Pe ultima suta de metri inainte sa-i expire mandatului, Guvernul provizoriu de la Bagdad, instaurat in urma inlaturarii regimului Saddam, se afla in centrul unui urias scandal de coruptie. O tranzactie dubioasa in valoare de 300 de milioane de dolari, care au fost scosi din Banca Centrala Irakiana si transferati in cutii, cu avionul, in Liban, pune pe jar scena politica irakiana, care se pregateste pentru primele alegeri libere. Scrutinul este programat pentru sfarsitul lunii ianuarie, in ciuda insurgentelor din ce in ce mai intense. Responsabili ai Guvernului de la Bagdad sustin ca tranzactia nu ascunde nimic ilegal, totusi unii oficiali informati in legatura cu acest subiect acuza Executivul irakian ca incearca sa fure ce poate, inainte sa piarda puterea. Scandalul aduce din nou in actualitate cazul Ahmad Chalabi, un important lider irakian care a trait in exil in timpul regimului Saddam. Dupa ce a fost o vreme in gratiile Administratiei Bush, careia ii furniza asa-zise date privind armele de distrugere in masa detinute de Bagdad, el a devenit un paria, fiind banuit ca a fabricat multe dintre aceste informatii doar pentru a castiga influenta si bani. Conflictul se poarta acum intre Chalabi, care tinteste fotoliul de prim-ministru, si ministrul irakian al Apararii. Cei doi se acuza reciproc de coruptie. Scandalul celor 300 de milioane de dolari scoase pe sest, cu o cursa charter, din tara a izbucnit la inceputul lunii ianuarie, scrie prestigiosul cotidian american "New York Times". Banii, trimisi in Liban, ar fi fost folositi, potrivit unor oficiali de la Bagdad care au dorit sa ramana anonimi, pentru dotarea cu armament a Armatei irakiene. Pana aici nimic dubios, daca nu ar fi o serie de intrebari la care Guvernul refuza sa raspunda clar. Care a fost destinatia precisa a banilor? Cine a intrat in posesia lor si ce au vrut irakienii sa cumpere cu ei? Se pare ca autorii tranzactiei au avut grija ca aceasta sa evite mecanismul financiar pus la punct de americani, destinat sa sprijine Irakul sa importe bunuri in ciuda fabuloasei datorii externe. Acuzatiile privind coruptia sunt alimentate si de faptul ca Executivul nu a organizat licitatie publica pentru cumpararea de armament, iar afacerea nu a fost parafata de cei 33 de membri ai Cabinetului, cum era legal. Situatia s-a inflamat la sfarsitul saptamanii trecute, devenind subiect de specula electorala. Ministrul irakian al Apararii, Hazim al-Shalaan, acuzat de coruptie, a amenintat sa-si aresteze rivalul politic. Intr-un interviu acordat postului de televiziune Al-Jazeera, Shalaan a declarat ca-l va trimite dupa gratii pe Ahmad Chalabi, unul dintre cei mai cunoscuti politicieni irakieni. Ostilitatile au fost declansate de acesta din urma, care l-a invinuit public pe Shaalan ca ar fi trimis bani peste hotare. Intr-un interviu acordat unei alte televiziuni arabe, Chalabi declara ca guvernul nu a avut nici un argument legal cand a folosit bani lichizi pentru a cumpara ceva din strainatate. El a lasat sa se inteleaga ca cel putin o parte din bani a fost folosita in alte scopuri: "De ce au fost transportati banii, cash, cu avionul? Care a fost destinatia lor? In mainile cui au ajuns si la ce au fost folositi? Iata intrebari la care nu avem raspuns?" Chalabi are tot interesul sa foloseasca scandalul pentru a castiga capital electoral. Ministrul Shalaan a replicat amenintator ca-l va extrada pe Chalabi pentru a fi judecat pentru coruptie. "Il vom aresta si preda Interpolului", a declarat membrul Cabinetului, explicand ca Chalabi l-a acuzat doar ca sa isi satisfaca ambitiile politice. Cert este ca scandalul alimenteaza temerile unor oficiali irakieni si occidentali ca Guvernul interimar de la Bagdad, impus de americani in iunie 2004, este profund corupt. Nu se stie inca daca banii provin din surse irakiene, americane sau din ambele parti. "Coruptia este, din pacate, un fenomen mai grav acum decat in epoca Saddam", a declarat Mowaffak al-Rubaie, consilierul irakian pentru securitate nationala. El a precizat ca nu i-au fost aduse la cunostinta detalii privind afacerea cu armament. Temerile acestuia sunt impartasite si in strainatate. Isam al-Khafaji, directorul companiei americane "Irak Revenue Watch", sustine ca nu mai este nici un secret faptul ca Administratia de la Bagdad este corupta. Khajafi a explicat cum functioneaza sistemul: "Nu exista un cadru legal care sa permita tragerea la raspundere a celor care nu respecta legea, mai ales cand este vorba despre politicieni influenti". Varianta oficiala Ministrul Apararii a refuzat sa comenteze public cazul. Unul dintre asistentii sai a declarat insa ca afacerea a fost perfect legala, iar banii au fost folositi in mod justificat. Contactat de "New York Times", Mishal Sarraf a declarat ca tranzactia a fost aprobata de patru membri ai Cabinetului, inclusiv premierul Ayad Allawi si ministrul Apararii, Hazim al-Shalaan. S-a gasit si o explicatie pentru graba cu care s-a facut afacerea, Sarraf pretinzand ca autoritatile au dorit sa actioneze rapid, avand in vedere escaladarea insurgentei. Oficialul nu a reusit totusi sa lamureasca de ce plata s-a facut in bani lichizi si a refuzat sa precizeze cine a primit banii, pe motiv ca ar fi prea periculos. "Oamenii aceia ar putea fi ucisi daca s-ar afla identitatea lor", sustine omul lui Shalaan. Sarraf a mai precizat ca armamentul cumparat era fabricat in Cehia, Polonia, Turcia, Ucraina si Statele Unite. Potrivit versiunii oficiale, afacerea cu armament a fost pusa la cale spre sfarsitul anului trecut, scopul fiind dotarea cat mai performanta a Armatei irakiene, pe fondul cresterii in intensitate a insurgentei. "Afacerea a fost legala", spune Sarraf, care a explicat ca nu a mai fost timp ca ea sa fie aprobata de tot Cabinetul, astfel ca numai patru responsabili si-au dat avizul. Premierul Allawi a refuzat sa faca declaratii in aceasta chestiune. Un oficial irakian din sfera financiara care este la curent cu acest caz a declarat ca banii au fost transferati la Warqa Bank, o institutie financiara irakiana particulara cu un capital de doar sapte milioane de dolari. Banca nu poate transfera electronic fonduri, lucru care ar explica de ce banii au fost transportati cash. Ceea ce nu exclude, insa, ipoteza intentiilor necurate. Ba din contra. De ce a fost aleasa tocmai o banca atat de "prapadita"? Oficialul lasa sa se inteleaga ca este vorba despre un act de coruptie: "Guvernul stie ca i se apropie sfarsitul. Asa reactioneaza un guvern al carui mandat expira." Coruptie generalizata si mecanisme financiare complicate Un alt oficial irakian citat de "New York Times" a confirmat efectuarea tranzactiei, descriind-o drept "bizara", motiv pentru care ar fi solicitat o ancheta. Alte voci sunt de parere ca Guvernul a facut afacerea pe sest pentru a pacali complicatul sistem financiar infiintat de americani la sfarsitul razboiului pentru a-i ajuta pe irakieni sa importe bunuri, in ciuda importantei datorii externe. Potrivit acestui sistem, importurile irakiene se deruleaza numai prin intermediul Bancii Comerciale Irakiene si sunt facilitate (si in acelasi timp controlate) de catre importante institutii financiare americane. Sistemul urmareste sa-i tina departe pe creditorii Irakului de banii destinati importurilor si controleza modul in care Guvernul cheltuieste fondurile. Un expert financiar irakian a confirmat pentru "New York Times" ca a fost ingrijorat ca cele 300 de milioane de dolari ar fi putut incapea pe mana creditorilor. Khafaji de la "Revenue Watch Irak" sustine, insa, ca mecanismul financiar gandit de americani urmareste tocmai musamalizarea tuturor tranzactiilor de import ale Guvernului, inclusiv cumpararea de armament. Un oficial american care stie despre controversata afacere ia apararea Guvernului, sustinand ca, desi pare neortodoxa, a fost probabil singura posibilitate a Executivului de a cumpara arme. Si asta pentru ca imediat dupa sfarsitul oficial al razboiului s-a stabilit ca fondurile provenite din vanzarea petrolului nu pot fi utilizate decat in scopuri umanitare, prin urmare cumpararea de armament este exclusa. In aceste conditii, cum Guvernul nu a mai putut face tranzactia prin intermediul Bancii Comerciale, a fost nevoit sa plateasca cu bani "gheata". Intre timp insa situatia s-a schimbat, presedintele Bush eliminand prevederea care limiteaza destinatia fondurilor obtinute din vanzarea petrolului. Dincolo de acest aspect, este spectaculoasa revenirea lui Chalabi, care in prezent este angajat intr-un razboi personal cu ministrul irakian al Apararii, Shalaan. Chalabi, pana nu de mult un apropiat al Administratiei Bush, si-a pierdut influenta dupa ce a fost acuzat - in special de CIA - ca a exagerat intentionat in privinta armelor interzise pe care le-ar fi detinut Saddam, angajand astfel Statele Unite intr-un conflict nejustificat. Chalabi, care a fost chiar acuzat ca ar fi spionat pentru Iran, incearca acum sa reintre in gratiile americanilor. Miza intregii povesti este una electorala, ambitiosul Chalabi vizand scaunul de prim-ministru. Shalaan pare sa fie un adversar de temut si il santajeaza pe Chalabi cu celebrul caz de frauda de la Petra Bank, din Iordania, in care este acuzat ca a delapidat milioane de dolari, inainte ca banca sa dea faliment, in anii '90.

Ioana RADUS