Ziua Logo
  Nr. 3311 de sambata, 30 aprilie 2005 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare
Geopolitica Asiei de Nord Est
Conflict de proportii intre China si Japonia
-- Manualele recente de istorie din Japonia acuza China si nu recunosc atrocitatile comise in razboi
Disputa dintre China si Japonia a izbucnit la sfarsitul lui februarie 2005. Mai multe organizatii chineze au trimis atunci o plangere secretarului general ONU, Kofi Anan, prin care protestau impotriva unei reforme care prevedea ca Japonia sa devina membru al Consiliului de Securitate. Deci, sa aiba drept de veto, in acest organism suprem. Potrivit agentiei chineze "Xinhua", petitia - transmisa on-line - a fost semnata de 22,2 milioane de chinezi. "Financial Times" preciza: "Prin Internet, petitia a fost distribuita in prealabil, in China, in universitati si fabrici, insotita de mesaje patriotice, care sa atraga cat mai multe semnaturi."
Sentimentele anti-japoneze sunt foarte vii in China de la sfarsitul razboiului deoarece Japonia nu si-a cerut oficial scuze - pana in februarie 2005 - pentru masacrele si atrocitatile teribile comise de armata imperiala japoneza in al doilea razboi mondial.
Masacrele si atrocitatile comise de militarii japonezi au facut 35 de milioane de victime printre chinezi. Reforma Consiliului de Securitate ONU priveste largirea acestui organism cu inca doua tari: Germania si Japonia. Care ar urma sa se alature celor cinci: SUA, Rusia, China, Marea Britanie si Franta. Tari care pot bloca in Consiliul de Securitate orice initiativa a ONU prin "dreptul de veto".
De la al doilea razboi mondial, China se teme insa de remilitarizarea si reinarmarea Japoniei ca si de revenirea politica a acestui stat super-industrializat.
Intre timp, in China, protestul a coborat de pe Internet in strada. Sambata, 2 aprilie 2005, peste 10.000 de protestatari din Chengdu - capitala provinciei chineze Siciuan - au organizat manifestatii violente in fata a doua super-marketuri japoneze. A doua zi, protestele s-au extins fulgerator in intreaga China. La Guangju, o manifestatie de 20.000 de chinezi a desfasurat bannere de cate 10 metri, cu lozinci anti-nipone. La Senten, zona economica speciala a Chinei, peste 5000 de manifestanti au desfasurat bannere si au scandat lozinci de tipul "Jos imperialismul japonez" sau "Boicotati produsele japoneze".
Sute de politisti chinezi - si echipe speciale de interventie contra manifestatiilor - au fost trimise la Senten, pentru a proteja magazinele japoneze contra multimii. Prezenta politiei - mai ales a echipelor speciale - a infuriat insa si mai mult populatia, care a trecut la confruntari dure cu fortele de ordine.
Cum manifestatiile si violentele s-au repetat si in week-end-ul urmator (9-10 aprilie), ministrul de Externe japonez - Nobutaka Machimura - l-a convocat pe ambasadorul chinez, solicitandu-i - pe un ton imperativ - scuze oficiale din partea Chinei, masuri rapide de securitate pentru Ambasada Japoniei si pentru afacerile japoneze din China, precum si "despagubiri" pentru daunele produse. Ministrul de Externe nipon a observat gravitatea situatiei care a aparut intre cele doua tari: zeci de mii de chinezi au luat parte la manifestatii anti-japoneze, in peste 20 de orase din China. La Beijing, manifestantii au protestat chiar sub ferestrele Ambasadei Japoniei, scandand lozinci anti-nipone. La Shanghai, doi studenti japonezi au fost batuti crunt de protestatarii chinezi. Evenimentele dramatice din China au intervenit insa pe un fond anti-japonez, resuscitat de o masura recenta luata de Japonia.
China considera ca Japonia a facut primul pas pe calea confruntarii, atunci cand guvernul nipon a aprobat distribuirea unor manuale de istorie cu un continut clar provocator.
Manualele de istorie criticate de China sunt produsul lui "Japanese Society Textbook Reform" (JSTR), o organizatie de dreapta din Japonia, care isi propune sa "incurajeze nationalismul japonez" si "mandria eliberarii Asiei de Japonia, in al doilea razboi mondial". Razboi care a provocat Chinei 35 de milioane de victime!
Manualele japoneze de istorie, publicate de "JSTR", neaga atrocitatile comise de japonezi in China - cum ar fi cele comise de Batalionul "Zero Toleranta" - ca fiind produsul "propagandei occidentale". Noile manuale de istorie neaga faptul ca Japonia a provocat - in mod deliberat - razboiul cu China din 1937, sustinand in schimb ca invazia nipona ar fi fost provocata de un incident, cand o unitate chineza ar fi deschis focul asupra trupelor japoneze. In manuale este blamata China, care ar fi "fortat" Japonia sa intervina in Coreea (1890), si in Manciuria (1931). Japonia neaga si cu trupele sale au transformat mii de chinezoaice in "femei pentru confort", ori in "sclave sexuale".
Controversele privind manualele de istorie japoneze au aparut in iulie 2001, cand guvernul primului ministru Junchiro Koizumi a respins criticile Chinei si Coreei de Sud (alta tara afectate de invazia japoneza in al doilea razboi mondial) si a refuzat revizuirea textelor. Organizatia editoare - "Japonese Society for History Textbook Reform" - fusese infiintata in 1997, si include sute de politicieni si oameni de afaceri japonezi. Este sponsorizata de mari companii nipone, mai ales de "Mitsubishi Motors" si "Isuzu Motors", care au pompat sume impresionante in activitatea organizatiei nationaliste japoneze.
In acelasi timp, organizatia are "prieteni" americani: "Freedom House" si "National Endowment for Democracy". Asa incat, publicarea noilor manuale in mijlocul protestelor chinezesti apare ca o miscare bine calculata, menita sa starneasca un conflict cu China.
In acest sens, ziua de miercuri 13 aprilie 2005, constituie o dovada ca Japonia si-a calculat cu precizie "pasii" in conflictul cu China. Pe 13 aprilie 2005, primul-ministru Koizumi a anuntat oficial ca a autorizat companiile japoneze sa inceapa forajul pentru exploatarea petrolului din Marea Chinei de Est, care formeaza obiectul disputei dintre Japonia si China, de ani de zile.
China a protestat formal la actiunea unilaterala a Japoniei de a exploata resursele petroliere din Marea Caspica de Est. Dar a anuntat ca "isi rezerva dreptul de a actiona conform intereselor sale".
Atat China, cat si Japonia sunt cunoscute drept mari importatoare de petrol si gaze naturale, asa incat analistii nu exclud o confruntare pentru resursele petroliere din Marea Chinei de Est.
Nationalismul japonez contra nationalismului chinez
Politicienii japonezi au acuzat Beijingul pentru declansarea actualei crize dintre cele doua tari si canalizarea nemultumirilor populare pe canavaua, atat de cunoscuta si uzitata, a "nationalismului de parada". Vorbind la televiziunea japoneza, in cadrul "Sunday Project", Shinzo Abe - secretar general al "Partidului Liberal Democratic" aflat la putere - a declarat ca "Japonia este utilizata in actuala campanie drept supapa pentru nemultumirile chinezilor fata de adancirea inegalitatilor sociale din tara lor".
Chiar daca birocratia din China a incurajat nationalismul, adevarul este ca si japonezii au procedat intr-un mod absolut similar. Actualul prim-ministru Koizumi - imediat ce a ajuns la putere in 2001 - a aprobat manualele de istorie cu continut provocator, editate de "Japonese Society for History Textbook Reform". Si a vizitat cimitirul "Yasakuni", unde sunt inmormantati "criminalii de razboi" ai Japoniei. In acelasi timp, Koizumi a initiat - incurajat de SUA - o politica de reinarmare si exacerbare a nationalismului japonez.
Cu sprijinul Administratiei Bush, Koizumi a schimbat Constitutia si si-a refacut o forta militara care sa joace un rol "activ" in Asia de Nord-Est, in special fata de China. In acest sens, Japonia s-a apropiat de Taiwan, ambele state fiind sustinute de Administratia Bush contra Chinei.
In ciuda nemultumirilor exprimate de sondaje, Japonia a trimis trupe in Irak, dovedindu-se un fidel aliat al Statelor Unite.
In noiembrie 2004, Japonia a raspuns la patrunderea unui submarin chinez in apele teritoriale prin trimiterea unei adevarate flote de razboi si prin declansarea unei campanii de propaganda anti-chineza fara precedent. In decembrie 2004, Japonia a prezentat "National Defence Program Outline", un document oficial care identifica - pentru prima data dupa razboi - China drept inamic in deceniul urmator (2004-2014). Iar, in februarie 2005, tot pentru prima data - indemnata de Administratia Bush - Japonia s-a referit la Taiwan ca la un partener mutual, cu care se va alia in caz de razboi intre Statele Unite si China.
Richard Boucher, purtatorul de cuvant al Casei Albe, a declarat pe 12 aprilie 2005, referindu-se la manifestatiile anti-nipone de la Beijing: "China are responsabilitatea de a preveni actele de violenta contra ambasadelor straine de la Beijing. Credem ca este extrem de regretabil ca aceste manifestatii au luat o turnura violenta. Lucrurile sunt scapate de sub control."
In ziua urmatoare, pe 13 aprilie, primul-ministru Koizumi a aprobat efectuarea lucrarilor de foraj petrolier in Marea Chinei de Est, regiune aflata in disputa cu Beijingul.
Conflictul cu Japonia - o "sabie cu doua taisuri" pentru China
De partea sa, Beijingul este preocupat de cresterea nemultumirilor populare. Inegalitatea sociala tot mai pronuntata, somajul in crestere, scaderea sperantei de viata, saracia unei parti din ce in ce mai mari a populatiei - pot fi tinute in frau tot mai greu. Folosirea nationalismului poate deveni, in acest caz, o "sabie cu doua taisuri", risc de care guvernul chinez este constient.
Anul trecut (2004) infrangerea la fotbal a Chinei de catre Japonia - in "Asia Soccer Cup" - a condus la o revolta violenta a tinerilor nationalisti chinezi si la confruntari cu politia.
Beijingul se teme ca manifestatiile anti-japoneze sa nu degenereze - pe un fond nationalist - in manifestatii de nemultumire contra guvernului chinez. Asa cum s-a intamplat in 1999, cand a fost bombardata Ambasada Chinei din Belgrad de catre NATO. Iar opinia publica chineza a socotit ca reactia guvernului de la Beijng a fost prea slaba. Atunci, dupa ce au dat unda verde manifestatiilor anti-americane si anti-occidentale, autoritatile chineze au interzis ulterior orice noua reactie publica deoarece zeci de mii de tineri participau la manifestatii tot mai ostile.
Astfel ca, dupa ce au acuzat Japonia pentru actualele manifestatii din China, purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe chinez, Qin Gang, a facut un apel la calm. Gang a declarat: "Speram ca poporul chinez isi va exprima atitudinea intr-o maniera rationala". Autoritatile chineze au anuntat ca pentru viitor vor aplica strict legea contra manifestantilor care se dedau la violente, iar politia a intrat in actiune.
Potrivit revistei "Open" din Hong Kong, fostul lider chinez Jiang Zemin era foarte alarmat, inca din septembrie 2004, cand manifestatiile de nemultumire ale tinerilor dupa meciul China-Japonia (pierdut de China) s-au indreptat contra guvernului chinez, nu contra Japoniei. Zemin a avertizat in "Open" ca "miscarea patriotica anti-japoneza" se poate usor intoarce contra guvernului de la Beijing punand in primejdie stabilitatea din China.
Guvernul chinez are in vedere si un precedent istoric binecunoscut: 4 mai 1919, cand prin Pacea de la Versailles, concesiunile din China ale Germaniei, invinsa in razboi, au fost oferite Japoniei. Atunci marile manifestatii de protest ale studentilor si muncitorilor s-au indreptat contra guvernului chinez corupt, care a acceptat fara reactie decizia Conferintei de Pace de la Versailles. Acele manifestatii au fost apoi baza pe care s-a fondat Partidul Comunist Chinez si a eruptiei revolutionare dintre 1925-1927.
Pe de alta parte, de la introducerea economiei de piata in China, aceasta tara a devenit - in mare masura - dependenta de investitiile japoneze. China reprezinta acum cel mai important partener in exporturile japoneze, care exploateaza mana de lucru - foarte ieftina - a chinezilor. Ca urmare, Beijingul este preocupat de impactul economic pe care manifestatiile anti-japoneze il pot avea asupra Chinei. Economistul Zhu-Yehon avertiza in "Standard" din Hong Kong: "Daca vom continua sa boicotam produsele japoneze, economia noastra va fi paralizata imediat".
Sunt vizate legaturile de afaceri de mare anvergura sino-japoneze, ca proiectul de un miliard de dolari dintre firma nipona "Nissan" si firma chineza "Dongfeng Automobile", sau proiectul de 920 de milioane de dolari dintre "Nippon Steel" si cel mai mare producator de otel din China, "Boosteel".
Este usor de inteles de ce guvernul chinez vede in continuarea manifestatiilor violente anti-japoneze o "sabie cu doua taisuri", dat fiind impactul economic al revoltelor.
SUA vor sa faca din Japonia "calul lor troian" in Asia
In martie 2005, secretarul de stat, Condoleezza Rice, a intreprins vizite la Tokio, Seul, si in alte capitale asiatice. Rice nu a facut nici un secret din intentia Administratiei Bush de a utiliza mult mai "activ" forta Japoniei impotriva Chinei.
Astfel, la 21 martie a.c., Rice a declarat la Tokio ca Japonia va fi "umbrela" politicii americane (adica a grupului neoconservator "Project for a New American Century", PNAC) in Asia. Altfel spus, Japonia va deveni "calul troian" al Washingtonului in spatiul asiatic. Rice a motivat aceasta politica prin faptul ca SUA si Japonia "impartasesc acelasi set de valori si intelegeri". Rice a spus la Tokio ca "ascensiunea Chinei ca un nou factor global" ingrijoreaza serios Washingtonul. "Evolutia interna a Chinei nu este inca bine definita", a adaugat Rice. Ea a citat ca mari probleme "drepturile omului, libertatile religioase (o clara trimitere la situatia din Tibet) si Taiwanul".
Aceste remarci - facute la Tokio in martie a.c. - erau, de fapt, adresate Beijingului, unde aveau loc in acest timp, manifestatii violente anti-japoneze. Rice sugera astfel ca o "schimbare de regim" in China nu este deloc exclusa.
In cursul turneului sau asiatic din martie, Condoleezza Rice a repetat faptul ca Administratia Bush sustine total Japonia in zona si ca va pleda ca Japonia sa devina membru al Consiliului de Securitate. Ea a chemat si alte state din zona sa se "alieze" cu Japonia, si a cerut imperativ Chinei "sa imbratiseze valorile democratiei". In acelasi timp, Rice a subliniat ca SUA se opun livrarilor de arme din UE catre China, si a avertizat Beijingul in problema Taiwanului.
In decembrie 2004, SUA au incurajat guvernul Koizumi sa redacteze un program militar pe 10 ani, program care vizeaza in primul rand China, ca "potentiala amenintare" la adresa Japoniei. In februarie 2005, Japonia s-a alaturat Statelor Unite in problema Stramtorii Taiwan, zona declarata ca "preocupare strategica comuna", desi China o socoteste o "problema interna". Pentru a turna "gaz pe foc", la 9 februarie 2005, Tokio a anuntat oficial ca Paza de Coasta nipona a luat sub control Insulele Senakaku (Diaoyo, in chineza), care faceau obiectul disputelor dintre China si Japonia.
Asemeni Statelor Unite, Japonia pledeaza pentru mentinerea embargoului impus Chinei si se opune vanzarilor de armament ale UE catre Beijing.
La Washington, grupul neoconservator, PNAC, priveste Japonia ca pe un fel de "Mare Britanie a Asiei", un aliat extrem de important, si ca pe o "insula a puterii" de tip britanic.
Ideea PNAC este de a "utiliza" Japonia contra Chinei si Coreei de Nord. De aceea, inca din 2001, Administratia Bush a incurajat pe toate caile reinarmarea Japoniei si renasterea spiritului nationalist-militar japonez.
Mai mult, SUA au cerut Japoniei sa-si modifice Constitutia care nu permitea decat actiuni militare defensive, si sa introduca in noua Constitutie, drept legal, actiunile militare japoneze "out-of-area".
Restructurarea aliantei Tokio-Washington si forta comuna de interventie rapida
Guvernul de la Tokio se afla in discutii avansate cu SUA pentru construirea unor baze militare americane, super-sofisticate, de comanda si control. Se discuta si extinderea cooperarii cu SUA in materie de rachete si construirea unei forte comune de interventie rapida in regiune.
SUA doreste sa deplaseze "Corpul I de Armata" din statul Washington si sa-l plaseze langa Tokio, sub comanda unui general de patru stele. Lucru care nu se intampla de regula decat in cazul unui "razboi iminent". Carl Baker, de la "Center for Security Studies", din Washington, a subliniat: "SUA isi restructureaza alianta cu Japonia, pentru a-i intari forta militara de deplasare rapida. Ceea ce era pana acum implicit, a devenit acum explicit".
Washingtonul doreste sa capete sprijinul financiar al Japoniei, ca si in materie de protectie anti-racheta. Analistii americani estimeaza, de altfel, ca nu va trece prea mult timp pana cand Japonia va deveni membra - cu drepturi depline - in asa-numitul "club nuclear". Cu atat mai mult cu cat tehnic, Japonia dispune de toate elementele tehnologiei nucleare.
Intre timp, in 2004, UE a luat locul Japoniei si SUA in comertul extern al Chinei. Si a vandut arme Beijingului. Vanzare care anuleaza practic, embargoul din 1989 (Tien An Men). Datele statistice arata ca, in 2004, UE a avut schimburi comerciale cu China de 177 de miliarde de dolari, in timp ce schimburile cu SUA au atins 170 de miliarde de dolari, iar cele cu Japonia 168 de miliarde de dolari.
Potrivit estimarilor lui S.J. Burki, fost director al "Departamentului China" din cadrul "Bancii Mondiale", in jurul anului 2025 - cel mai taziu - China va avea cea mai puternica economie din lume, cu o populatie stabila de 1,4 miliarde de locuitori.
Corporatiile japoneze ingrijorate si ele de recentul conflict
Corporatiile japoneze sunt, la randul lor, ingrijorate de conflict si de consecintele sale. China reprezinta o piata uriasa de desfacere. In plus, mana de lucru chineza este extrem de ieftina!
Takeo Fukui - director executiv "Honda" - a dat glas ingrijorarii marilor companii japoneze: "Suntem pur si simplu speriati. Trebuie sa ne restrangem cat mai mult calatoriile in China, ceea ce va afecta, cu siguranta, afacerile noastre de acolo".
Functionarii japonezi din China au fost instruiti sa vorbeasca ingrijit muncitorilor chinezi si sa nu mai foloseasca cuvantul "baka" (prost, in traducere), fiindca era intens utilizat de militarii japonezi din China, in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
Partea liberala din mass-media japoneza manifesta mari rezerve fata de nationalismul de dreapta al Cabinetului Koizumi. "Asahi Shimbun" a solicitat luciditate in exploatarea petroliera din Marea Chinei de Est, si "eforturi pentru o relatie matura, din care sa beneficieze ambele tari". Totodata, "Asahi Shimbun" a criticat manualele de istorie editate de "Japanese Society for History Textbook Refor", ca avand un caracter provocator evident. In acelasi timp, "Asahi Shimbun" sustine ca nici guvernul chinez nu trebuie "sa tolereze manifestatiile anti-japoneze violente".
In cercurile internationale se manifesta temerea ca tensiunea din Asia de Nord-Est ar putea antrena un colaps politic in China, un razboi intre cele doua tari, sau ambele. "Financial Times" remarca: "Se uita foarte adesea ca protestele studentesti din China, din anii '80, care au culminat cu Piata Tien An Men, au inceput tot cu manifestatii impotriva renasterii "imperialismului japonez". "Los Angeles Times", intr-un editorial intitulat "Japan's revisionist history" ("Istoria revizionista a Japoniei") avertiza asupra pericolelor reinvierii militarismului si nationalismului japonez.
Potentialul de conflict militar - mai ales in Marea Chinei de Est - nu poate fi subestimat. Mai ales, cum am observat, ca un conflict militar chino-japonez are si "adepti".
Conservatorul "Yomiuri Shimbun" critica atat guvernul chinez care - in opinia sa - a incurajat tacit, pana de curand, manifestatiile anti-nipone, dar si guvernul Koizumi pentru politica sa permanent provocatoare la adresa Chinei. Mai nou, premierul Koizumi a cerut scuze global, la Summitul Asia-Africa, tuturor tarilor care au fost afectate de Armata japoneza in al doilea razboi mondial. Nu a convins pe nimeni ca era si sincer.
Vladimir Alexe 
 Afisari: 911  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 6 Afiseaza toate comentariile  
Domnule Vladimir Alexe...   de adrianbmw
Trupe romanesti in China   de voyager
Aaaaauuuuuu, inima meaaaa.....Auuuuuuuu, viatza meaaaaa...... !!!!   de Aberescu
Treaba nu e deloc cusera, din informatiile mele, plesneste fierea catincai de necaz, japonezii...   de costy
Efort de demult...   de GiulestiWarrior
ISTORIA SE VA REPETA?   de mafalda
A r h i v a
  Robert Schuman, "parintele Europei"    1 comentariu
  Lumea secretelor    
 Top afisari / comentarii 
 Robert Schuman, "parintele Europei" (1907 afisari)
 Conflict de proportii intre China si Japonia (911 afisari)
 Proprietarii - de un leu speranta (558 afisari)
 Istoria datei pascale de la Niceea pana azi (264 afisari)
 Lumea secretelor (230 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2005 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02174 sec.