Octavian HOANDRA 

Dupa cum se vede, "visul european" continua sa fie, pentru noi romanii, un fel de fantoma. Iar fantomele, asa cum stim din viata, si de la Discovery, nu le poate vedea oricine si oricand. Ele apar si ii hartuiesc sau amuza, dupa caz, doar pe unii, - destul de putini, din moment ce pot aparea intr-un documentar -, pentru marea majoritate fiind doar o situatie cu care nu se vor intalni niciodata. O constructie cu adevarat europeana impune, mai intai, in mod necesar un corespondent romanesc a ceea ce numim o societate europenizata, care sa aduca, macar, daca nu chiar sa semene cu ceea ce vedem in tarile cu care dorim sa ne infratim. Ceea ce, in acest moment, chiar daca se doreste la nivel declarativ, pare aproape imposibil de infaptuit. Una din cele sapte "probleme" care fac din Romania o tara indezirabila pentru U.E. In acest moment este alinierea la standard european a justitiei. Este tot mai clar ca aceasta e, poate, cea mai grava tara, iar Parchetul, prin ultimele actiuni nu face decat sa confirme ca este asa. Incercand sa se faca placut actualei puteri, acesta, parca aflandu-se in "campania de arestari de primavara", confirma suspiciunile intregii tari, precum si necesitatea demersurilor ministrului justitiei, Monica Macovei. Uitand teatral ca arestarea e o masura exceptionala, si ca cercetarea unui invinuit se face de regula in stare de libertate, procurorii trimit la arest fara motiv. Si nu stiu unde s-ar fi ajuns daca judecatori seriosi nu s-ar fi opus acestui teatru ieftin ca spectacol, dar umilitor pentru orice cetatean, fie el vinovat sa nu... Pentru ca a stabili vinovatia unui om, nu inseamna umilirea si batjocorirea lui! Iar faptul ca Departamentul de Stat al Statelor Unite atrage atentia public asupra abuzurilor comise recent de Justitia care ar face orice numai ca sa nu fie reformata, trebuie sa se constituie, de fapt, intr-un avertisment asupra celor care si-au asumat pentru a doua oara in istoria post 1989 a Romaniei SCHIMBAREA! Personal astept momentul istoric, cand un procuror, fie el si general va plati ca si-a batut joc de viata unui om! Faptul ca Austria ne intoarce spatele si ca jumatate dintre francezi nu ne iubesc foarte tare, nu poate fi trecut cu vederea. Este, din pacate imaginea necosmetizata a ceea ce inseamna romanul in raport cu majoritatea europenilor. Iar ca sa (ne) raspundem acestei nedumeriri nationale, trebuie sa avem in vedere, fara a construi ireale similitudini care sa ne mangaie orgoliul patriotard, decalajele dintre noi si europeni, chiar si fata de cei "proaspeti", cum ar fi ungurii sau polonezii. Realitatea arata fara dubii ca s-a perpetuat intre alesii nostri existenta celor care doresc mai mult libertatea fara democratie, a democratiei cu ceva mai putina libertate, si nu a libertatii in democratie este principalul factor al ramanerii noastre in urma fata de Europa. Iar daca Justitia nu e egala pentru toti, plecand de la cei care au distrus intregi sectoare economice, banci si pana la cei care, in fruntea ministerelor si pana la Consiliile Judetene au ingaduit sau comis asemenea acte, nu vom putea sa invatam "limba europeana". Mai mult, aroganta cu care e privita presa care se revolta, pe buna dreptate asistand si scriind despre diferenta dintre nivelul declarativ si cel faptic al angajamentelor stabilor politici de peste vremi, faptul ca jurnalistii au ajuns bataia de joc a mai marilor zilei, ca Puterea, de obicei abjecta a reusit sa-i imparta in tabere, facandu-i, in ultima instanta sa se urasca intre ei, e tot ce poate fi mai anti-european. Iar, dreptul unui jurnalist sa se indoiasca de "cuvantul" unui politician, incepand cu cel din fruntea tarii si terminand cu cei de la nivelul local este cel mai european reflex posibil. Nu ma numar printre cei care cred ca d-l Basescu este prizonier al serviciilor secrete, sau ca d-sa instituie in Romania un autoritarism periculos, dar aceste critici care se fac simtite trebuie luate in seama, mai ales cand imaginea noastra ca stat democratic conteaza mai mult decat oricand. Poate ca d-l presedinte a avut dreptate cand a ales apropierea de America, si, cu siguranta ca acum, cand Europa se departeaza de noi vazand cu ochii, NATO si legatura "speciala" cu Statele Unite apar ca singurele corzi de sustinere solida ale unei tari care in abulia interna simte nevoia unei orientari, dar si a unei sustineri externe. Nu vreau sa par prapastios sau pesimist, dar in momentul acesta singura cale de urmat pentru a intra in Europa mi se pare recent brevetata "metoda Ciresoaia". Ciresoaia este un sat din judetul Bistrita Nasaud, care de sute de ani traieste efectiv din vanzarea cireselor. Anul acesta, din nefericire, ca urmare a vremii potrivnice, in multimea de ciresi din sat nu s-a facut nici un fruct. Ca urmare a acestei disperari, satenii, in unanimitate -asa cum toata tara a putut vedea la stirile televiziunilor -, au hotarat sa schimbe cireasa romaneasca pe capsuna europena. Drept urmare am putut vedea stupefiati forfota autobuzelor care urmau sa mute efectiv satul in Europa, ca unica solutie impotriva saraciei. Ce dovada a increderii romanului in destinul lui european mai trebuie adusa pentru a dovedi ca locul nostru este de veacuri intr-o Uniune Europeana, care se opune nejustificat dorintei aprige a unui astfel de brav popor?