cu privire la cea mai importanta componenta a activitatilor referitoare la securitatea nationala, aceea a informatiilor.
Contradictii si incoerente
Analiza comparativa a atributiilor CSAT, pe de o parte, si a atributiilor Comitetului coordonator, pe de alta parte, demonstreaza incoerenta si caracterul contradictoriu al unor reglementari. Astfel, CSAT analizeaza si/sau propune, potrivit legii, promovarea datelor, informarilor si evaluarilor furnizate de serviciile de informatii si celelalte structuri cu atributii in domeniul sigurantei nationale ( art.4, lit. a), pct.4 din Legea nr. 415/2002), in timp ce Comitetul coordonator aproba evaluarile periodice integrate de nivel strategic (art.3, alin (2), lit.g) din Hotararea CSAT ). Este astfel evident ca se acorda Comitetului coordonator atributii chiar mai importante si mai ample decat cele stabilite de lege pentru CSAT
Functionarea Oficiului pentru Informatii Integrate cu lucratori desemnati de catre componentele comunitatii, dependenti din toate punctele de vedere de institutiile sau structurile respective, nu este de natura sa asigure independenta reala si obiectivitatea acestora in indeplinirea atributiilor ce le revin.
Si mai ciudat este faptul ca printr-o hotarare a unei autoritati administrative autonome se stabilesc anumite atributii presedintilor de comisii parlamentare, in calitatea lor de componenti ai Consiliului consultativ al Comunitatii Nationale de Informatii, calitate acordata de CSAT. Acest Consiliu Consultativ ar urma sa functioneze pe langa Comitetul Coordonator (compus din consilierul prezidential pentru securitate nationala, directorul SRI, directorul SIE, ministrul Apararii Nationale, ministrul de Externe, ministrul de Internelor, ministrul Justitiei si consilierul primului-ministru pentru probleme de securitate), astfel incat unii presedinti de comisii parlamentare vor avea obligatii fata de o structura eminamente executiva. Iata cum in locul controlului parlamentar se instituie controlul Executivului asupra activitatii unor membri cu functii ai puterii legislative, obligati de CSAT, in calitate de membri ai Consiliului Consultativ, sa comunice aprecieri in legatura cu utilitatea informatiilor primite, sa furnizeze expertiza si consultanta analitica necesare componentelor CNI si sa faciliteze externalizarea unor activitati auxiliare sau complementare ale acestor componente ale CNI.
Concluzionand, noi credem ca singura solutie pentru infiintarea comunitatii era si ramane un proiect de lege in acest sens, care sa fie supus dezbaterii si adoptarii Parlamentului.
Constituirea si functionarea unei comunitati de informatii viabile, bazate pe Constitutie si legi, necesita si o perfectionare a activitatii CSAT, atat in ceea ce priveste componenta si structurile, cat si cu referire la atributiile sale concrete in raport cu componentele CNI. Aceasta presupune modificarea si completarea corespunzatoare a Legii nr.415/2002.
Redimensionarea CSAT
Dupa parerea noastra, se impune reducerea numarului de membri ai CSAT la strictul necesar indeplinirii atributiei sale constitutionale. Pentru o functionare optima, in conditii de operativitate sporita, calitate de membri CSAT ar trebui sa aiba numai ministrul Apararii Nationale, ministrul Administratiei si Internelor, directorul SRI, directorul SIE, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate nationala. Includerea procurorului general, ca reprezentant al Ministerului Public, este necesara pentru asigurarea legalitatii activitatilor desfasurate si a masurilor adoptate de CSAT, fiind mai necesara si mai utila decat prezenta ministrului Justitiei, care face parte din puterea executiva.
Actualele dispozitii ale art. 9 din Legea nr.415/2002 permit ca la lucrarile CSAT sa participe, in calitate de invitati, cu aprobarea Presedintelui, oricare dintre ministrii care sunt in prezent membri ai acestei autoritati administrative, precum si alte categorii de persoane a caror prezenta este considerata necesara in raport cu problemele aflate pe agenda de lucru. Eventualele aspecte ce ar putea sa apara prin eliminarea din categoria membrilor CSAT a ministrului de Externe, a ministrului Justitiei, ministrului Industriei si Resurselor si a ministrului Finantelor Publice pot fi relativ usor rezolvate si ca urmare a calitatii de vicepresedinte pe care o are seful nemijlocit al acestora, respectiv primul-ministru al Guvernului.
In varianta acestei structuri reduse, precum si daca s-ar mentine actuala componenta a CSAT, apreciem ca nefiind neintemeiata propunerea de eliminare a dreptului de vot in CSAT al directorilor SRI si SIE. in primul rand, potrivit art.6, alin(3) din Legea nr. 416/2002, hotararile CSAT se adopta prin consens si nu pe baza unei majoritati rezultate din exercitarea dreptului de vot.
Devenita efectiva, masura respectiva ar elimina de la adoptarea hotararilor CSAT tocmai persoanele cele mai informate, care conduc activitatea de informatii pentru realizarea securitatii nationale si - in prezent - singurele obligate prin lege la independenta si echidistanta politica. Desi CSAT poate fi considerat un for politic, in care rolul decizional revine presedintelui Romaniei si componetei politice, hotararile acestuia trebuie adoptate si cu luarea in considerare a punctelor de vedere ale reprezentantilor serviciilor si structurilor ce alcatuiesc comunitatea nationala de informatii, ale specialistilor independenti, subordonati exclusiv fata de interesele nationale si nu fata de prioritatile politice de moment. Impunerea anumitor solutii, adoptate fara participarea lor la realizarea consensului, ar deschide oportunitati de manipulare politica a acestora si ar genera neincredere intre furnizorii de informatii si beneficiarii acestora.
Restructurare si control
A concepe comunitatea nationala de informatii numai pentru integrarea informatiilor si pentru o anumita disciplinare a serviciilor si structurilor sale (eventual, ca autoritate de reglementare a conflictelor de competenta) inseamna, dupa parerea noastra, a face o treaba superficiala, fara prea multe sanse de supravietuire. Simpla integrare a informatiilor putea fi realizata si pana acum, fara a fi necesare noi structuri, daca Secretariatul CSAT ar fi dobandit aceasta sarcina prin regulamentul aprobat. Caracterul relativ stufos al structurilor la care se refera hotararea CSAT va conduce la o functionare greoaie a acestora, la un alt sir de sedinte si dezbateri, interesante la inceput, dar care vor deveni plictisitoare si insignifiante pe parcurs, asa cum s-a intamplat cu destule protocoale de colaborare intre servicii si structuri incheiate de-a lungul timpului.
Proiectul de modificare sau completare a legii CSAT trebuie sa aiba in vedere toate aspectele necesare, sa viabilizeze si sa responsabilizeze institutia si pe fiecare membru in parte. Cu o sedinta trimestriala si o ordine de zi adesea foarte incarcata nu se poate asigura rezolvarea competenta, operativa si eficienta a problemelor de securitate nationala. Este necesara o vointa politica ferma, serioasa si constanta pentru legiferarea pe fond a ansamblului problemelor securitatii nationale, in functie de actualul context intern si international. Este inadmisibil ca autoritatile si institutiile competente sa fie obligate sa aplice si sa se raporteze la o lege din 1991 (Legea nr.51/1991, privind siguranta nationala a Romaniei), anterioara Constitutiei, anterioara intrarii in NATO.
Asezarea temeinica, pe noi baze legislative, a securitatii nationale poate avea loc numai printr-un set complet de proiecte, intr-o succesiune logica, menita sa asigure evitarea oricaror inadvertente sau necorelari. Clasa noastra politica datoreaza acest lucru societatii romanesti, iar orice intarziere agraveaza problemele, genereaza confuzii si afecteaza capacitatea de raspuns la amenintarile, riscurile si vulnerabilitatile privitoare la securitatea nationala.
Puterea trebuie controlata, intre altele, pentru a se evita excesele si a nu se confunda prioritatile politice cu valorile sociale ce contureaza securitatea nationala. La ora actuala, opozitia parlamentara are posibilitati limitate de control asupra modului in care serviciile de informatii aplica legislatia in vigoare. Din acest motiv, pentru a se asigura un echilibru de forte si a se spori caracterul democratic al controlului parlamentar, suntem de parere ca ar trebui avuta in vedere posibilitatea ca aceste comisii de control sa fie conduse de reprezentanti ai opozitiei si nu de parlamentari din zona puterii. In fond, politica de securitate a unui stat este o problema nationala si nu un aspect al politicii de partid.
Mai multi bani pentru serviciile secrete
In alta ordine de idei, consideram ca ar trebui sa se asigure structurilor comunitatii de informatii bugetele necesare indeplinirii atributiilor ce le revin. Nu credem ca sunt prea multe tari, interesate sau preocupate de securitatea lor, asa cum se intampla la noi cu Serviciul Roman de Informatii. In majoritatea statelor se fac suplimentari, de la an la an, avandu-se in vedere:
* comanda sociala de informatii de securitate nationala, tot mai ampla si cu cerinte de calitate, din ce in ce mai dificile de indeplinit;
* necesitatile tehnice si tehnologice ale cautarii, obtinerii, evaluarii si valorificarii acestor categorii de informatii, care sa permita nu numai, cu cunoasterea cu caracter constatativ, ci mai ales anticiparea fenomenelor si a faptelor, singura care permite prevenirea;
* cerintele de profesionalizare a personalului, caruia trebuie sa i se asigure si un anumit standard de viata, in raport cu responsabilitatea functiilor indeplinite si cu necesitatile de protectie a informatiilor clasificate. In ultimii ani, s-a acordat o atentie aproape exagerata protectiei magistratilor - prin salarii motivante - fata de tentatiile coruptiei, neglijandu-se insa cadrele de informatii si ignorandu-se faptul ca tradarea unuia singur poate genera prejudicii sociale incomparabil mai mari.
In cadrul acestui proces de legiferare, consideram ca proiectele elaborate ar trebui sa faca obiectul unor largi dezbateri publice, cu angrenarea societatii civile, a diferitelor organizatii neguvernamentale sau persoane interesate de securitatea nationala, de echilibrul dintre masurile ce vizeaza realizarea acesteia si respectarea drepturilor si libertatilor individuale.
Razvan Ionescu
 Afisari: 579  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
  Instrumentarul spionajului clasic    2 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Monique Urdareanu despre Elena Lupescu si Carol al II-lea (2944 afisari)
 Instrumentarul spionajului clasic (2207 afisari)
 Patriotism gastronomic (1611 afisari)
 Ma lepad de Satana! (779 afisari)
 CNI - o noua viziune asupra informatiilor (2) (579 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01922 sec.