Ziua Logo
  Nr. 3307 de marti, 26 aprilie 2005 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
"Strajnic prefect"
Toader PALEOLOGU 
Mi-am incheiat editorialul despre moartea Papei Ioan Paul al II-lea formuland speranta ca succesorul sau va fi un veritabil continuator care ne va permite sa spunem nu numai "Habemus papam", ci si "Habemus katechontem". Mai mult, il indicam pe cardinalul Ratzinger ca pe una dintre cele mai bune variante. Iata ca ambele dorinte si-au gasit implinirea.
Insasi notiunea de katehon ne invita sa reflectam asupra "conservatorismului" in context eclezial. Intr-adevar, majoritatea covarsitoare a criticilor care i-au fost aduse lui Ioan Paul al II-lea si inca mai abitir lui Benedict al XVI-lea se refera la presupusul lor conservatorism. Jurnalisti, analisti si comentatori fara pregatire teologica nu pridideau sa ne vorbeasca despre candidati "conservatori" sau "progresisti", de parca Biserica Catolica ar fi un partid politic cu o aripa de stanga si o alta de dreapta. Ioan Paul al II-lea nu este Leonid Brejnev, iar succesiunea lui nu se joaca intre un Andropov, un Cernenko sau un Gorbaciov. Lumea nu intelege ca Biserica este, tocmai, din afara ei si ca functioneaza dupa alte reguli. Un papa nu poate fi decat conservator, pentru ca pastreaza un patrimoniu care i-a fost incredintat, dar conservatorismul este in acest context cu totul altceva decat o simpla atitudine politica. Este vorba, daca vreti, de un conservatorism meta-politic, desi ar fi cazul, cred eu, sa inlocuim acest termen prin cel paulinic de katehon. "Caci taina faradelegii", spune Apostolul, "a si inceput sa lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreste (ho katehon) acum sa fie luat din drumul ei" (II Tesalonicieni, II, 7). Daca nu este un impostor, orice papa este fortat de insasi logica functiei sale sa actioneze katehontic, adica in spiritul stavilirii tainei faradelegii si a intarzierii sfarsitului. Insusi Papa Ioan al XXIII-lea, care a initiat cel de-al doilea conciliu de la Vatican, era manat de preocuparea pentru pastrarea esentialului. Indiferent de greselile comise in aplicarea conciliului, intentia care sta la baza lui este aceea de a perpetua nealterat patrimoniul fundamental al credintei. Din acest punct de vedere, nu exista nici o deosebire intre papii "progresisti" (Ioan al XXIII-lea, Paul al VI-lea) si papii "conservatori" (Ioan Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea). De altminteri, Benedict al XVI-lea este ultimul papa care va fi participat in persoana la conciliul Vatican II.
Adeseori citim in presa ca Joseph Ratzinger ar fi fost un fel de Mare Inchizitor al pontificatului precedent, intentia celor ce spun asta fiind, fireste, polemica si chiar calomnioasa. Pe de-alta parte, insa, Congregatia pentru Doctrina Credintei, condusa atata vreme de cardinalul Ratzinger, este, intr-adevar, institutia succesoare a Sfantului Oficiu, adica a Inchizitiei romane. Din acest punct de vedere, se poate spune, "cum grano salis", ca Benedict al XVI-lea este Marele Inchizitor devenit Papa (precum Paul al IV-lea si Pius al V-lea) si chiar katehon. Este, in mod evident, o situatie care se afla la antipodul celei imaginate de Dostoievski in "Fratii Karamazov", unde Marele Inchizitor este, dimpotriva, o figura a Antihristului. Mai mult, Ratzinger este omul care practic a inmormantat pe veci Inchizitia in dimensiunea ei represiva, duelurile sale teologice cu cardinalul Ottaviani, seful de atunci al Sfantului Oficiu, fiind momente de pomina ale conciliului Vatican II. Din Inchizitie n-a mai ramas decat sensul ei etimologic de "cercetare". Or, Ratzinger tocmai asta e "la baza": un cercetator, un profesor universitar, una dintre marile potente intelectuale ale lumii de azi. Daca Ioan Paul al II-lea a fost in primul rand un papa cu sufletul mare, Benedict al XVI-lea este inainte de toate o minte extrem de ascutita. Si, cum ar fi spus Pristanda, un "strajnic prefect" pana nu demult, adica un excelent prefect al Congregatiei pentru Doctrina Credintei.
In sfarsit, cateva cuvinte despre alegerea numelui de Benedict. Multa lume vrea sa vada o aluzie la Papa Benedict al XV-lea, cunoscut pentru apelurile sale pentru pace din timpul primului razboi mondial. Fara indoiala, insasi deviza noului pontificat ("Pax") intareste aceasta interpretare. Dar mai importanta este, fireste, referinta la Sfantul Benedict, patronul Europei. Ea defineste foarte bine spiritualitatea de tip benedictin a noului papa si implica totodata un apel la reevanghelizarea Occidentului, o reamintire a originilor crestine ale Europei. Tare ma tem ca Jacques Chirac a comis o mare greseala neascultand mesajele venite de la Vatican in privinta preambulului Constitutiei si a acceptarii Turciei in Uniunea Europeana, iar referendumul de luna viitoare risca sa se transforme intr-o veritabila sanctiune. Nu era cazul ca Papa Benedict sa-si reitereze opiniile in predica de duminica trecuta. Dar Bene-dictus trebuie mereu ascultat, pentru ca le "zice bine".
 Comentarii: 7 Afiseaza toate comentariile  
Interesant!   de Emy
felicitari!   de origen
D-l Paleologu in elementul d-lui   de VIM
Biserici   de Tassie
Hm   de Axani Adrian
la index, la index !!!   de biblioteca
Un Papa puternic   de Bogdan Duca
A r h i v a
  Este ziua cea mai lunga    22 comentarii
  O infrangere mai importanta decat victoria    11 comentarii
  Despre Uniunea Europeana, fara iluzii    16 comentarii
  Ne retragem in fata amenintarii?    65 comentarii
  La judecata zilei    1 comentariu
  Din hornul PSD-ului a iesit fum gri    4 comentarii
  "Plebicist"!    2005-04-19
  Revine Schmitt?    2005-04-12
  Lourdes (suite et fin)    2005-04-05
  Revine Sartre?    2005-03-29
  Basescu la Berlin    2005-03-23
 Top afisari / comentarii 
 Imperiul lui Al Capone (3229 afisari)
 EVAZIUNEA FISCALA - METODE DE COMBATERE (118 afisari)
 Mijloacele de depistare a facturilor si marcajelor false (106 afisari)
 Invinuitii din dosarul "Flota" acuza PNA (40 afisari)
 Cand a fost martirizat Nicolae Steinhardt a doua oara? (27 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2005 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.32831 sec.