Ziua Logo
  Nr. 3319 de miercuri, 11 mai 2005 
 Cauta:  
  Detalii »
Diplomatie
Romania in inima Asiei, la rascruce de interese mondiale
-- Mihai Eminescu, Ambasadorul absolut al Romaniei
Desi indeobste ZIUA, ca orice ziar care se respecta, critica constant in vederea redresarii unor situatii alarmante, cum este cea care treneaza in Ministerul Afacerilor Externe, nu putem sa nu observam profesionalismul si sa il si laudam, atunci cand este cazul. Cu diplomatul Emil Ghitulescu, ambasadorul Romaniei in Pakistan si Afganistan, ne-am reintalnit intamplator in cadru oficial, pentru a afla ca a devenit un expert in spatiul euro-asiatic, practic trecand de la fosta sa zona la Directia din cadrul MAE care se ocupa de relatiile cu Uniunea Europeana. Un articol din publicatia Liberty International ne dadea de inteles aceasta orientare. Am profitat de prezenta sa la Bucuresti, inainte de a fi trimis din nou spre a reprezenta Romania in strainatate, poate in Uniunea Europeana sau America Latina, in care este de asemenea expert, pentru a evoca provocarile spatiului din inima Asiei, rascruce de interese geostrategice si geoeconomice ale marilor puteri mondiale. Activa sa diplomatie culturala ne-a demonstrat ca semnalele lui Mircea Eliade pentru promovarea unei Romanii culturale in lume, venite din timp, pot sa isi faca efectul si azi. Si datorita acestei activitati, fostul ziarist azi ambasadorul Emil Ghitulescu, a primit anul acesta ordinul Hilal-e-Quaid-e-Azam, cea mai inalta distinctie, in memoria lui Mohammad Jinnah, parintele natiunii pakistaneze. (D.E.)
Cum mai sta Romania in Afganistan si Pakistan si cum ati ajuns in aceasta zona?
Am ajuns in Afganistan in octombrie 2000, cu scrisori de acreditare semnate de ministrul de Externe de atunci, Petre Roman si presedintele Emil Constantinescu si m-am intors dupa 4 ani si jumatate. Dupa o analiza a ceea ce se intampla acolo si mai ales dupa 11 septembrie 2001, am considerat ca in strategia ambasadei momentan nu putem pune pe primul loc neaparat revigorarea dialogului politic, desi l-am avut in vedere, date fiind circumstantele respective. Am incercat sa pun pe primul loc dezvoltarea relatiilor economice, folosind diverse parghii: Forumul Oamenilor de Afaceri Pakistan Romania, chiar Forumul Cultural si in ultima instanta Grupul parlamentar Pakistan Romania, creat in mai 2003, al carui presedinte e chiar presedintele Camerei Deputatilor din Pakistan, si al carui promotor este presedintele partidului de guvernamant, Muslim League (PLM), Chandhry Shujab Hussain. Acesta a adresat recent o scrisoare premierului nostru. Dat fiind faptul ca existau cateva impedimente majore, cum ar fi lipsa unei linii de transport directe pentru produsele de export, asigurarile inalte de risc, mai ales dupa 11 septembrie si mai ales un ton mai putin agresiv in prezentare, am crezut ca e nevoie de un nou stimul. Dupa 4 ani am reusit sa dublez volumul comertului intre Pakistan si Romania. Mai ales in domeniul echipamentelor de petrol, masini, produse petro-chimice, o cooperare foarte buna in domeniul cailor ferate si o linie de asamblari tractoare la Karaci.
Ceea ce e important e ca aproximativ 35% din fabricile de ciment pakistaneze sunt construite cu expertiza romaneasca. Cea mai mare rafinarie din Karaci e construita cu ajutor romanesc, iar prima companie aeriana civila s-a pus pe picioare cu ajutorul expertizei Tarom. Si ceea ce cred eu ca e important in domeniul democratiei e ca sunt sute de pakistanezi care au studiat in Romania si suntem in curs de constituire a unei asociatii a cetatenilor pakistanezi care au studiat in Romania. La o universitate foarte importanta din Islamabad, Preston, activeaza sase profesori care au studiat in Romania. Ceea ce inseamna ca Romania e inca prezenta in mediul universitar. La atat de mari distante sa gasesti inca oameni care vorbesc atat de bine romaneste este impresionant.
Sunt atasati de cultura romana?
Te emotioneaza chiar atasamentul lor. Si faptul ca au ramas fideli Romaniei te obliga sa faci mai mult pentru relatiile bilaterale. Insa eu am zis asa: daca nu pot sa organizez foarte multe vizite la nivel inalt, din conditii de securitate, dezvolt relatiile culturale.
Exista o strategie pentru acest spatiu?
Este nevoie de o strategie. Vreau sa spun ca ambasadorul Frantei mi-a spus ca au strategie nu doar pentru Asia, dar au o strategie pe termen lung pe zone speciale si chiar pe tari. Si Franta nu doar le are ci le si aplica. Acolo eu am stabilit ca fundament al strategiei, cel putin pe termen scurt, dezvoltarea relatiilor culturale si o stabilire a unei relatii excelente cu presa. Eu fiind si ziarist mi-a fost mai usor. Astazi, pot sa va spun ca Romania este cea mai prezenta tara din estul Europei in paginile ziarelor si la televiziune. Aceasta este o recunoastere a mass-media pakistaneze precum si a corpului diplomatic. Personal, am publicat in presa pakistaneza mai multe eseuri, mai inainte si in presa din America de Sud si in Filipine. Am mai publicat si carti. Am mers pe o sensibilitate valabila si la noi si la pakistanezi: care poate fi cel mai bun ambasador? - ambasadorul spiritual. Asa ca m-am ocupat de relatia dintre Eminescu si Iqbal. Am avut si putin noroc. Ca doctor in stiinte filologice am descoperit similaritati de abordare in cartile lor si chiar expresii poetice comune.
Cum ati cunoscut opera poetului national al Pakistanului, Allama Iqbal?
Am inceput sa citesc inca din tara lucrarile sale si am aprofundat apoi opera sa in Pakistan. Am descoperit ca sunt foarte aproape unul de altul, fara sa se fi citit vreodata. De ce? Fiindca amandoi au studiat in Germania, si-au pregatit doctoratele in filosofie si au fost sub influenta filosofilor germani, adapandu-se de la aceeasi sursa. Astfel ca ei au fost cei care au introdus ideile democratice, as spune liberal-democratice, in subcontinent: Eminescu in Romania si Iqbal in Pakistan. Au fost foarte apropiati, aceeasi conceptie despre trecutul, prezentul si viitorul natiunilor, despre constiinta si identitatea nationala; aceeasi conceptie despre geniu. Au inchinat amandoi poeme lui Shakespeare. Pentru a-l intelege mai bine pe Iqbal a trebuit sa citesc pasaje din Coran. E interesant, pentru ca ei au transmis umanitatii acelasi mesaj, de intelegere, nu de neintelegere, de prietenie. Aceste doua carti pe care le-am publicat sunt studii comparative intre cei doi poeti. Pentru cea publicata la vestita editura Alhambra din Islamabad care se numeste "Eminescu si Iqbal ca valori universale ale Romaniei si Pakistanului" am primit premiul Uniunii Scriitorilor in 2003. Pe baza acestei carti am putut sa sensibilizez foarte mult opinia publica locala, am avut multe conferinte astfel ca pot sa spun ca Eminescu este cunoscut de foarte multi pakistanezi. Mi se pare ca este un castig foarte important. Eminescu a fost chiar si un garant pentru schimburile economice: pakistanezii veneau la Ambasada si ziceau - daca aveti o personalitate de talia lui Iqbal, o asemenea valoare perena, inseamna ca Romania este o tara foarte serioasa. Nu vreau sa spun ca pe baza lui Eminescu am dublat comertul, insa vreau sa spun ca a contribuit. Se poate construi mult mai usor o relatie economica si politica daca ai o baza spirituala. S-a scris in presa pakistaneza ca aceste carti ale mele au stabilit un fundament ideologic de prietenie intre Romania si Pakistan, ceea ce m-a flatat foarte mult. Ca urmare am trecut la o alta etapa si am constatat ca e posibil sa ridicam un monument celor doi mari creatori. Era un simbol in primul rand, de prietenie intre tarile noastre, era un pod cultural intre cele doua tari, pentru ca porneam de la asemanari izbitoare dintre cei doi. Era si un simbol intre doua continente. A fost formidabil sa-i conving sa facem acest lucru. Nu a fost atat de greu sa gasim sponsorii locali, pentru ca vreau sa va spun ca intreaga lucrare s-a facut pe banii unor firme pakistaneze si a unor oameni de cultura pakistanezi.
Eu am fost initiatorul acestui proiect, proiectul monumentului imi apartine, el a fost realizat de catre rectorul Colegiului de Arte din Islamabad, Jamal Shah, care este un artist recunoscut in Pakistan. Am pornit lucrarile la 15 ianuarie 2004, de ziua de nastere a lui Eminescu si le-am terminat intr-un timp record de trei luni, la 29 aprilie l-am inaugurat. Am inceput cu ziua de nastere a lui Eminescu si am terminat in preajma datei mortii lui Iqbal, care e sarbatoare nationala in Pakistan. Monumentul e inalt de 15 metri, construit din marmura si granit, o imbinare de elemente ale arhitecturii pakistaneze, arcele de moschee, iar in mijloc este o copie a coloanei Infinitului lui Brancusi, cu doua efigii ale lui Eminescu si Iqbal. Este surprinzator ca si din punct de vedere fizic sunt asemanari in perioada de maturitate. La inaugurare s-au primit mesaje din partea presedintelui Romaniei, din partea premierului pakistanez si oaspetele de onoare a fost seful partidului de guvernamant Sudjak Hussaim care a adus cu el o echipa de opt ministri. A fost declarat evenimentul diplomatic al anului si un al treilea pas a fost lansarea unei serii de timbre comemorative cu acest monument. Toate acestea probabil au sesizat autoritatile care mi-au oferit cea mai inalta distinctie pakistaneza, in fata Parlamentului, a Guvernului si a tuturor membrilor misiunilor diplomatice. Presedintele Pakistanului mi-a spus ca pot fi numit cetatean de onoare al Pakistanului. Sunt lucruri care emotioneaza si te incurajeaza sa mai faci si alte lucruri in acest sens. Cred ca prin cultura Romania poate sa se afirme nu doar in tarile europene, dar si in tarile cu o foarte veche cultura cum este Pakistanul sau Afganistanul.
Un razboi trecut cu greu
Cand a inceput razboiul in zona cum a trait Pakistanul acest eveniment?
Istoric, relatiile dintre Afganistan si Pakistan erau foarte stranse, inclusiv cu regimul taliban. Sigur ca putem aduce foarte multe explicatii, dar cele care au fost, sunt si vor ramane sunt legaturile foarte stranse istorice, culturale si as zice chiar si etnice, de limba, pentru ca o foarte mare populatie, cea pastuna, majoritara in Afganistan traieste si in Pakistan. Intre cele doua tari au fost relatii foarte puternice inclusiv in domeniul economic, care se mentin si acum. Pakistanul a traversat cu emotie aceasta perioada, dar a traversat-o cu bine, aceasta desprindere de acest regim taliban, care fara indoiala nu era dificil doar pentru Pakistan, dar era incredibil de conceput pentru orice natie a globului. S-au despartit si practic a fost o intoarcere de 180%, practic actualul presedinte Musharaff a pus tara in primele randuri ale coalitiei anti-teroriste, facand dovada prin prinderea a numerosi membri Al-Queda, dezmembrarea a numeroase celule teroriste. Pakistanul a avut de luptat impotriva elementelor provenind din Afganistan dar si impotriva unor fenomene radicale extremiste interne, proprii.
A dus o strategie excelenta. Practic a ajuns intr-o alianta cu SUA intr-un moment de rivalitatea cu una dintre cele mai mari puteri ale lumii, India.
Exact. Presedintele Bush nu doar o data - si nu doar presedintele Bush, am avut ocazia sa ma intalnesc cu mai multi oficiali inalti americani la Islamabad si la Kabul, care au adus elogii Pakistanului pentru participarea la coalitia antiterorista. Tot asa cum am avut posibilitatea sa cunosc mai multi generali care au laudat eforturile Romaniei.
Militarii romani, inventivi si hotarati
Cum e privita prezenta trupelor romane acolo, inclusiv de catre populatie?
Prezenta militarilor nostri la Kabul si la Kandahar este apreciata deosebit, am participat chiar la o decorare a militarilor nostri de acolo. Romanii sunt perceputi ca oameni foarte disciplinati in primul rand si in al doilea rand ca oameni care pot iesi din situatii dificile. E un exemplu marunt care il dau. Eu am cunoscut foarte bine detasamentul roman antrenat in pregatirea militarilor afgani. Avem un detasament la Kabul si imi spuneau militari americani ca romanii au reusit sa repuna in functiune pentru militarii afgani tancuri care fusesera casate in prima faza. Plus militarii romani care reusesc sa se apropie de localnici. Oamenii de aici sunt foarte darji, foarte rabdatori, oameni care se multumesc cu putin si care au anumite conceptii de viata de la care nu se abat. Am vorbit mai apoi insa si cu localnici despre prestatia militarilor romani. Sigur ca ei fac greu la inceput distinctia intre militari, care sunt polonezi, care americani, care romani. Totusi nimeni nu s-a plans de militarii romani. Exista unele plangeri fata de demonstratiile de forta pe care le fac unii pe strazi, insa niciodata pentru romani. Ei au menajat suscebilitatile si psihologia lor. In schimb oficialitatile, Abullah Abdullah, ministrul de Externe, toti la unison au apreciat extraordinara disciplina si competenta profesionala a militarilor romani, indiferent ca sunt in detasamentul de paza sau de aparare a unor obiective sau in grupurile ofiterilor de legatura. Aprecierile sunt la unison. Noi trebuie sa facem mai multe insa in domeniul economic. Desi situatia ramane dificila eu cred ca se pot antama anumite relatii economice. Acolo totul trebuie reconstruit. Or, noi avem o buna experienta cu Pakistanul si putem construi si in Afganistan o fabrica de ciment. Este nevoie de o delegatie de experti care sa-si asume aceasta sarcina pentru studii de fezabilitate si trebuie gasita o sursa de finantare. In orice caz factorul economic nu trebuie neglijat inca din aceasta faza. Sprijinul militar pe care-l acordam este unanim apreciat, insa in perspectiva va exista o dezvoltare proprie si vor avea singuri grija de securitatea lor. Romania va fi intotdeauna alaturi de ei si va spirjini consolidarea stabilitatii in aceasta zona framantata, aflata la intersectia unor mari interese mondiale.
 Comentarii: 1 Afiseaza toate comentariile  
Daca   de Trycy
A r h i v a
  Pacea din interiorul unui razboi    1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 Escrocherie marca Posta Romana (482 afisari)
 Opiumul si substantele inrudite (465 afisari)
 Stiri pe scurt (212 afisari)
 Baronul publicitatii stradale (131 afisari)
 Procurori santajabili pe urmele lui Moldovan (124 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2005 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.04514 sec.