Ziua Logo
  Nr. 3330 de marti, 24 mai 2005 
 Cauta:  
  Detalii »
Cultura
Pizzicato
"Sentimentul helvet al Fiintei"
Iesita brusc din tristul "lagar socialist", laolalta cu celelalte tari eliberate de hegemonia moscovita, Romania nu si-a menajat defel o perioada de reflectie prealabila orientarii sale in noua asezare a lumii, ci s-a grabit inspre polul opus, votand entuziast capitalismul si NATO; n-ar fi fost oare mai prudenta, de nu si mai sanatoasa, o atitudine, fie ea si pasagera, de indiferenta, care ar fi putut evolua, in mod ideal, catre neutralitate? Ma tem ca, istoriceste considerand lucrurile, aliantele Romaniei s-au terminat totdeauna prost, iar, pe de alta parte, dinamismul actual al lumii este foarte putin potrivit unor decizii definitive. Ce primejdie ameninta Romania incat sa fi facut urgenta aderarea ei la structuri militare suprastatale? Fatalitatea asezarii noastre geografice oricum nu se schimba prin aliante, care, de altfel, de cele mai multe ori i-au privilegiat exact pe cei de care ne temem. Deocamdata, optiunile noastre externe nu ne aduc decat obligatii (ca sa nu mai vorbim de victime), care se adauga datoriilor platite sau de platit suedezilor, familiei regale, evreilor etc.; pana unde insa se poate cobori in trecut cu datoriile contractate de statul roman de-a lungul timpului? Si se poate oare vorbi de unul si acelasi stat in circumstantele mai multor schimbari de regim politic? Ce sens ar mai avea atunci ultima revolutie din Romania?
In ce priveste proiectata noastra "intrare in Europa", au dreptate aceia care sustin ca aici entuziasmul ni s-ar tempera substantial daca am avea o buna cunoastere a ceea ce ne asteapta; n-ar fi nevoie totusi de lectii aprofundate, cata vreme directia cumparaturilor de la granita cu Ungaria s-a inversat de cand statul vecin a acces la Europa: acum maghiarii se inghesuie sa-si faca piata in Romania, unde totul a devenit mai ieftin ca la ei. Probabil ca, dupa 2007, de va fi sa fie, noi ne vom aproviziona din Basarabia si vom privi trecutul apropiat cu nostalgie.
Absenta fata de exterior asadar, indiferenta ne-a coplesit in schimb in treburile dinauntru si anume chiar in relatie cu consecintele directe ale politicii noastre externe; de pilda, faimoasele capitole ale tratatului de aderare la structurile europene, pentru a caror incheiere cat mai grabnica s-au batut toti guvernantii nostri, ce contin ele, exact? Ce am negociat cu Europa si ce am obtinut? S-au dezbatut public toate acestea care ne privesc direct, dat fiind ca prin aceste negocieri s-a fixat, pentru multa vreme de-acum incolo, profilul economiei noastre? Ceva imi spune ca vom fi foarte mirati cand vom afla ce avem voie sa producem si cat, ca sa nu dezechilibram viitoarea piata europeana unita si economia europeana proiectata a functiona armonizat; deja insa mana de lucru mai ieftina din tarile recent primite in Europa provoaca nemultumiri sociale in vestul continentului, unde munca este reglata de cuceriri sindicale obtinute dupa lupte indelungate si unde aproape nimeni nu e dispus sa faca orice, in orice conditii - altminteri, de pilda, spaniolii de ce nu si-ar culege singuri capsunile?
Dar fara indoiala ca, indeosebi pe termen lung, vor aparea si beneficiile "europenizarii" noastre: mai intai in infrastructuri si comunicatii, asupra carora ne-am fi putut concentra si singuri, luand exemplu de la Germania, care cu acestea a inceput reconstructia partii sale de rasarit redobandite; interesul nostru trece insa pe plan secund aici, in comparatie cu profitul urmarit de tarile vestice supraproductive, care isi amenajeaza astfel un acces lesnicios la o piata suplimentara de desfacere. Si cum zeului Comert ii prieste numai stabilitatea, ne vom bucura pesemne si de stabilitate, dar cu pretul unui control draconic, exercitat prin banci si mergand pana la camerele de luat vederi instalate in spatiile publice (paralel cu banalizarea lui Big Brother prin emisiuni de televiziune imbecile, care-mi amintesc de unii operatori de turism occidentali ce le propuneau amatorilor de senzatii tari, prin anii 80, vacante in stil Gulag: celule, lanturi etc.).
Tot asa, parem mai preocupati de tunsoarea presedintelui Basescu decat de "relaxarea" fiscala adusa de liberalii sai si larg contrabalansata de un val enorm de scumpiri, tintind sa ne ridice la costurile Europei fara a ne deschide si posibilitatea obtinerii unor venituri ca acolo - posibilitate in fond inutila pentru plutocratia deja instalata la noi.
Iata de ce, pe scurt, nu ma pot opri sa visez la o Romanie ceva mai indiferenta in exterior si mai atenta la provincialismul ei anistoric dintotdeauna, din care "arderea etapelor" n-a scos decat schimonoseli si caricaturi, dar care, asumat si bine cultivat, ar putea ajunge - oho! - la "sentimentul helvet al Fiintei".
Dan PETRESCU 
 Comentarii: 1 Afiseaza toate comentariile  
Capitalul romanesc   de Anticomie
A r h i v a
  Pregatiri intense pentru Festivalul "G. Enescu"    
  Cronicarii unor vremuri tulburi    
  Publicistica lui Ion Vinea in 1925-1926    
  "Gaudeamus" la Cluj    
  Stiri pe scurt    
 Top afisari / comentarii 
 Baronii SIF Muntenia vor sa revina (291 afisari)
 Farmecul discret al Poeziei. La Barlad (148 afisari)
 S-a furat capul lui Mata Hari (138 afisari)
 Misterele rapirii jurnalistilor (101 afisari)
 "Biserica, singura scoala de limba romana din Transcarpatia" (85 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2005 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00987 sec.