Ziua Logo
  Nr. 2630 de luni, 10 februarie 2003 
 Cauta:  
  Detalii »
Dezvaluiri
APADOR-CH indica erorile Ministerului Justitiei
Bubele noului Cod penal
-- Calomnia, ofensa adusa natiunii si alte cateva articole trebuie "reconstituite" ca definitie * APADOR pledeaza pentru dezincriminarea insultei, potrivit reglementarilor europene
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR -CH) si-a precizat punctul de vedere referitor la Proiectul de modificare a Codului Penal, considerand ca dispozitiile restrictive pentru libertatea de exprimare, inclusiv cea jurnalistica, incalca standardele impuse de Curtea Europeana si constituie un regres, transmite Mediafax. "Temerea de pedepse penale va conduce la autocenzura si la inhibarea discutarii libere si critice a chestiunilor de interes public, inclusiv a activitatii Guvernului", sustine APADOR-CH. Conducerea Asociatiei apreciaza ca "fisele" intocmite de Ministerul Justitiei pentru justificarea textelor din proiect nu fac nici o referire la standardele europene obligatorii pentru Romania.
APADOR-CH cere eliminarea articolului 270 privind ofensa adusa natiunii, din proiectul de modificare a Codului Penal. "Art. 270 incalca Conventia Europeana ratificata de Romania in 1994, limiteaza in mod inadmisibil insusi continutul libertatii de exprimare si reflecta dorinta clara de eliminare a criticii puterii politice si a actiunilor guvernului sub motivatia de tip colectiv si abstracta de tipul "tara", "natiune" sau "interesele statului roman". Alineatul 2 al art. 270 arata ca aceeasi pedeapsa cu inchisoare severa de la 2 la 5 ani se aplica si faptei de a raspandi in strainatate stiri neadevarate sau tendentioase care ating onoarea, interesele natiunii sau ale statului roman. Acest alineat reflecta dorinta de a elimina orice comentariu, raport sau flux informational care trece granitele tarii si care critica actiunile guvernului sau politica acestuia intr-un anumit domeniu. Totodata, APADOR-CH sustine eliminarea art. 271 privind ofensa adusa insemnelor Romaniei si insemnelor autoritatilor publice, precum si articolul 259 referitor la infractiuni contra simbolurilor unui stat strain, intrucat ambele texte contravin CEDO.
Incriminarea insultei, inacceptabila
Pe de alta parte, APADOR-CH pledeaza pentru dezincriminarea insultei, sustinand ca exprimarea nu trebuie pedepsita penal doar pentru ca un individ o considera jignitoare. APADOR-CH remarca intr-un comentariu faptul ca in loc de a o dezincrimina, proiectul de modificare a Codului penal a prevazut o agravare a sanctiunii in raport cu actuala reglementare. Amenzile care se pot dispune intre aceste limite pot usor atinge sume disproportionate cu veniturile ziaristilor, conducand la autocenzura si la limitarea independentei editoriale. In plus, amenzile penale conduc la cazier judiciar, iar neplata lor cu "rea-credinta" transforma amenda in inchisoare.
Rezolutia 1123 (1997) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a considerat ca infractiunea de insulta, alaturi de alte infractiuni din codul penal, este "inacceptabila".
Asociatia arata ca se impun modificari de continut la art.204: sanctionarea faptei numai daca este savirsita cu intentie directa, adica exclusiv cu intentia de a insulta o persoana, si nu cu alte intentii, cum ar fi exprimarea prin presa sau in alta modalitate publica a unor opinii. Alineatul 2 al articolului 204 trebuie eliminat, cel putin pentru situatia in care partea vatamata este o persoana care indeplineste functii publice, intrucat "un defect, o boala sau o infirmitate" reala a unei persoane aflate in serviciul public si care ii poate afecta exercitiul acestei functii este o chestiune care intereseaza opinia publica. Solutia perfecta si un semnal clar de respectare a libertatii de exprimare, in principal a libertatii presei, este eliminarea acestui text din codul penal. Demnitatea si onoarea unei persoane pot fi "reparate" pe calea unor actiuni civile. APADOR-CH mai sustine ca reglementarea legala a calomniei este vitala pentru libertatea presei in Romania, intrucat majoritatea jurnalistilor romani sunt sanctionati - penal si civil.
Inapoi la cenzura
Sub aspectul pedepsei, arata APADOR-CH, amenda penala (sub forma zilelor amenda) este situata intre limitele de 3.000.000 de lei si 180.000.000 de lei. Amenzile care se pot dispune intre aceste limite pot ajunge usor la sume disproportionate cu veniturile ziaristilor (evident, si cu veniturile medii pe economie), conducand la autocenzura din partea acestora si implicit, la limitarea independentei editoriale si, in general, la inhibarea presei. In plus, amenzile penale atrag constituirea de cazier judiciar, iar neplata lor cu "rea- credinta" conduce la transformarea amenzii in inchisoare.
In ce priveste definitia calomniei, nu s-a operat modificarea esentiala, aceea potrivit careia autorul afirmatiei calomnioase trebuie sa fi actionat cu rea-credinta, adica sa fi cunoscut falsitatea faptei imputate unei anumite persoane si sa fi urmarit exclusiv defaimarea acelei persoane, si nu, in cazul jurnalistilor, informarea opiniei publice. Motivul pentru care calomnia trebuie sanctionata numai atunci cand se comite cu rea-credinta are la baza conceptul de adevar jurnalistic, rezultat din verificari rezonabile, pornind de la principiul ca informatia este un bun perisabil, iar intirzierea publicarii ei o face sa isi piarda valoarea. In formularea din proiect, orice "calomniere" atrage sanctiunea penala. Rezolutia 1123 (1997) a Adunarii Parlamentare a CE a considerat ca infractiunea de calomnie, alaturi de alte infractiuni din codul penal, este "inacceptabila", restrangand libertatea presei si a cerut modificarea fara intirziere a acestor prevederi.
APADOR-CH cere eliminarea pedepselor pentru calomnie
APADOR-CH cere in primul rand eliminarea incriminarii calomniei din codul penal, pentru ca demnitatea si onoarea unei persoane pot fi "reparate" pe calea unor actiuni civile. De asemenea, art. 206 reglementeaza proba veritatii si, ca o noutate, introduce partial proba bunei credinte in raport cu infractiunea de calomnie. "Un prim comentariu critic este lipsa din titlul articolului a probei bunei-credinte, mentiune cu atat mai necesara cu cat acesta este un mijloc de probatiune distinct de proba veritatii si total nou pentru instantele nationale, astfel incat el trebuie identificat ca atare", spune asociatia. In continuare APADOR-CH constata ca sarcina probei revine - ca si pana acum - autorului afirmatiei catalogate drept "calomnioase", respectiv jurnalistului, atunci cand el este cel chemat in judecata, contrar jurisprudentei Curtii Europene si a ingrijorarilor exprimate de Comisia Europeana. Singura proba care poate fi si trebuie facuta de jurnalist este cea a bunei-credinte, constand in indicarea motivelor care l-au facut sa creada in adevarul faptei relatate sau imputate si in caracterul de interes public al informatiei respective, declara APADOR-CH.
Alineatul 2 al art. 206 impune o restrictie inadmisibila, apreciaza APADOR-CH, asupra mijloacelor de aparare a jurnalistilor impotriva acuzatiilor de calomnie, lasandu-i practic fara nici un mijloc de proba in situatia in care fac dezvaluiri si comentarii asupra vietii private a unei persoane. Astfel, alineatul 2 interzice proba veritatii si a bunei credinte in cazul in care faptele relatate ori imputate se refera la viata privata. "Este evident ca in numeroase situatii viata privata a persoanelor publice constituie o informatie de interes public si trebuie adusa la cunostinta opiniei publice. In plus, este de notorietate ca investigatiile si relatarile jurnalistice sunt concentrate asupra persoanelor care indeplinesc sarcini si functii publice. In aceste conditii, interdictia din alineatul 2 al articolului 206 priveste exact incursiunile jurnalistice in viata privata a persoanelor publice, fapt care este inadmisibil intr-o societate democratica. Practic, jurnalistii vor fi automat condamnati pentru calomnie, chiar si atunci cand relateaza fapte adevarate - in situatiile in care demersul jurnalistic are ca obiect, de pilda, averea si afacerile unor demnitari", arata APADOR-CH.
CEDO a afirmat ca protectia vietii private a persoanelor care au drept de decizie in comunitate/societate/tara nu trebuie sa impiedice sub nici o forma discutarea libera a chestiunilor de interes public.
Adina ANGHELESCU 
A r h i v a
  Sarlataniile baronului moldav    
  Macel pentru o casa in Teleorman    
  Spargatori de case in plasa Politiei    
  Trupele DIAS au capturat doi hoti    
  Stiri pe scurt    
 Top afisari / comentarii 
 Un soi de Bratianu-Cartof (136 afisari)
 Festival National "Iuliu Merca" la Cluj (46 afisari)
 Ziua Literara va recomanda/nu va recomanda: (23 afisari)
 Forta militara americano-britanica din Golf (19 afisari)
 Sarlataniile baronului moldav (16 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2003 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.04013 sec.