Ziua Logo
  Nr. 3461 de luni, 24 octombrie 2005 
 Cauta:  
  Detalii »
Academice
Riscul uniformizarii si necesitatea dialogului
-- Convorbire cu prof. Michael Metzeltin, membru al Academiei de Stiinte din Austria, membru de onoare al Academiei Romane
Prof. Michael Metzeltin
Domnule Profesor, va marturisesc ca titlul conferintei prezentate in aula Academiei Romane m-a surprins: "Devenirea identitatii romanesti. Domnitori si rasculati in tarile Romane din perspectiva unui politician roman". Mai precis, a lui Ion Ghica. Ati sustinut conferinta intr-o frumoasa limba romana. Dar, ma asteptam la o tema de lingvistica, Dumneavoastra fiind un foarte cunoscut si apreciat romanist, profesor la Universitatea din Viena, membru al Academiei de Stiinte din Austria. De ce aceasta tema?
In principal, pentru ca eu stiu ca atunci cand te adresezi unui public mai larg, fie si academic, nu este bine sa abordezi o tema de specialitate. Apoi, mi-am zis ca, fiind in Romania, e bine sa abordez o tema apropiata de romani si nu una de lingvistica generala sau despre o anume limba romanica. La Academia de Stiinte din Viena, noi am terminat un proiect despre vocabularul social, politic, constitutional din secolul al XIX. Proiectul in sine se deruleaza, dar noi am terminat partea care se refera la Romania comparativ cu limba turca, sarba, bulgara, croata. Acest fel de preocupari sunt traditionale in cadrul Comisiei pentru Balcani, cum spunem noi, in fond, pentru sud-estul european. Am publicat, cu sprijinul Ministerului de Externe Roman si al Institutului Cultural Roman, o lucrare despre dezvoltarea lexicului constitutional al Romaniei in secolul XIX. Impreuna cu colaboratorii am citit multe documente, de asemenea, am citit pe Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Rosetti, Bratianu s.a. L-am ales pe Ion Ghica pentru ca este o personalitate importanta pentru secolul al XIX-lea si, ca strain de Romania, mi se pare ca nu a fost bine inteles. Indeobste este considerat conservator, insa eu nu-l consider astfel. A fost o personalitate care a inteles foarte bine diversitatea si de aceea conferinta pe care am sustinut-o astazi poate fi inteleasa si ca o pledoarie pentru diversitate. Si asta, deoarece, dupa mine, acum Uniunea Europeana se confrunta cu o mare problema - uniformizarea totala, care nu este buna pentru noi.
E cumva contra firii. Daca luam in considerare si procesul de globalizare, complexitatea e mai mare si riscurile, mai multe.
De aici si reactiile pe care le vedem in mai multe tari si care indica o tendinta de regionalizare. La vremea lui, Ion Ghica s-a preocupat de probleme asemanatoare, indeosebi in cele doua volume de "Convorbiri economice", imbinand o viziune estica si una vestica.
Am putea spune ca, mai curand, a fost un om lucid, echilibrat care credea ca este bine sa asimilam ceea ce era mai folositor pentru tarile Romane din acel timp, fie din Orient, fie din Occident.
Exact. El nu a exagerat nici in ceea ce priveste Orientul, nici Occidentul. Cum se stie, in secolul al XIX-lea erau si adepti ai Orientului si altii total occidentalizati.
Era secolul natiunilor.
Natiunea este un concept occidental si erau doua modele - cel francez, centralizat, dar foarte important pentru acel timp, si modelul elvetian. Ion Ghica era mai moderat, mai lucid. El a fost un bei si, deci, stia ce inseamna organizarea, cunostea bine pana unde se poate merge in organizarea unui stat. Spre deosebire de alti contemporani ai sai, Ion Ghica avea si avantajul de a fi foarte bine pregatit - cunostea limbile greaca si turca, dar stia si limbile germana si cea franceza. Avea, deci, o viziune foarte larga, ca mai tarziu Nicolae Iorga.
A fost un om politic, dar nu doar atat, a fost economist, insa nu doar economist, avea preocupari literare si stiintifice. Sa adaugam ca a fost si membru titular si presedinte al Societatii Academice Romane si, in mai multe legislaturi, presedinte al Academiei Romane. Pe de alta parte, conferinta Dumneavoastra a avut darul de a prezenta idei cu reala reverberatie in actualitate. Ma gandesc, de pilda, la problema minoritatilor, inclusa in tema mai larga "Natiuni si minoritati in Comunitatea Europeana"; tema celei de a patra editii a colocviului international "Penser l'Europe". Cum ganditi aceasta tema?
Ceea ce o sa spun este o parere personala, deoarece eu cred ca in Europa se exagereaza cu problema minoritatilor. In Elvetia, de pilda, noi suntem toti minoritati. Daca cineva vine din partea italiana, reprezinta o minoritate, daca e catolic poate fi iar o minoritate. Nu exista o definitie unanim acceptata a minoritatilor. In Elvetia este un ansamblu de minoritati si fiecare dintre ele are nevoie de celelalte, traiesc impreuna. Sa concepem Europa ca un ansamblu de minoritati!
Asa cum intr-o orchestra, fiecare instrumentist isi are partitura sa, dar simfonia are o unitate inconfundabila. Am inteles bine?
Da, si eu cred ca ceea ce trebuie acum in Uniunea Europeana nu este o lupta pentru recunoasterea minoritatilor, ci apararea limbilor nationale, mai ales impotriva englezei. Alternativele posibile ar fi o limba europeana engleza sau o diversitate, asa cum este in Elvetia.
Inteleg ca sunteti adept al modelului elvetian.
Asa este. Stiu ca in momentul de fata pare o utopie, dar mie mi se pare ca acest model este mai uman.
Sa discutam despre statul limbilor in viitoarea Uniune Europeana. Ati amintit ca in viitoarea Europa Unita, fiecare va fi cetatean european, dar, in acelasi timp, cetatean al tarii sale.
Eu am o situatie speciala, interesanta, deoarece eu am o limba materna si una paterna - italiana si germana. In familia mea se vorbeste portugheza si olandeza. Eu nu folosesc o limba anume, am nevoie de o vizualizare sau folosesc o schema logica. Revenind la intrebarea Dvs., Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din anul 2000 prevedea, la articolul 22, intitulat "Diversitatea culturala, religioasa si lingvistica": "Uniunea respecta diversitatea culturala, religioasa si lingvistica". Dar notiunea de respect este foarte vaga. In tarile din UE se vorbesc aproape zece limbi standardizate. In Uniunea Europeana exista sau vor exista 15 limbi romanice standardizate si multe dialecte, multe sunt protejate, dar sunt recunoscute oficial doar italiana, franceza, spaniola si portugheza ca limbi oficiale in UE. E adevarat, Carta drepturilor fundamentale a fost redactata in douasprezece limbi, dar ceea ce e adevarat este ca in reuniunile de lucru sunt limbi mai egale ca altele - engleza si franceza.
Credeti in viitorul Uniunii Europene?
In Europa cred, in Uniunea Europeana inca nu cred. Europa este o unitate. Avem nevoie de o unitate economica. O problema importanta este aceea a granitelor. Unde este granita Europei? Dupa mine, granita de est a Europei este Nistru. Turcia nu poate fi in Uniunea Europeana; ea nu poate fi incadrata in Europa, e o alta civilizatie, o alta cultura, are o alta istorie. Spiritul stiintific este european. In Europa este un sincretism cultural foarte special; o unitate in diversitate. Am spus si in aula Academiei: noi nu putem sa renuntam la istorie. Trebuie sa cunoastem foarte bine istoria ca sa putem dialoga. Dialogul este fundamental. Pentru Europa exista riscul unei mari uniformizari. In Constitutia Uniunii Europene se spune la art.1-3 ca "Uniunea respecta bogatia diversitatii sale culturale si lingvistice si vegheaza la salvarea si dezvoltarea patrimoniului cultural european". Responsabilii politici, cetatenii, natiunile, popoarele Uniunii Europene, daca vor intr-adevar ca uniunea sa fie o coeziune, sa se faca o reproportionare a importantei aspectelor economice si geostrategice si sa se expliciteze in ce consta patrimoniul cultural european dincolo de toate diversitatile. Aceasta este o istorie culturala comuna - traditiile filosofice, religioase, ideologice, artistice si stiintifice comune, nici universale, nici nationale - care traseaza frontierele geografice ale Uniunii.
Sunt idei pe care le-ati dezvoltat pe larg in comunicarea prezentata la editia de anul trecut a colocviului "Penser l'Europe" in comunicarea semnificativ intitulata "Formarea frontierelor in Europa si valoarea lor emotionala", din care am retinut ideea dupa care "coeziunea nu este data decat daca partile ei sunt in armonie". Sunteti un bun cunoscator al literaturii romane. Ce scriitori preferati aveti?
Cred ca este exagerat sa spun ca sunt un bun cunoscator al literaturii romane. De fapt, eu am o viziune generala asupra tuturor limbilor romanice - portugheza, spaniola, franceza, italiana, romana. Cand esti generalist, nu ai prea mult timp sa aprofundezi o literatura anume. Pot spune ca imi plac Mihail Sadoveanu si Ion Slavici pentru ca imi pare ca ei reprezinta foarte bine poporul roman. Dintre poeti imi place George Bacovia. Am o preferinta speciala pentru Alecsandri, mai mult decat Eminescu si asta pentru ca el a pus temelia care a facut posibila aparitia lui Eminescu.
Lucian Blaga?
Daca ma intrebati de filosofia lui, atunci pot spune sincer, nu. Este o parere de lingvist si as fi raspuns la fel daca ati fi intrebat de Heidegger sau de un alt filosof. Nu de Aristotel, fiindca ma recunosc un aristotelician si folosesc, bunaoara, retorica lui.
Sunteti membru de onoare al Academiei Romane, colaborati cu specialistii de la Institutul de Lingvistica, ati participat la toate editiile colocviului "Penser l' Europe". Cum apreciati aceasta colaborare?
Cum a spus si Domnul presedinte al Academiei Romane avem o colaborare traditionala intre Academia de stiinte, Universitatea din Viena si Academia Romana, Universitatea Bucuresti si Institutul Cultural Roman. Sunt schimburi de profesori si cercetatori, mai multi cei care vin la Viena decat cei care vin la Bucuresti. Este, intr-un fel, firesc. Am colaborat foarte bine cu acad. Marius Sala, care a colaborat cu noi la elaborarea "Lexiconului de limbi romanice", lucrare in 11 volume, din care unul este dedicat limbii romane. Si vom continua colaborarea. Acum, Thede Kahl de la OSI (Ost-Sudosieuropa Institut) si eu pregatim, de pilda, un mare volum pentru a prezenta Romania ca o tara europeana. Intre colaboratori sunt si mai multi membri ai Academiei Romane.
Texte redactate de Elena Solunca Moise; Foto: Alina BALAN; Coordonator: Brindusa Armanca 
 Afisari: 289  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
  Intrebari pentru totdeauna deschise    
  Scoala de studii academice postuniversitare    
  File de cronica    
 Top afisari / comentarii 
 Legea Anti-Oprescu (1012 afisari)
 Programe TV (595 afisari)
 Atanasiu - adio, racani! (578 afisari)
 Procesul Comunismului (498 afisari)
 Riscul uniformizarii si necesitatea dialogului (289 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2005 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01587 sec.