Au aparut primele trei volume din "Dictionarul General al Literaturii Romane" (DGLR), lucrare de a carei amploare ne putem da seama spunand doar ca in cele peste 2300 de pagini sunt cuprinse 2145 de articole si 865 de ilustratii. Cele trei volume - A/B, C/D, E/K - , impreuna cu celelalte trei care urmeaza sa apara in acest an, cum scrie acad. Eugen Simion in Cuvant sau inainte, "incearca sa cuprinda tot ceea ce poate defini specificul si amplitudinea unei literaturi: autori, publicatii, concepte, curente, scrieri anonime, grupari si institutii literare, traducatori in si din romana etc.". Sub acest aspect, trebuie spus ca au fost precedente care au fost folosite ca repere. Dintre acestea, acad. Eugen Simion aminteste "Dictionarul" de la Iasi (1879), care se opreste la 1900, "Dictionarul scriitorilor romani" (I_IV), coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu", "Dictionarul publicatiilor literare", redactat de Ion Hangiu, dictionare de termeni literari sau cele elaborate in unele judete s.a. Academia Romana a valorizat aceste lucrari, depasindu-le cu scopul declarat de a acoperi "tot spatiul literaturii romane si toate fenomenele din interiorul lui". Aceasta in convingerea ca "Oricine scrie in limba romana - si scrie bine - slujeste literatura romana, adica spiritualitatea romana...Vreau sa spun ca daca romanii sunt despartiti uneori dramatic de istorie se regasesc intre paginile acestei carti...Pana ce oamenii politici vor cadea de acord asupra granitelor reale, iata, aducem intr-o carte comuna granitele spirituale ale romanitatii". Au fost inclusi, in consecinta in dictionar "scriitori din tara, din provinciile romanesti aflate in afara granitelor actuale ale Romaniei, din diaspora...cu sentimentul ca, prin talentul lor, exprima identitatea noastra culturala...Un mare scriitor de origine romana a scris, cu cateva decenii in urma, o fraza inteleapta: multe lucruri ne despart, cultura ne poate uni. Este si miza acestui dictionar, dincolo de scopul lui imediat: acela de a informa corect si succint asupra literaturii de ieri si de azi". Asa este, doar ca unitatea nu este posibila decat cu respectul diversitatii, a identitatii fiecarei culturi si personalitati a caror afirmare este o conditie a viabilitatii unitatii insesi ca armonie. O armonie pe care Leibniz o definea ca recuperarea unitatii prin diversitate. In urma cu aproape zece ani, acad Eugen Simion propunea Sectiei de Filologie si literatura acest proiect, marturisind ca voia ca in noul secol si mileniu sa avem un dictionar integral al literaturii romane. E gandul pe care l-a avut si Mircea Zaciu impreuna cu colaboratorii sai si care in "Dictionarul scriitorilor romani" marturisea ca "numai prin eforturi conjugate vom atinge intr-o buna zi dezideratul major al unui dictionar tezaur care sa consemneze absolut tot ce constituie - indiferent de valoare si ierarhii - realitatea integrala a literaturii noastre". Ideea este generoasa cu cat acest proiect este gandit de acad. Eugen Simion in corelare cu altele intr-o conceptie definitorie pentru istoria si cultura noastra, de o necesitate netagaduita daca tinem seama de nasterea unei noi Europe si, mai larg, de procesul de mondializare: "Dictionarul-tezaur al limbii romane"(inceput inca de B.P. Hasdeu), "Mic dictionar al Limbii Romane (MDA - Micul Dictionar al Limbii Romane), "Tratatul de Istorie a Romanilor", reluarea si actualizarea "Gramaticii limbii romane", o "Istorie a limbii romane", "Dictionarul etimologic al limbii romane" s.a. In mare parte, proiectele sunt implinite sau in stadii finale. Dificultatile au fost si sunt multe si variate. Mai intai formarea unei echipe care sa cuprinda specialisti din toate institutele si centrele de cercetare academice din Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Craiova, din centre universitare si corelarea muncii lor, stabilirea exigentelor unui asemenea proiect. Urmeaza tensiunile inevitabile generate de criteriile de corectitudine si viziunile personale ale colaboratorilor - istorici, teoreticieni, eseisti - explicabile din punct de vedere psihologic, insa de natura a ingreuna efortul comun. Cat de corect si cat de obiectiv poti fi intr-un asemenea demers? Cum poti fi astfel? Cum sa invingi propriile prejudecati? Cum sa lupti cu mentalitatile? Cum sa vindeci excesele de subiectivitate, gata sa degenereze in lupte? Sau, cat spatiu sa acorzi unui scriitor mare sau unuia mediocru? In cautarea raspunsurilor nu o data poti ajunge un iremediabil sceptic si proiectul oricat de generos ar fi ramane doar atat. Rezultatul este apreciat, in primul rand, de coordonatorul proiectului: "Nu pot spune ca am reusit sa pastram, in toate imprejurarile, o ierarhie perfecta, spun doar ca ne-am straduit sa punem scriitorii intr-o ordine a valorilor si, pe cat de omeneste este posibil, sa fim obiectivi si sa dam, intr-un numar rezonabil de pagini, datele esentiale despre scriitor si opera lui". De altfel, nici nu putem astepta mai mult daca tinem seama de specificul unui dictionar, care "nu este un capitol de istorie a literaturii, nici un eseu sau un articol de gazeta, este o fisa care cuprinde, inainte de orice, informatii exacte de ordin bio-bibliografic si o fotografiere, de sus, a scrierilor (teme prioritare, personaje, structura narativa cand este vorba de un roman, mituri esentiale - in cazul poeziei, receptarea critica..." La acestea se adauga si informatiile "de ultima ora". Am tinut sa redau toate acestea pentru intelegere si interpretare adecvate a acestei lucrari, in principal una de informare. Acestea au fost intentiile si planul lucrarii si credem ca este onest sa tinem seama de ele atunci cand o judecam, incercand, la randu-ne, sa ne detasam, cat ne sta in putere, de propria subiectivitate". La reusita acestei lucrari au colaborat aproximativ o suta de specialistii iar coordonarea si revizuirea este semnata de Magdalena Bedrosian, Mihai Cimpoi, Iordan Datcu, Gabriela Dragoi, Victor Durnea, Florin Faifer, Laurentiu Hanganu, Dan Manuca, Gabriela Omat, Rodica Pandele si Remus Zastroiu. Coordonatorul general este acad. Eugen Simion, care a si avut initiativa acestui proiect. Nu putem trece cu vederea contributia Editurii Univers Enciclopedic, a Regiei Autonome "Monitorul Oficial" si a graficianului Mircia Dumitrescu care s-a ingrijit de tiparirea (in conditii grafice exceptionale) a acestei lucrari de referinta. Criterii si repere Ca in cazul oricarui dictionar, criteriile esentiale sunt cel axiologic si cel istoric, adecvat exigentelor acestui tip de lucrare. Criteriul literalitatii este extins si la lucrari ce, intr-o forma sau alta, interferand cu literatura ia in consideratie si alte domenii ale culturii - folcloristi, editurile si editorii, memorialistii, unii teologi si, fireste, mari filologi ca Al. Rosetti, Sextil Puscariu, Iorgu Iordan s.a. Selectia tine seama de epocile istorice - mai permisiv pentru epocile vechi si mai riguros estetic pentru contemporaneitate. Acad. Eugen Simion precizeaza ca "Nu ne-am impus sa fim echidistanti, cum se spune in limbaj publicistic, ci obiectivi". Au avut dreptul sa intre in Dictionar autorii care au publicat minimum doua carti. Si o premiera: prezenta scriitorilor din exil, in incercarea de a reconstitui "harta literelor romane contemporane". Sunt cum se stie, scriitori si traducatori romani in Israel, in Suedia, in Canada si in alte parti ale lumii. Criteriul unitar de apreciere ramane, nu doar in acest caz, un deziderat si el explicabil pentru ca fiecare autor, el insusi o personalitate in domeniu, tine la opiniile sale, le argumenteaza, uneori cu indarjire si e greu de ajuns la un modus viendi. Nu insa imposibil. O solutie este aceea de a colabora cu "specialisti, care, in fata evidentei estetice, isi pot infrange subiectivismul exacerbat"... Apoi, daca au fost inclusi autorii cu cel putin doua volume, cum s-a procedat cu cei mai prolifici care au zeci de carti. Insiruirea titlurilor nu reprezinta o solutie viabila s-a optat pentru citarea volumelor reprezentative, insotita de o apreciere valorica. Cum s-a procedat cu scriitorii din anii totalitarismului, care si-au maculat talentul prin angajarea politica? Aici, lucrurile s-au aranjat ceva mai usor printr-o abordare obiectiva, cu aprecierile cuvenite fata de opera si fata de comportamentul moral si social. In ceea ce priveste publicatiile literare si culturale, criteriul de selectia a luat in seama colaborarea a cel putin doi autorii notorii. Pentru ca "nu putem - si nici nu este bine - sa intocmim bibliografia si sa facem cronologia integrala a grafomanilor, productivi ieri ca si azi, si a foilor pe care le publica". Doar ca tocmai acest fel de autori, animati de un orgoliu invers proportional cu talentul, sunt cei mai galagiosi... Si o alta problema deosebit de dificila: Cat de original si cat de exact poate fi un asemenea dictionar? Verificarea tuturor este practic imposibila si atunci s-a contat pe "loialitatea, onestitatea si inteligenta colaboratorilor" si, desigur, ca responsabilitatea le revine in intregime. Ce ar mai fi de spus? Faptul ca autorii, prin glasul cel mai autorizat al coordonatorului general, recunosc ca Dictionarul nu este perfect, ca "ne-au scapat, in mod sigur, multe, am uitat, poate un autor sau mai multi, cutare publicatie nu a fost inca depistata, informatiile nu sunt, poate, in toate cazurile complete... Perfectiunea nu este un cuvant potrivit cand este vorba de un dictionar cu o asemenea miza". Dar cum perfectiunea este mai mult un ideal decat o stare, exista intentia si angajarea ca eventualele omisiuni sau erori sa fie eliminate la o a doua editie, care este in curs de pregatire. "Un grup de cercetatori de la Institutul "George Calinescu", in colaborare cu cei de la Institutul "Alexandru Philippide" vor urmari, sistematic, acest subiect. Intentia noastra este de a infiinta o banca de date privitoare la literatura romana". O intentie cum nu se poate mai laudabila, un proiect cu siguranta deschis, cum nesecata este puterea de creatie a poporului nostru. Se intampla insa asa ca Dictionarul conceput si elaborat cu cata obiectivitate si corectitudine au fost posibile este si va fi judecat de cele mai diferite subiectivitati care isi vor exprima si justifica punctele de vedere. Este, intr-un fel, destinul tuturor lucrarilor de acest gen din domeniul stiintelor umaniste. Aici este domeniul de predilectie al multiplelor interpretari perspectiviste de care vorbea, la vremea sa, Friedrich Nietzsche. Un lucru este cert: Dictionarul General al Literaturii Romane este astazi accesibil tuturor celor interesati ca sursa de cunoastere ca instrument de lucru folositor pentru toti cei interesati de creatia romaneasca. Si tinand seama ca traim deja in societatea informationala, ar fi binevenita si o editie pe suport electronic. Pana atunci avem promisiunea ca, in toamna acestui an, o sa apara volumul al IV-lea (literele P-R) si, pana la sfarsitul acestui an, vor fi pregatite pentru tipar ultimele doua volume (literele S-Z).