Ziua Logo
  Nr. 2724 de luni, 2 iunie 2003 
 Cauta:  
  Detalii »
Literara
Ego si alter-ego poetic
Afi parte si in acelasi timp intreg, centru si margine, subiect si obiect, iata unul dintre pariurile propuse de o experienta poetica de altfel, nu numai poetica ce ni s-ar putea parea surprinzatoare. In fond, trecand peste cateva prejudecati majore, cinci poeti din culturi si limbi diferite mai mult: fiecare dintre ei, o cultura si o structura invariabile se intalnesc in Elvetia..., o, dar nu la Cabaretul Voltaire, ci la manastirea Romainmôtier, o abatie construita inainte de anul 1000 la poalele muntilor Jura, pentru a scrie, impreuna, de-a lungul a trei zile, un singur poem, un renshi. Adica un poem in lant, de origine japoneza (dar intoarcerea aceasta spre Orientul Indepartat, netributara nici unei ideologii, nu are decit fascinatia gratuitatii), in care "poezia cea noua sterge urma celei precedente", cum suna o indicatie preluata de la sursa si citata de organizatorul intregului proiect, Christian Haller. Sterge urma celei precedenta dupa ce o reia, devorind-o, folosind-o ca pe o hrana din care isi trage sevele. In fond, un poem scris din fragmente succesive, care se continua si se neaga, ca intr-un fel de dialog, turnir poetic in care nimeni nu e invins si nimeni invingator, singurul fapt care conteaza fiind spectacolul in sine al "infruntarii" discreta infruntare care se rotunjeste intr-un intreg. Poate ca miza proiectului tine chiar de lectie implicita despre cum se poate trai prin tine insuti si deopotriva prin ceilalti sau despre cum rupturile, granitele, diferentele sint o dovada de completitudine. Miza care, in cele din urma, nici nu mai conteaza, asa cum nu ne mai intereseaza faptul ca, iata, dupa cele trei zile de elaborare a poemului, urmeaza inregistrarea lui pe un CD, recitaluri si vizite, si finalmente, proba de foc, cum zice Ioan Es. Pop, unul dintre eroii acestei incercari, festivalul de la Solothurn, in care peste trei sute de spectatori asculta textele in lectura autorilor, deopotriva in romaneste si in germana. Ceea ce conteaza este ca exista Pe urmele marelui fluviu, carte care cuprinde, bilingv, cele 25 de poeme (dar ce zic eu? cuprinde poemul cu acest titlu), plus trei prezentari ale evenimentului si memorabilul jurnal final al lui Robert Serban.
Vorbeam de prejudecati?! Dar unde este spontaneitatea poetica urmata de exercitiu, de nu va fi fiind spontaneitatea insasi un exercitiu, unde sint orgoliile independentei care exclud posibilitatea vreunei colaborari, in fine, unde e lirica stare ce nu poate fi incorsetata de exigente ale constiintei si provocata la comanda? De-ale prejudecatilor... Caci experimentul literar, ca orice joc care edifica o lume paralela, impune inainte de toate citeva reguli: "textele nu trebuie sa aiba mai putin de doua versuri si mai mult de 22, si trebuie scrise in maximum o ora si jumatate", ne spune Robert Serban. Intervine, ce-i drept, si hazardul: ordinea celor cinci cavaleri este trasa la sorti in fiecare zi. Altfel, se poate scrie oriunde desi totul e dovada unei iluzii: a libertatii. Caci fiecare poet este liber in masura in care apartine unei comunitati cu reguli exacte, asa cum fiecare poem rezista prin sine doar in masura in care reia un motiv, o idee, o imagine, pentru a impinge mai departe o limita. O limita care se poate impinge la nesfirsit de n-ar fi si ea supusa unor exigente, temporale, ale aceluiasi joc.
Asadar, iata-i pe Werner Lutz, Robert Serban, Ioan Es. Pop, Nora Iuga si Kurt Aebli (insotiti de traducatorii Dumitru Hincu si Franz Hodjak), angajati in aceasta experienta care demonstreaza printre altele constatarea este a lui Ioan Es. Pop ca "poezia e inca departe de moartea care i se prevesteste". Dar dincolo de proiect, de miza si de pariurile lui, de alte semnificatii... colaterale, dincolo chiar de aerul in care plutea nervozitatea, incordarea si nelinistea, ramine poemul. Ba chiar, dincolo de ce este distinct fiecarui text si citeva texte sint de antologie , iata un poem, simfonic, construit cumva muzical, despre moarte, neliniste, Dumnezeu, indoiala si chiar despre poezie, poezia ca trecere si deopotriva ca intemeiere. Si daca esti tentat sa citezi un poem, o faci doar pentru ca stii ca el apartine autorului propriu-zis, dar si acestui autor abstract, cvinduplu. Cum sa citezi insa un singur poem, cind el exista doar prin tesatura intregului? Fragmente lapidare si constructii metaforice aproape geometrizate linga franturi minutios-analitice, fragmente nutrite din intuitii si forta plastica alaturi de altele interogative, uneori ludice, alteori grave... Un dialog intre fervoare, bucurie, angoase, caldura a comunicarii, in care stilurile, ca si orgoliile, cedeaza in fata unei iluminari: aceea a poeziei ca delir sau, cum continua Kurt Werner sugestia Norei Iuga, ca sinucidere fermecatoare.
Iata alte secvente de granita, din acest vitraliu in care tocmai diferentele ajuta poezia sa se nasca: "3. / inca suntem impreuna si lucram folosindu-ne / de puterea slaba si cutremurarea mica. // inca ne mai face reverente / de parca am sti ce va urma. // dar, peste putin, fiecare va trebui sa inainteze / de unul singur. // o vreme, in directia aceea va fi nicaieri, / cum a mai fost si alta data, // dar numai o vreme, / numai pina cind ne vom fi indepartat indeajuns / incit sa putem vedea ca aici s-a facut deja dincolo // si ca locuim cu totii intr-o gura care ba ne vorbeste, / ba ne tace. / (Ioan) / 4. / asadar intr-un mai cu multa ploaie / ieri inaintea calatoriei / nu stiam nimic / de platanii contorsionati / de la lacul lui Dürrenmatt / de abatia / ca o creola batrina / si acum nerusinat de intime / imi vin in pat vor sa se culce cu mine / cum as sta fata in fata cu frica / intr-o oglinda / in care nu incap decit eu / (Nora) / 5. / Dar o cale de iesire, oricare ar fi ea / o cale de iesire trebuie aflata / (...) / miini simpatice / dinspre orizont incoace / ma vor infasura si duce de aici / ca pe un cuvint indescifrabil / dar care in ziua asta / ne lumineaza brusc pe fiecare / (Kurt) / (...) / 6. / ce bine e sa te gasesti / printre cei vii / care scriu versuri scriu / fiecare in felul sau / (Werner)
...si lunecarea aceasta se naste in continuare, din nimic, edificind prin propria-i fragilitate nu un sens univoc, ci o neliniste dusa mereu mai departe pulsind intre ariditatea intrebarii si desenul incarcat al angoasei. O fragilitate intoarsa uneori asupra ei insesi, dincolo de orice urma de ideologie si didacticism, sfirsind cu sentimentul ca tocmai aceasta continua interogare a limitelor intemeiaza: "si creierul se subtiaza ca o matase / sa acopere furnicarul / legind lumea de aici de lumea de acolo / cu acelasi neastimpar care roade malurile / (Nora)") si ca, in afara fragilitatii acesteia (revelate de poezie), nimic nu exista. Iata finalul poemului, apartinindu-i lui Ioan es. Pop: acum intelegi de ce am atit de putin trup? / intelegi ca pe Sirius, cu un trup ca al tau, / ai fi fost pur si simplu strivit? // intelegi de ce nu cunoasteti voi inaltarea cu trupul?". Sa recunoastem, finalul unui poem tulburator, care invinge chiar experienta din care intimplator se naste.
Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms, Renshi romano-elvetian / Schweiz-rumänische Renshi, Romainmôtier, 3-5 mai 2002, Werner Lutz, Robert Serban, Ioan Es. Pop, Nora Iuga, Kurt Aebli, Traducerea poeziilor / ûbersetzung der Gedichte Dumitru HIncu, Franz Hodjak, Proiect / Projekt Christian Haller, Editura Fundatiei Pro, 2002
Mircea A. DIACONU 
A r h i v a
  O R L poetului    
  Lucia VERONA    
  Hamsun    
  |N MEMORIA LUI ION DRAGANOIU    
  Ziua Literara va recomanda    
  Diligenta cu luneta    
  Tutti frutti    
  Ceea ce oamenii nu vor sa afle    
  37. Editie speciala. La "ruperea pisicii"    
  Lucian Perta Parodii    
  "LITERATURA CA DESTIN"- POETUL ION STRATAN, INVITATUL EMISIUNII    
  Domnica DRUMEA    
  Simona-Grazia DIMA    
 Top afisari / comentarii 
 "Mama Lumii" la Bucuresti (50 afisari)
 |N MEMORIA LUI ION DRAGANOIU (41 afisari)
 Richard Chamberlain e homosexual (39 afisari)
 Domnica DRUMEA (23 afisari)
 Ziua Literara va recomanda (21 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2003 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01666 sec.