Ziua Logo
  Nr. 3295 de marti, 12 aprilie 2005 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Revine Schmitt?
Toader PALEOLOGU 
"Revine Sartre? Dar pana acuma unde a fost?", ma intrebam intr-un editorial despre centenarul nasterii scriitorului francez. Aceleasi doua intrebari ar putea fi puse in legatura cu politologul Carl Schmitt, de la a carui moarte in 1985 s-au implinit 20 de ani pe 7 aprilie. Fiind nascut in 1888, va mai trebui asteptat mult pentru o aniversare rotunda si oricum este foarte putin probabil ca se va apuca cineva sa-l sarbatoreasca pe cel care s-a compromis in timpul regimului nazist. Mutatis mutandis, Schmitt este pentru gandirea politica ceea ce este Heidegger pentru filozofie. Cat timp a fost in viata, elevii lui i-au dedicat cu regularitate substantiale volume omagiale cu ocazia implinirii unor cifre rotunde. Contactat cu o asemenea ocazie, Raymond Aron, editorul sau francez, a preferat sa se sustraga, explicand ca-l admira nespus pe ganditor, dar ca are rezerve lesne de inteles fata de parcursul sau politic. O asemenea distanta mi se pare demna de meditat. La urma urmei, se prea poate ca Aron sa fi avut dreptate si in privinta lui Schmitt, nu numai a lui Sartre.
Daca acesta a facut, asa cum spuneam, obiectul unei sacralizari aberante, Schmitt, in schimb, este falsa victima a unei demonizari care in mod paradoxal ii serveste faima postuma. Intr-adevar, nu trece o luna fara sa apara o noua carte despre cate un aspect al operei si personalitatii sale. Bibliografia insumeraza deja cateva sute de volume, fara a mai vorbi de miile de articole de prin revistele de specialitate. Si tinand cont de directia in care se indreapta omenirea, voga lui nu poate decat sa creasca. Asa cum sugera G´┐Żnter Maschke, un apropiat de-al sau, Schmitt apare ca un "balaur victorios" care a rupt sulitele multor aspiranti la rolul de Sf. Gheorghe al idealurilor umanitare. Exista un fel de atractie pentru autorul interzis si pus la index de catre o anumita corectitudine politica.
Opera lui Schmitt este extrem de vasta si acopera aproape toate aspectele teoriei politice si constitutionale. In plus, ceea ce se intampla rar in lumea savantilor, lucrarile sale sunt scrise intr-un stil stralucit care incanta pe orice amator de proza germana. De fapt, ca si la alti mari stilisti nemti, precum Schopenhauer, Nietzsche sau Heine, se simte la Schmitt un gust pentru formularile pregnante si taioase de tip francez sau latin. "Exista un afect anti-roman", "toate conceptele cheie ale gandirii politice moderne sunt concepte teologice secularizate" sau "suveran este cel care decide asupra starii de exceptie" sunt doar cateva exemple dintr-o intreaga colectie de sentinte de o memorabila lapidaritate.
In Romania nu s-a tradus decat o singura carte de-a lui Schmitt si anume "Teologia politica" din 1922, aparuta in 1996 la editura Universal Dalsi. Numarul mic al celor care stiu ca lumea germana, conformismul editorilor si nu in ultimul rand parcimonia cu care sunt platiti traducatorii explica in mare parte discrepanta dintre "noi si restul lumii" in privinta receptarii unui autor de referinta pe plan mondial. Nu ma voi apuca acum sa scriu o introducere la opera sa, ci voi semnala doar trei puncte care justifica "profetia" mea cum ca voga lui Schmitt nu va face decat sa creasca: globalizarea si eroziunea suveranitatii statale, trecerea de la razboiul de tip clasic la razboiul de partizani si apoi la razboiul terorist, interferentele dintre religie si politica intr-o lume care n-a fost pacificata de progresul economic si tehnologic.
In aceste zile in care multi romani se intreaba ce cauta soldatii nostri in Irak sau in Afganistan, Schmitt ne ajuta sa intelegem de ce neutralitatea, marea inventie a dreptului international din epoca clasica a statelor suverane, a devenit din ce in ce mai improbabila in ziua de azi. A fi neutru nu inseamna doar a nu trimite trupe sau "a nu te baga". Neutralitatea presupune un intreg complex de conditii care nu mai exista acum: suspendarea oricarei judecati morale asupra actiunilor unui stat, limitarea stricta a razboiului la un conflict intre armatele combatante si neafectarea populatiei civile. Un exemplu clasic ar fi invadarea Sileziei austriece de catre Friedrich al II-lea al Prusiei: nimeni nu s-a gandit sa puna la indoiala dreptul unui stat suveran de a declara razboi altui stat suveran. Pe vremuri razboaiele se declarau. Acum potentatii lumii nu mai declara razboi, ci doar ordona o actiune de politie impotriva unor raufacatori. Cum mai poti fi neutru intr-o lume al carui imaginar este dominat de lupta globala dintre Bine si Rau?
"Chassez le naturel, il reviendra au galop", a spus un om de spirit din secolul al XVIII-lea. La fel se intampla, o stim de la Schmitt, cu politicul, care este "naturelul" omului. Or, politicul presupune riscul confruntarii violente. De aici vine tentatia de a nega politicul dinspre economic sau dinspre etic. Paradoxul lui Schmitt este dialectica prin care negarea si refularea politicului nu fac decat sa intensifice violenta conflictelor politice. Nu ne-o fi placand sa privim in fata asemenea teze incomode, dar nu cred ca politica strutului a fost vreodata profitabila.
 Comentarii: 7 Afiseaza toate comentariile  
Câteva cuvinte despre Carl Schmitt   de MORARU
Dialectica diabolica   de VIM
invitatie de participare   de theosisro
he,he   de crux
Iata genul de articol pe care-l asteptam de la T. Paleologu!   de VIM
Mode intelectuale   de gim
OFF TOPIC - Un raspuns pentru Peter (Alias) (referitor la untext de ieri)   de MORARU
A r h i v a
  Sansa UE inseamna sacrificii politice    13 comentarii
  Misiunile PSD    15 comentarii
  Extinderea UE inseamna solidaritate    2 comentarii
  Economiile din zona euro amenintate de pericolul somajului    11 comentarii
  La judecata zilei    1 comentariu
  Lourdes (suite et fin)    2005-04-05
  Revine Sartre?    2005-03-29
  Basescu la Berlin    2005-03-23
  Meditatii romane    2005-03-16
  Bizant dupa Bizant    2005-03-08
 Top afisari / comentarii 
 Istoria inregistrarilor (50 afisari)
 DIANA IEPURE (39 afisari)
 Diplome false acordate de Camera Regionala de Comert Iasi (23 afisari)
 Stiri pe scurt (19 afisari)
 "Tinerii sa nu renunte la misterul poeziei" (19 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2005 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.32333 sec.