Ziua Logo
  Nr. 2724 de luni, 2 iunie 2003 
 Cauta:  
  Detalii »
Literara
remember
|N MEMORIA LUI ION DRAGANOIU
Poet in Aproape sonete (1969), Discurs impotriva metodei (1971), Poeme mecanice (1973), Gradina de iarna (1980), Scene de vanatoare (1981), Camera alba (1982) si Starea provizorie (1984), publicist in Fotografii fara retus (1984) si Convorbirile de joi (1988), figura marcant a boemei literare din Bucurestiul anilor '70, Ion Draganoiu s-a stins, recent, la exact saizeci de ani. Chiar daca a scris in primul rand poezie, insirand influente evidente din Ion Barbu si Nichita Stanescu, dintre cartile sale, cea mai "actuala" ramane, poate paradoxal, Convorbirile de joi, cu un destin destul de ciudat: interviurile luate prin anii '70 (pentru radio si televiziune) unor scriitori, artisti plastici, oameni de stiinta si de teatru, muzicologi s-au publicat in volum abia peste douazeci de ani; citite azi, ele nu-si pierd din prospetime, dovedind o data mai mult ca un interviu bine luat, cu o personalitate care are ce spune, iese din "efemeridele" publicisticii. Cum spune Marin Preda: "Un interviu, in orice caz, nu trebuie sa fie asa cum se intampla adeseori, o discutie lipsita de interes, pe probleme pe care toata lumea le cunoaste sau despre care este informata. Trebuie sa aiba un mic caracter senzational, asta in cel mai putin pretentios caz". Chiar daca interviurile de atunci ale lui Ion Draganoiu nu au acum neaparat un caracter senzational, ele sunt, astazi, un prilej de meditatie, interesand stricta actualitate literara, culturala in sens larg, din mai multe puncte de vedere. Mai intai, s-ar putea vedea cat si cum s-a realizat din ceea ce propuneau acum treizeci de ani Horia Lovinescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Liviu Ciulei, Eugen Todoran, Mircea Ivanescu, Alexandru Ivasiuc, Eugen Simion. Iata, de pilda, problema studiourilor experimentale de pe langa marile teatre: Horia Lovinescu sanctiona esecul unei astfel de initiative prin care Teatrul Nottara incerca atunci lansarea masiva a unor autori tineri, in special, a celor de texte scurte: "aceasta literatura trebuie sa aiba o scena a ei, o scena experimentala, in care sa aiba curajul sa se dea si lucrari bune si lucrari mai putin bune, pentru a se face deocamdata o opera de prospectie". Esecul acela are una din explicatii intr-o exclamatie a lui Liviu Ciulei, cateva pagini mai inainte: "spectatorul trebuie sa-mi ingaduie, trebuie sa ne ingaduie noua, artistilor, si posibilitatea de a incerca fara a reusi". Ideea a fost, intr-adevar, pretioasa, azi fiecare teatru important avand cate un astfel de studio. Iata, apoi, ce solutie dadea Marin Preda crizei filmului romanesc de atunci (nu si de acum?): "intai as zice eu, ar fi necesar sa apara niste scenarii bune, sa fie mult mai bune decat e necesar sa fie bune in mod normal. De ce? Pentru ca sa castige pe producator sa-si dea avizul. Obligatia asta e foarte grea pentru scenarist. Asa cum spunea, de pilda, un american despre negri, ca negrului i se cere sa aiba mai multe calitati decat un alb, ca sa nu fie considerat un negru murdar. El trebuie sa fie mult mai intelept, mai inteligent, mai virtuos. Ei, cam in situatia asta de negri se afla scenaristii la ora actuala. Ei trebuie sa fie mult mai buni decat trebuie sa fie niste scenaristi normali"; de scenarii bune, macar "normal" de bune, e mare nevoie inca si astazi.
Interviurile lui Ion Draganoiu iau temperatura epocii, fixeaza ideile care se vehiculau, preocuparile majore, aspecte ale vietii literare. Se discuta mult despre raportul dintre liric si epic in proza (era epoca lui Mircea Ciobanu, Stefan Banulescu, Romulus Guga, Fanus Neagu), despre formula textului (era contestat pana si "realismul clasic" din teama de a nu reveni, sunt alte infatisari, "realismul dogmatic"), despre relatia literaturii cu socialul, despre conceptul de generatie (Eugen Simion, Grigore Hagiu), despre necesitatea de a simplifica "codul" si de a castiga astfel in profunzime; observatiile lui Nichita Stanescu si Mircea Ivanescu sunt, in aceasta privinta, foarte semnificative: Maretia frigului, la care tocmai lucra, era pentru poetul necuvintelor "dorinta mea de a scrie o poezie foarte profunda, o poezie care sa comunice rapid dar si profund". Sau Mircea Ivanescu: "Ceea ce as dori eu sa fac este o poezie care sa nu aiba catusi de putin caracterul unei puneri in pagina a unei atitudini, ci a poeziei care sa fie tot atat de naturala ca si oricare din actele obisnuite de viata, ca si o vorbire, ca si o marturisire". Iar evolutia ulterioara a poeziei noastre confirma aceste proiecte, le valideaza.
Ioan Holban 
A r h i v a
  O R L poetului    
  Lucia VERONA    
  Hamsun    
  Ziua Literara va recomanda    
  Diligenta cu luneta    
  Tutti frutti    
  Ceea ce oamenii nu vor sa afle    
  Ego si alter-ego poetic    
  37. Editie speciala. La "ruperea pisicii"    
  Lucian Perta Parodii    
  "LITERATURA CA DESTIN"- POETUL ION STRATAN, INVITATUL EMISIUNII    
  Domnica DRUMEA    
  Simona-Grazia DIMA    
 Top afisari / comentarii 
 "Mama Lumii" la Bucuresti (50 afisari)
 |N MEMORIA LUI ION DRAGANOIU (41 afisari)
 Richard Chamberlain e homosexual (39 afisari)
 Domnica DRUMEA (23 afisari)
 Ziua Literara va recomanda (21 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2003 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.03355 sec.